2ra-1018/13 — Restabilirea la lucru, încasarea prejudiciului material şi moral

Dosarul nr. 2ra-1018/13 Prima instanţă –Judecătoria Buiucani Judecător – Mihai Dianconu Instanţa de apel : Curtea de Apel Chişinău Judecători - L.Bulgac L.Popova şi A.Gavriliţa DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul –Iulia Sîrcu Judecătorii – Valentina Clevadî , Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva, Vera Macinskaia, examinînd în şedinţă recursul declarat de Pîntea Gheorghe, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pîntea Gheorghe împotriva SC „StarNet" SRL privind restabilirea la lucru şi încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012, prin care a fost respins recursul declarat de Pîntea Gheorghe şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 27.01.2012, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, constată La data de 28 ianuarie 2012, reclamantul Pîntea Gheorghe s-a adresat cu cerere de chemare în judecată privind restabilirea la locul de muncă la SC „StarNet" SRL în calitate de conducător auto, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă de la muncă, suma care nu i-a fost plătită la concediere, cheltuielile de judecată şi compensarea cheltuielilor pentru uzura automobilului din anul 2008. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la data de 06 mai 2008 a fost angajat la lucru la SC „StarNet" SRL în calitate de conducător auto cu salariul mediu de 2100 lei lunar.

Menţionează că, în contractul individual de muncă era indicat că a fost angajat la lucru cu automobilul propriu de marca „Mercedes-310" cu 12 locuri şi la sfârşitul fiecărui an pentru amortizarea automobilului va primi câte 5000 lei. Sectorul de lucru era pe str. Măria Dragam 11 mun. Chişnău. Mai menţionează că, pentru a deplasa la locul de muncă muncitorii, de la conducerea societăţii primea o anumită cantitate de motorină pentru care dădea darea de seama la sfârşitul zilei de lucru. Aceasta o făceau şi ceilalţi 4 şoferi care 1 lucrau pe acest sector. Motorina pentru drumul de acasă şi până la sector şi invers o plăteau din contul lor. La capitolul decontării motorinei toţi erau controlaţi zilnic.

Invocă că în luna iunie 2010 au fost controlaţi 3 şoferi si toţi au fost concediaţi, iar în luna august 2010 a fost verificat şi dînsul. Urcîndu-se în automobilul societăţii şi deplasîndu-se pe ruta care au parcurs-o în timpul zilei, reprezentanţii administraţiei au stabilit că, a decontat motorină pentru 5 km mai mult. Cu acest experiment nu a fost de acord, deoarece a fost alt automobil si ambuteiaje au fost mai puţine. însă pe parcursul a 3 ani de activitate dînsul nu a fost sancţionat niciodată, toate însărcinările le-a îndeplinit la timp şi calitativ. Mai indică că, după aceasta din partea administraţiei a mai fost verificat odată de către Codreanu Gheorghe şi s-a ajuns la concluzia că, automobilul său „Mercedes-310" consumă în oraş 10 litri la distanţa de 100 km, pe când de la uzină e arătat că consumă 12 litri la 300 km când era nou dar după 25 de ani de exploatare acest fapt e imposibil.

Relatează reclamantul că, pe timp de iarnă nu li se dădea motorină pentru a încălzi salonul când era cu muncitorii în drum, ori spre obiect. Astfel, din aceste motive din partea administraţiei apăreau conflicte cu toţi şoferii. Ca urmare, la data de 15 decembrie 2010 tot din aceste motive toţi cei 5 şoferi de pe sector au scris cereri de concediere. Reprezentatul administraţiei Plozinschii Eduard le-a spus că, peste 14 zile vor fi concediaţi, însă peste trei zile li s-a spus ca nu li se va mai da o cantitatea de 10 litri de motorină pentru 100 km, dar 13 litri, însă să continue munca mai departe. Astfel, dînşii, cei cinci şoferi: Pîntea Gheorghei, Talpă Nicolaie, Mursa Serghei, Grigoriev Pavel şi Spătari Serghei au depus alte cereri prin care şi-au retras cererile din 15.12.10 si au continuat lucrul.

Insă la data de 29.12.2010, dînsul şi Talpă Nicolae au fost concediaţi în baza cererilor depuse anterior, iar ceilalţi trei şoferi au rămas să lucreze mai departe. Invocă reclamantul că, până la depunerea cererilor prin care şi-au retras cererile de eliberare, la locul lor de muncă alţi salariaţi nu au fost angajaţi. Consideră că demisia sa este promptă şi denotă încălcarea dispoziţiilor Codului muncii al RM. Cere, admiterea acţiunii, restabilirea la locul de muncă la SC „StarNet" SRL în calitate de conducător auto, încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă de la muncă, suma care nu i-a fost plătită la concediere, cheltuielile de judecată şi compensarea cheltuielilor pentru uzura automobilului din anul 2008. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 27 ianuarie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15.11.2012, a fost respins apelul declarat de Pîntea Gheorghe şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 27.01.2012. La 24.01.2013, Pîntea Gheorghe a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 27.01.2012 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15.11.2012 , cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat de la SC ,,Star Net SRL în beneficiul său a uzurii transportului începînd cu 06.05.2008 şi pînă la 01.02.2010 în sumă de 1500 lei lunar, în total suma 500 lei, pentru întîrzierea achitărilor definitive la concediere în sumă de 628, 36 lei, acordarea asistenţei juridice în sumă de 2500 lei, în total 34628, 36 lei.

În motivarea recursului, recurentul a invocat încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural. 2 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen, avînd în vedere că copia deciziei a fost primită de către reprezentantul lui Pîntea Gheorghe, -avocatul valerii Catană la 14.12.2012 fapt confirmat prin recipisa de la f.d. 122). Examinarea recursului a fost stabilită pentru 15.05.2013. La 22.03.2012, SRL ,,Star Net” a depus referinţă la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului şi menţinerea hotărârilor judecătoreşti, pe care le consideră întemeiate şi legale. Conform modificărilor operate la CPC, prin Legea nr.155/05.07.12, în conformitate cu prevederile art. 444 CPC RM ( în vigoare la moment), recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces.

Examinînd argumentele recursului în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul este neîntemeiat şi urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe. În favoarea acestei soluţii se aduc următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

Astfel, prin materialul probatoriu administrat s-a stabilit că, reclamantul Gheorghe Pîntea a solicitat anularea ordinului de concediere şi restabilirea sa la serviciu , motivînd că deşi a retras cererea de demisie în termenul prevăzut de lege administraţia nu era obligată să ţină cont de această solicitare, deoarece conform legislaţiei în vigoare salariatul are dreptul la demisie cu condiţia preavizării angajatorului despre acest fapt cu 14 zile calendaristice, iar conform prevederilor al.(4) art.85 Codul Muncii, până la expirarea termenelor indicate la alin. (1), (2) şi (41), salariatul are dreptul oricând să-şi retragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima. Articolul 89 al.

(1) Codul Muncii prevede că, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre -- instanţei ie judecată, însă, în acţiunea înaintată, reclamantul nu a prezentat instanţei careva probe incontestabile întru admiterea pretenţiilor sale, fapt ce ar demonstra ilegalitatea ordinului de concediere. Conform dispoziţiilor art. 121 din Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe importante pentru soluţionarea justă a cazului.

În conformitate cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, (1) instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege; (2) Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor; (3) Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii; (4) Ca rezultat al 3 aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele; (5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conţine corespund realităţii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că, atît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel corect au respins acţiunea, deoarece art. 85 alin. (1) Codul Muncii instituie obligaţia salariatului de a respecta termenul de preaviz la desfacerea contractului individual de muncă. Instanţa de recurs reţine că, prin cererea de concediere depusă la data de 15.12.2010 , reclamantul şi-a exprimat intens intenţia de a înceta contractul individual de muncă înainte de expirarea termenului de 14 zile, respectiv a renunţat în mod benevol la dreptul prevăzut de art.85 alin.(4) Codul muncii, de a-şi retrage cererea de demisie. În această ordine de idei, Colegiul civil , comercial şi de contencios administrativ lărgit reţine că la materialele dosarului lipseşte cererea de retragere a demisiei.

Referitor la cerinţele reclamantului privind plata pentru arenda automobilului, instanţele corect au menţionat că, contractul dat a fost cu titlu gratuit, fiind achitată numai uzura 1500 lei lunar. Astfel, în conformitate cu art. 859 Cod Civil, prin contract de comodat o parte (comodant) dă cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat. Contractul de comodat poate prevedea compensarea de către comodatar a uzurii bunului. Potrivit contractului din data de 06.05.2008 SC „StarNet" SRL a angajat la funcţia de conducător auto în baza contractului individual de munca nr. 233/08 pe Pîntea Gheorghe şi tot la acea dată a semnat cu el un contract de comodat a automobilului personal al acestuia.

Contractul dat a fost cu titlu gratuit, fiind achitată numai uzura 1500 lei lunar. În această ordine de idei, Colegiul menţionează că instanţele corect au reţinut că acest contract este cu caracter de gratuitate şi a dat posibilitatea de a face o distincţie clară între comodat şi locaţiune. Referitor la argumentele invocate de recurent în cererea de recurs precum că au fost încălcate normele de drept material sau procedural , recurentul nu a prezentat nici o probă concludentă şi pertinentă întru susţinerea poziţiei. In asemenea împrejurări, Colegiul consideră că criticele formulate in recurs nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă şi instanţa de apel, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural.

Afirmaţiile invocate de către recurent în cererea de recurs au fost obiect de examinare în instanţa de fond şi instanţa de apel, fiind cercetate şi examinate pe deplin. Instanţa de recurs relevă că soluţia dată de instanţele inferioare este corectă, motivată şi amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi făcînd trimitere, atît la probele administrate, cît şi la dispoziţiile legale aplicabile la caz. 4 Întrucît pricina a fost examinată sub toate aspectele, cu aplicarea corectă a normelor de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide respingerea recursului declarat de către Pîntea Gheorghe şi menţinerea în vigoare a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15.11.2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 27.01.2012 , ca legale.

În conformitate cu art. 445 alin. 1 lit. a), art. 445 alin. 3 CPC, Colegiul Civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Pîntea Gheorghe. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 15.11.2012 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.Chişinău din 27.01.2012 , adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Pîntea Gheorghe împotriva SC „StarNet" SRL privind restabilirea la lucru şi încasarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva Vera Macinskaia 5