2rae-250/13 — Constatarea succesiunii

prima instanţă: N. Plugari dosarul nr. 2rac-250/13 instanţa de apel: M. Ciugureanu, M. Moraru, G. Zubati ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, II „Tăvăluc”, ÎI „V. Scorpan” or.

Orhei, GŢ „Căpăţină”, SRL „Vasco” împotriva SA „Gheso” privind constatarea faptului succesiunii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către SRL „Gheso”, casată hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 10 februarie 2009 BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, II „Tăvăluc”, ÎI „V. Scorpan” or. Orhei, GŢ „Căpăţină”, SRL „Vasco” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Gheso” privind recunoaşterea „Gheso” SA succesor al fabricării experimentale de încălţăminte sportivă din or. Orhei, cu adresa: str. Tamara Ciobanu, 2. Iniţial acţiunea a fost depusă la Judecătoria Orhei, ulterior prin încheierea nr. 2- 377/2009 dosarul a fost strămutat după competenţă la Judecătoria Economică de Circumscripţie.

În motivarea acţiunii reclamanţii au invocat că, în conformitate cu hotărîrea Curţii de Apel Economice din 21 septembrie 2007 modificată parţial în partea rezolutivă prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 21 noiembrie 2007, a fost încetat procesul de insolvabilitate şi lichidată Direcţia în curs de construcţie a fabricii experimentale de încălţăminte sportivă cu adresa juridică: or. Orhei, str. Iachir, 23s, înregistrată la Camera înregistrării de stat sub nr. 1451007324 din 04.01.1993, c/f 309326, cu radierea din Registrul de Stat al întreprinderilor şi Organizaţiilor. Se indică că Colegiul Economic al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzie că datoriile creditoare neachitate nestinse, va da posibilitate creditorilor în cazul întrunirii condiţiilor prevăzute de Lege, de a cere redeschiderea procedurii de lichidare sau de a revendica pretinsele datorii de la alte persoane, care conform Legii urmează să le suporte.

În acest context, se menţionează că din actul de primire-predare din 17 noiembrie 1998 (dos. Nr. 2e-811/2007 la acţiunea Administratorului procesului de insolvabilitate al Direcţiei în curs de construcţie a fabricii experimentale de încălţăminte sportivă din Orhei către Agenţia de Privatizare şi intervenientul accesoriu „Gheso” SA cu privire la declararea nulă a actelor juridice), rezultă că Direcţia a transmis la situaţia din 01.01.2996, iar „Gheso” SA a primit la balanţa contabilă mijloacele fixe, stocuri şi bunuri materiale, construcţii capitale în curs de construcţie, mijloace financiare, etc., inclusiv datoriile debitoare – 6 002 678 lei şi creditorii – 3 309 280 lei. Ţinând cont de cele menţionate reiese că datoriile creditoare trebuie să fie achitate de SC „Gheso” SA, cu atât mai mult că în documentul emis de către Agenţia Teritorială Orhei pentru Privatizare, nr. 107-9/1-17 din 26.11.1997 este stipulat că „Gheso” SA este succesor al Direcţiei.

Obligaţii au fost asumate însăşi de către „Gheso” SA conform următoarelor documente: contractul de ajutor financiar şi colaborare din 28 mai 1993 (anexa nr. 2); proces verbal al Adunării Generale a asociaţilor a „Gheso” SA, acordul despre obligaţiile reciproce a fondatorilor SC „Gheso” SA pentru finisare construcţiilor şi dare în exploatare a Fabricii Experimentale de încălţăminte Sportivă din or. Orhei, contractul din 18 ianuarie 1995. Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2011, acţiunea a fost admisă. A fost recunoscut SA „Gheso” în calitate de succesor al Direcţiei în Curs de construire a Fabricii Experimentale de Încălţăminte sportivă cu adresa, or.

Orhei, str. Tamara Ciobanu 2. La 13 iunie 2011 SA „Gheso” a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2011, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe, şi pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată. Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 11 octombrie 2011, cauza civilă menţionată a fost transmisă după competenţă spre examinare în Curtea de Apel Chişinău pentru examinarea apelului. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de către SA „Gheso”, casată hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2011, cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a menţionat că conform art. 70 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărîre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului. Astfel, instanţa de apel a constatat că o asemenea cerere de chemare în judecată de constatare a faptului succesiunii o poate depune doar SA „Gheso”, ori doar persoana fizică sau juridică care are dreptul de a fi succesor procesual are dreptul de a se adresa cu asemenea acţiune în judecată.

Prin urmare BC „Banca Socială” SA, „Cox” SA , ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „Căpăţină” şi SRL „Vasco” nu au dreptul de a se adresa cu cerere de constatarea a faptului succesiunii de către SA „Gheso” acest lucru având dreptul s-o facă doar apelantul. La 14 februarie 2013 BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco” au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii Economice de Circumscripţie din 27 ianuarie 2011. În motivarea recursului recurentul a indicat că instanţa de apel a emis decizia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu a elucidat şi constatat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

La 10 aprilie 2013 SA „Gheso”, a depus prin intermediul cancelariei o referinţă, prin care a invocat dezacordul cu recursul depus de BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco”, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea deciziei instanţei de apel. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentului se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or.

Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către BC „Banca Socială” SA, SA „Cox”, ÎI „Tăvăluc” or. Orhei, ÎI „V. Scorpan”, GŢ „V. Căpăţină” şi SRL „Vasco”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru