2ra-1565/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: V. Ciucicova dosarul nr. 2ra-1565/13 instanţa de apel: D. Manole, B. Bîrca, N. Traciuc ÎNCHEIERE 22 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Vîlcov, Ion Corolevschi examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Balan Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Balan Ion împotriva lui Gotcă Mihail cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2012, prin care apelul declarat de către Balan Ion a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 20 iunie 2012 în partea reparării prejudiciului moral şi în partea casată emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 29 martie 2012 Balan Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gotcă Mihail cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin decizia din 25 noiembrie 2011 a agentului constatator, şeful de post al Comisariatului de poliţie r-ului Călăraşi, Ion Malai, în baza procesului-verbal cu privire la contravenţie din 25 noiembrie 2011, a fost sancţionat administrativ pentru faptul că la 28 octombrie 2011, păscînd vitele pe imaşul din s. Buda, r-ul Călăraşi, a scăpat două vite pe lotul de pămînt plantat cu varză, ce-i aparţinea lui Gotcă Mihai, în rezultatul căruia au fost distruse 21 căpăţini de varză, cauzîndu-i ultimului un prejudiciu material. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţia administrativă şi decizia de sancţionare, reclamantul a depus contestaţie, care prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 27 februarie 2012 a fost admisă, fiind casate actele contestate şi încetat procesul contravenţional iniţiat în privinţa sa, constatîndu-se că acţiunile sale nu au fost intenţionate.

Menţionează reclamantul că, în urma cazului dat, a fost maltratat de către Gotcă Mihail, pricinuindu-i leziuni corporale, ce se confirmă prin raportul de examinare medico-legală din 29 octombrie 2011, ultimul fiind sancţionat contravenţional în temeiul art. 78 al. (2) Cod contravenţional, aplicîndu-i-se o amendă de 600 lei. Indică reclamantul, în urma aplicării loviturii, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de vînătăi şi zgărăieturi, precum şi i-au fost dezbătuţi şi cîţiva dinţi din gură, pentru tratarea cărora a cheltuit 5000 lei. În total pentru tratamentul medical a suportat cheltuieli în sumă de 6652 lei, pe care le solicită a fi încasaţi de la pîrît cu titu de prejudiciu material, iar pentru compensarea prejudiciului moral – 3000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 20 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2012 apelul declarat de către Balan Ion a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe în partea reparării prejudiciului moral şi în această parte emisă o nouă hotărîre prin care pretenţia a fost admisă, încasîndu-se de la Gotcă Mihail în beneficiul lui Balan Ion suma de 3000 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 175 lei. La 06 februarie 2013 Balan Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Recurentul în motivarea recursului a indicat că instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi au aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, în vigoare la momentul pronunţării deciziei instanţei de apel, recursul se declară în termen de 2 luni de la data pronunţării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înştiinţării scrise a părţilor despre semnarea hotărârii redactate. Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia Curţii de Apel motivată a fost expediată în adresa recurentului la 26 noiembrie 2012. Astfel, ţinînd cont de termenul rezonabil în care înştiinţarea a ajuns la destinaţie, prin intermediul serviciului ÎS „Poşta Moldovei”, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Balan Ion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1), (2), (3) şi (4) CPC.

Din materialele dosarului rezultă că, prin prezenta cerere de chemare în judecată recurentul-reclamant Balan Ion a solicitat repararea prejudiciului material şi moral cauzat în urma cauzării de către Gotcă Mihail a leziunilor corporale aplicate. Conform art. 1398 al. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Conform art. 45 al. (1) Cod contravenţional, dacă prin contravenţie a fost cauzat un prejudiciu, persoana prejudiciată este în drept să-şi valorifice pretenţiile civile în procedură civilă. Conform art. 616 al.

(2) Cod civil, în cazul vătămării integrităţii corporale sau al altei vătămări a sănătăţii, precum şi în cazul privaţiunii ilegale de libertate, cel vătămat poate cere şi pentru prejudiciul nepatrimonial o despăgubire în bani, stabilită în baza unei aprecieri conforme principiilor echităţii. Prin urmare, cauzarea de vătămări corporale constituie de la sine, conform legii, prejudicii morale cauzate persoanei, ce constă în suferinţele fizice şi psihice suportate ca rezultat al cauzării de daune corporale, compensarea căruia este destinată înlăturării sau atenuării acestor suferinţe, iar prejudiciul material constituie cheltuielile pentru repararea daunei aduse prin vătămarea corporală.

3 Raportul de examinare medico-legală nr. 226 din 31 octombrie 2011 efectuat de către expertul judiciar medico-legal al Centrului de medicină legală, indică expres că la persoana examinată - Balan Ion se determină escoriaţie pe frunte şi mucoasa buzei de jos, edem pe obrazul stîng, care au putut surveni în urma aplicării unei lovituri cu un obiect dur contondent, aceste leziuni calificîndu-se ca vătămări corporale neînsemnate, care nu aduc prejudicii sănătăţii. În asemenea circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia instanţei de apel privind admiterea parţială a acţiunii şi dispunerea reparării de către intimatul-pîrît Gotcă Mihail a prejudiciului moral cauzat recurentului-reclamant Balan Ion în urma loviturii aplicate, iar în partea reparării prejudiciului material – respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că în urma aplicării loviturii de către Gotcă Mihail, dînsului i-au fost dezbătuţi cîţiva dinţi, pentru tratarea cărora a suportat un prejudiciu material, deoarece din conţinutul raportului de examinare medico-legală efectuat la 31 octombrie 2011, nu rezultă că lui Balan Ion i-a fost cauzată o astfel de leziune. Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, deoarece Curtea de Apel Chişinău a examinat pricina sub toate aspectele şi a dat o apreciere corectă probelor prezentate în raport cu normele juridice aplicate, invocarea de către recurent a motivelor respective fiind lipsită de oricare temei factologic şi necorespunzătoare la cazul speţei.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora. Alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, hotărârea din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Balan Ion ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Balan Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Vîlcov Ion Corolevschi 5