2ra-1232/13 — Restabilirea în serviciu şi efectuarea rectificărilor în carnetele de muncă

prima instanţă: V. Lupu dosarul nr. 2ra-1232/13 instanţa de apel: Al. Gheorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc DECIZIE 02 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Tatiana Răducanu, Andrei Harghel, Nicolae Gordila şi Sveatoslav Moldovan examinând recursurile declarate de către avocatul Carapunarlî Alexandru şi Rusu Galina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina împotriva societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate cu privire la restabilirea în serviciu şi efectuarea rectificărilor în carnetele de muncă, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul administratorului insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate, casată hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca tardivă c o n s t a t ă La 02 noiembrie 2011 Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina au depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Unprodlact” cu privire la restabilirea la lucru începînd cu 01 mai 2000 şi obligarea acesteia de a efectua rectificările respective în carnetele de muncă.

În motivarea acţiunii au indicat că prin ordinul fals al societăţii pe acţiuni „Unprodlact” nr. 46 din 19 decembrie 2000, Colibă Ala şi Gorea Andrei au fost eliberaţi din serviciu în baza art. 36 Codul muncii (în redacţia anului 1973) din proprie iniţiativă începînd cu 01 mai 2000. În baza ordinului fals al societăţii pe acţiuni „Unprodlact” nr. 45 din 18 decembrie 2000 Rusu Galina a fost eliberată din funcţie în temeiul art. 36 Codul muncii (în redacţia anului 1973) din proprie iniţiativă începînd cu 01 mai 2000. Confirmarea că ordinele nominalizate sunt false o reprezintă ordonanţa Procuraturii Ungheni din 23 iunie 2011. Solicită reclamanţii restabilirea în serviciu la societatea pe acţiuni „Unprodlact” începînd cu 01 mai 2000 şi obligarea acesteia de a efectua rectificările respective în carnetele de muncă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012 cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-au anulat ordinele nr. 45 şi 46 din 18 şi 19 decembrie 2000 emise de societatea pe acţiuni „Unprodlact” prin care Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina au fost eliberaţi din serviciu în baza art. 36 Codul muncii. 1 S-a obligat societatea pe acţiuni „Unprodlact” să efectueze rectificările respective în carnetele de muncă ale salariaţilor Rusu Galina, Colibă Ala şi Gorea Andrei. La 09 august 2012 administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate Igor Gogu a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012, solicitînd casarea acesteia cu restituirea pricinii la rejudecare.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012 apelul declarat de către administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate Igor Gogu a fost admis, hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012 casată şi emisă o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată depusă de Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina a fost respinsă ca tardivă. Prin mandatul seria MA nr. 0276669 din 09 februarie 2013 avocatul Carapunarlî Alexandru a fost împuternicit de Gorea Andrei şi Colibă Ala să le reprezinte interesele în toate instanţele judecătoreşti, cu dreptul de a semna şi intenta acţiunea, de a ataca hotărîrea judecătorească.

La 11 februarie 2013 avocatul Carapunarlî Alexandru a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012, solicitînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012. În motivarea recursului Carapunarlî Alexandru a invocat că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat normele Codului muncii în redacţia anului 1973, precum şi prevederile unor acte normative subordonate acestuia. Instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile art. 221 Codul Muncii în redacţia anului 1973, care era în vigoare la momentul concedierii recurenţilor şi prevedea că în cazul concedierii salariatului termenul de o lună se socoate din ziua cînd ordinul a fost adus la cunoştinţă salariatului contra semnătură.

Administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate Igor Gogu nu a prezentat instanţei de apel ordinele contestate pe care să fie aplicate semnăturile recurenţilor, iar instanţa de apel, în scopul asigurării unui acces efectiv la justiţie prin prisma art. 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale era obligată să solicite de la intimat punerea la dispoziţie a ordinelor respective. Avocatul Carapunarlî Alexandru a relevat că Gorea Andrei şi Colibă Ala nu au depus cereri de eliberare de la locul de muncă, iar administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate Igor Gogu trebuia să prezinte în susţinerea poziţiei sale cererile de eliberare din funcţie sau registrul de evidenţă a unor asemenea cereri.

Instanţa de apel nu a verificat din care cauză pe filele corespunzătoare din carnetele de muncă unde sunt făcute inscripţiile despre eliberare din serviciu în anul 2000 nu este aplicată semnătura persoanei responsabile şi ştampila întreprinderii. A indicat avocatul Carapunarlî Alexandru că în eventualitatea în care aceste ordine au fost emise în anul 2000, conform pct. 14 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 867 din 28 noiembrie 1994 cu privire la carnetul de muncă (în vigoare în anul 2000), în caz de concediere a lucrătorului toate înscrierile privind munca, distincţiile şi recompensele înscrise în carnetul de muncă în perioada în care a lucrat la 2 întreprinderea respectivă, se autentifică prin semnătura conducătorului întreprinderii sau a persoanei special împuternicite de el şi prin sigiliu.

Carnetele de muncă ale recurenţilor nu corespund prevederilor menţionate şi aceasta denotă că inscripţiile despre concediere au fost făcute ulterior de anumite persoane interesate fără ştirea şi acordul recurenţilor. Aceasta se confirmă şi prin faptul că la o dată ulterioară Gorea Andrei a primit un apartament în proprietate pe linia de salariat al societăţii pe acţiuni „Unprodlact”. În luna octombrie 2010 recurenţii au fost înştiinţaţi despre necesitatea ridicării carnetelor de muncă de la angajator fiind obligaţi să scrie cereri de restituire a carnetelor de muncă, iar cînd le-au primit au stabilit înscrierile despre concediere care nu corespund realităţii. Recurenţii au presupus că inscripţiile sunt false şi s-au adresat cu plîngeri la organul de urmărire penală.

În cadrul urmăririi penale s-a stabilit că inscripţiile din carnetele de muncă sunt false, acestea fiind făcute de inspectorul Dudceac Lidia, care a recunoscut integral vinovăţia şi a confirmat că recurenţii nu au depus nici un fel de cerere de demisie, dar nu ţine minte din ce cauză a comis infracţiunea imputată. Despre ordonanţa în cauză recurenţii au aflat înainte de depunerea cererii de chemare în judecată. Avocatul Carapunarlî Alexandru a mai invocat şi tardivitatea cererii de apel depusă de administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate. La 25 februarie 2013 Rusu Galina a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012, solicitînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012. În motivare a indicat că la adoptarea deciziei instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Astfel, a relevat că instanţa de apel motivînd că intimaţii nu şi-au valorificat dreptul de a contesta legalitatea procedurii de concediere în termen de 30 zile din ziua în care ordinul a fost adus la cunoştinţa salariatului contra semnătură, nu şi-a întemeiat decizia pe probe ce ar confirma aducerea la cunoştinţă salariaţilor a ordinului de concediere contra semnătură. A indicat că în materialele dosarului în genere lipsesc astfel de ordine, iar instanţa de apel nu a încercat să le dobîndească pentru a stabili existenţa acestora. Rusu Galina a menţionat că argumentul instanţei de apel că a fost eliberată din funcţie depunînd o cerere în acest sens este neîntemeiat, deoarece judecata nu a verificat dacă ea ar fi depus în genere o astfel de cerere.

În carnetul de muncă în locul unde urma a fi aplicată semnătura titularului că ar fi luat cunoştinţă despre faptul concedierii nu este aplicată nici ştampila angajatorului şi nici semnătura salariatului. Mai mult ca atît, Galina Rusu a invocat că la 25 ianuarie 2005, adică ulterior presupusei concedieri ce a avut loc în anul 2000, în temeiul dispoziţiei nr. 25 a Primarului or. Ungheni a primit apartamentul nr. 64 din str. Naţională 33A, or. Ungheni prin intermediul comitetului sindical al societăţii pe acţiuni „Unprodlact”. După ce în octombrie 2010 a observat ilegalităţile admise în adresa ei, s-a adresat organului de urmărire penală care prin ordonanţa de încetare a urmăririi penale din 23 iunie 2011 a constatat că ordinul şi inscripţia din carnetul de muncă despre eliberarea din serviciu sunt false.

3 Primind ordonanţa nominalizată la 10 august 2011 s-a adresat cu cerere administratorului procedurii de insolvabilitate a societăţii pe acţiuni „Unprodlact” societate pe acţiuni solicitînd anularea ordinului fals şi operarea rectificărilor în carnetul de muncă. La 31 octombrie 2011 neprimind răspuns s-a adresat în instanţa de judecată. Prin urmare, consideră că s-a încadrat în termenul prevăzut de lege pentru înaintarea acţiunii, iar Curtea de Apel Bălţi eronat a apreciat circumstanţele pricinii şi a respins acţiunea ca tardivă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 18 aprilie 2013 administratorul insolvabilităţii societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate, Gogu Igor a înregistrat la Curtea Supremă de Justiţie referinţa asupra recursului declarat de către Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina, solicitînd ca recursurile să fie declarate inadmisibile. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013 recursurile declarate de Gorea Andrei, Colibă Ala şi Rusu Galina au fost considerate admisibile.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursurile declarate în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt depuse în termen, întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Bălţi a trimis în adresa părţilor copia deciziei la 26 decembrie 2012. Astfel, recursurile declarate la 11 februarie 2013 şi 25 februarie 2013 se consideră depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele pricinii rezultă că în copiile carnetelor de muncă ale Galinei Rusu, a lui Gorea Andrei şi Colibă Ala este menţiunea că aceştia au fost angajaţi în anii 1987, 1989 şi 1990 la Combinatul de Produse Lactate din mun.

