3ra-817/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Harmaniuc dosarul nr. 3ra-817/13 DECIZIE 22 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Arhiliuc Elena Covalenco Tatiana Răducanu examinînd recursul declarat de către Primăria mun. Bălţi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun. Bălţi privind contestarea actului administrativ împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2013, prin care a fost admisă acţiunea, c o n s t a t ă La 27 iulie 2012 Oficiului Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva primarului mun.Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în ordinea art.64 din Legea privind administraţia publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, a efectuat controlul de legalitate a dispoziţiei primarului mun. Bălţi nr.247 din 16 mai 2012 „Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducere a modificărilor în dispoziţia primarului mun. Bălţi nr.2 din 01 ianuarie 2012”, în urma căruia s-a depistat că aceasta este parţial ilegală. Ca urmare, la data de 06 iulie 2012, prin notificarea nr.0202/9-268, Oficiul a solicitat primarului mun. Bălţi anularea dispoziţiei date , însă acesta a respins-o ca neîntemeiată. Explică reclamantul că obiectul dispoziţiei în cauză este faptul că primarul mun.

Bălţi prin p. 1 a dispus prelungirea termenelor contractelor de arendă pe 27 sectoare de teren proprietate publică, încheiate cu persoane fizice şi juridice, acestea fiind date în arendă în baza deciziilor Consiliului mun. Bălţi. Invocă reclamantul că dispoziţia este emisă cu încălcarea competenţei, deoarece conform art. 14 al. (2) lit. b) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, doar consiliul local administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale statului, oraşului, pe cînd primarul, în condiţiile art. 29 al. (1) lit. g) a legii, este responsabil de administrarea bunurilor, dar nu este acela ce le şi administrează. Solicită reclamantul anularea punctului 1 din dispoziţia primarului mun.

Bălţi nr.247 din 16 mai 2012 „Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducerea modificărilor in dispoziţia primarului mun. Bălţi nr.2 din 03 ianuarie 2012”, ca fiind emis cu încălcarea competenţei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind anulat p. 1 din dispoziţia primarului mun. Bălţi nr.247 din 16 mai 2012 „Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducerea modificărilor in dispoziţia primarului mun. Bălţi nr.2 din 03 ianuarie 2012” . Primarul mun. Bălţi a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului casarea hotărîrii recurate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

Recurentul în motivarea recursului a invocat interpretarea eronată de către instanţa de judecată a normelor de drept material, invocînd în acest sens că norma legală în vigoare nu stabileşte în mod expres care dintre cele două autorităţi publice locale: primarul sau consiliul local, decide prelungirea contractelor de arendă şi astfel prelungirea termenelor contractului de arendă încheiat anterior poate avea loc şi în baza dispoziţiei primarului. La fel, recurentul invocă, precum că Primăria mun. Bălţi în persoana primarului este parte a contractelor de arendă prelungite prin dispoziţia contestată. În aceste relaţii primarul activează nu numai ca autoritate publică, dar şi ca parte a unor contracte şi respectiv ca subiect al unor raporturi juridice civile, conferindu-i- se astfel dreptul de a prelungi contractele de arendă.

Intimatul Oficiul Teritorial Bălţi prin referinţă a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîii primei instanţe. Prin art. I din Legea nr. 155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, Codul de procedură civilă al Republicii Moldova s-a modificat şi completat cu excluderea din cod a art. art. 397-422. Conform art. II alin. (6) Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, recursurile depuse împotriva hotărîrilor pronunţate în prima instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. În conformitate cu art. 3 al. (1) CPC, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile.

Aşadar, cererea de recurs depusă de către primarul mun. Bălţi urmează a fi examinată conform modificărilor şi completărilor operate în Codul de procedură civilă prin Legea nr. 155 din 05 iulie 2012, care sunt în vigoare de la 30 noiembrie 2012. În conformitate cu art. 440 al. (2) CPC, completul din 3 judecători prin încheierea din 17 aprilie 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului şi verificînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 2 lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele considerente.

S-a stabilit că reclamantul OCT Bălţi a solicitat anularea punctului 1 din dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.247 din 16 mai 2012 “Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducerea modificărilor în dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.2 din 03 ianuarie 2012”, prin care s-a dispus prelungirea termenelor contractelor de arendă persoanelor fizice şi juridice pe sectoarele de teren, ocupate de către obiecte proprietate privată, precum şi pe sectoarele de teren aflate la etapa de construcţie a obiectului şi/sau asimilare sau fără drept de construcţie, conform anexei.

Instanţa de recurs consideră că prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, anulînd p. 1 din dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.247 din 16 mai 2012. Astfel, conform art. 14 alin. (2) lit. b) şi c) al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi stabilite la art.4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele competenţe: administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului); decide darea în administrare, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor domeniului public al satului (comunei), oraşului (municipiului), după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii.

Pe cînd, primarul,conform art. 29 alin.(1) lit.g) al legii menţionate, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi, stabilite la art.4 alin.(1) din Legea privind descentralizarea administrativă, răspunde de inventarierea şi administrarea bunurilor domeniului public şi celui privat ale satului (comunei), oraşului (municipiului), în limitele competenţei sale. Or, potrivit art. 1 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală, Primarul este autoritate reprezentativă a populaţiei unităţii administrativ-teritoriale şi executivă a consiliului local, aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Iar conform art. 74 alin. (4) al Legii menţionate, autorităţile publice locale executive asigură, în condiţiile legii, delimitarea şi evidenţa separată a bunurilor din domeniul public şi cel privat. Conform art. 77 al. al (2) aceeaşi lege, bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii. Raportînd prevederile nomelor de drept nominalizate la situaţia de fapt existentă, prima instanţă corect a ajuns la concluzia că primarul municipiului Bălţi a încălcat competenţa la emiterea punctului 1 din dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.247 din 16 mai 2012 “Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducerea modificărilor în dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.2 din 03 ianuarie 2012”.

Astfel, primarul nu a avut dreptul legal fără de a dispune de o decizie a Consiliului mun. Bălţi să prelungească de sine stătător contracte de arendă 3 a terenurilor pe teritoriul mun. Bălţi, încheiate cu diferite persoane. Prin urmare p.l din dispoziţia nr.247 din 16 mai 2012 “Cu privire la prelungirea termenelor contractelor de arendă a terenurilor şi introducerea modificărilor în dispoziţia primarului mun.Bălţi nr.2 din 03 ianuarie 2012” este ilegal şi prima instanţă corect a dispus anularea lui. Instanţa de recurs consideră că nu pot fi reţinute argumentele recurentului, precum că primarul mun. Bălţi , fiind parte a contractelor încheiate cu diferite persoane, deci are tot dreptul la prelungirea lor, deoarece toate tranzacţiile de arendare a terenurilor se încheie din partea administraţiei publice locale de către primarul respectiv ca organ executiv şi nicidecum ca proprietar al terenurilor de pămînt.

Referirea recurentului la Decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 2/5 din 24 februarie 2001 nu poate fi temei pentru ca primarul să stabilească de sine stătător prelungirea termenului de arendă, deoarece acesta nu a fost împuternicit de către consiliul local cu acest drept. Afirmaţiile recurentului, precum că a fost delegat cu asemenea împuterniciri prin deciziile Consiliului mun. Bălţi privind atribuirea terenurilor în arendă, nefiind probate, nu au nici un temei. În asemenea împrejurări, alte argumente invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, având la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material.

Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit. a), CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Primarul municipiului Bălţi. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 14 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Oficiului Teritorial Bălţi a Cancelariei de Stat împotriva Primarului mun.

Bălţi privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Arhiliuc Elena Covalenco Tatiana Răducanu 4