Bălţi, care în anul 4 1998 în temeiul hotărîrii Camerei Înregistrării de Stat şi-a schimbat denumirea în societatea pe acţiuni „Unprodlact” (f.d. 8, 10, 12). Potrivit înscrierilor din copiile carnetelor de muncă ale recurenţilor, aceştia au fost eliberaţi din funcţiile deţinute în temeiul ordinelor nr. 45 din 18 decembrie 2000 şi nr. 46 din 19 decembrie 2000 în baza art. 36 Codul muncii (în redacţia anului 1973) din proprie iniţiativă. Recurenţii au contestat în judecată legalitatea ordinelor în baza cărora au fost concediaţi, solicitînd restabilirea la lucru la societatea pe acţiuni „Unprodlact” începînd cu 01 mai 2000 şi rectificarea înscrierilor în carnetele de muncă. Prima instanţă a anulat ordinele de concediere şi a dispus efectuarea rectificărilor de către societatea pe acţiuni „Unprodlact” în carnetele de muncă ale Galinei Rusu, a lui Gorea Andrei şi Colibă Ala.

Instanţa de apel a casat hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 20 aprilie 2012 şi a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, motivînd că cererea de chemare în judecată este depusă cu omiterea termenului de prescripţie. Judecînd cauza în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi a apreciat arbitrar probele. Conform art. 36 Codul muncii (redacţia anului 1973), salariatul are dreptul să desfacă contractul individual de muncă, încheiat pentru un termen nedeterminat, urmînd să anunţe în scris despre aceasta administraţia cu două săptămîni înainte. Prin înţelegere între lucrător şi administraţie contractul individual de muncă poate să fie desfăcut şi înainte de expirarea termenului, indicat în partea întîia a prezentului articol.

Conform art. 14 al Hotărîrii Guvernului RM nr. 867 din 28 noiembrie 1994 cu privire la carnetul de muncă (în vigoare în anul 2000), în caz de concediere a lucrătorului toate înscrierile privind munca, distincţiile şi recompensele înscrise în carnetul de muncă în perioada în care a lucrat la întreprinderea respectivă, se autentifică prin semnătura conducătorului întreprinderii sau a persoanei special împuternicite de el şi prin sigiliu. Conform art. 335 alin. (1) lit. a) Codul muncii, cererea privind soluţionarea litigiului individual de muncă se depune în instanţa de judecată: a) în termen de 3 luni de la data cînd salariatul a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului său. La materialele dosarului nu sunt anexate cererile recurenţilor de demisie şi ordinele de concediere ale acestora autentificate în modul stabilit.

Instanţa de apel nu a ţinut cont de aceste circumstanţe şi nemotivînd în ce mod un înscris fals poate produce efecte juridice, arbitrar a concluzionat că acţiunea reclamanţilor este tardivă. Or, din sensul art. 335 Codul muncii rezultă că termenul trebuie de calculat de la data cînd ordinul de concediere a fost adus la cunoştinţă angajatului, dacă acest termen nu se deduce din alte împrejurări. Recurenţii invocă că au lucrat pînă în anul 2010 la societatea pe acţiuni „Unprodlact”, cereri de eliberare din funcţie nu au depus, ordine de eliberare din funcţie nu au semnat, iar Gorea Andrei şi Rusu Galina la o dată ulterioară presupusei concedieri ar fi primit apartamente pe linia de salariat al societăţii pe acţiuni „Unprodlact”.

5 Mai mult ca atît, art. 89 alin. (2) Codul muncii prevede că angajatorul este obligat să probeze legalitatea eliberării din serviciu a salariatului. Prima instanţă şi instanţa de apel nu au stabilit pînă la ce dată recurenţii efectiv au lucrat la intimat. În conformitate cu art. 432 alin. (4) Codul de procedură civilă, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că erorile judiciare nu pot fi corectate de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecători. La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele expuse şi să emită o hotărîre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de către avocatul Carapunarlî Alexandru şi Rusu Galina.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Colibă Ala, Gorea Andrei şi Rusu Galina împotriva societăţii pe acţiuni „Unprodlact” în proces de insolvabilitate cu privire la restabilirea în serviciu şi efectuarea rectificărilor în carnetele de muncă, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel în aceiaşi instanţă, în alt complet de judecători. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Andrei Harghel Nicolae Gordila Sveatoslav Moldovan 6