2ra-1364/13 — Încasarea prejudiciului

prima instanţă – L.I. Caraianu dosarul nr.2ra-1364/13 instanţa de apel – A. Curdov, D. Talai, E. Dimina ÎNCHEIERE 25 aprilie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vera Capsamun, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale ,,Curdoglo Varvara” împotriva Nataliei Madjar (Capsamun) şi Verei Capsamun cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 19 septembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea Individuală ,,Curdoglo Varvara”, casată hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 01 martie 2012 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă, constată: La 03 februarie 2010 ÎI ,,Varvara Curdoglo” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Madjar (Capsamun) şi Verei Capsamun cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în temeiul contractelor individuale de muncă din 01 iulie 2007, Natalia Madjar (Capsamun) şi Vera Capsamun au activat pe parcursul anului 2007 în calitate de vânzătoare la ÎI ,,Curdoglo Varvara”, fiind stabilit programul de lucru peste o zi. Susţine că cheile de la magazin se aflau numai la pârâtele, astfel ele fiind responsabile de închiderea şi deschiderea magazinului. Menţionează că în urma inventarierii din 19 octombrie 2007, efectuată la iniţiativa proprietarului, a fost depistată lipsă de bani în sumă de 43539 lei. De asemenea indică că pe perioada cât au activat în calitate de vânzătoare, pârâtele nu i-au comunicat careva incidente, cum ar fi pătrunderi ilegale sau aflări în magazin a persoanelor străine, sau alte cazuri de forţă majora, care ar justifica lipsa mijloacelor financiare depistate.

Afirmă că Madjar (Capsamun) Natalia şi Capsamun Vera erau responsabile de primirea mărfurilor pentru realizare în baza facturilor de expediţie, respectiv pârâtele transmiteau dînsei doar venitul din producţia realizată, astfel nici la recepţionarea şi predarea mărfii de la furnizori, acestea nu au fixat careva lipsuri de bani sau marfă. Drept urmare a constatării prejudiciului, pârâtele au solicitat efectuarea unei inventarieri suplimentare, care a fost efectuată în prezenţa lor, rezultatele inventarierii posterioare confirmându-se cu cea dintâi, motiv pentru care dînsa le-a propus să dea explicaţii în scris în privinţa faptelor depistate, la care ultimele au confirmat că lipsa mijloacelor băneşti le este imputată lor, motiv pentru care s-au obligat să lucreze în magazin în vederea achitării lipsei de mijloace financiare, semnând în acest sens explicaţie în scris în prezenţa conducătorului întreprinderii, contabilului şi altui vânzător.

Astfel, pârâtele au continuat să lucreze în magazin şi benevol au restituit o parte de bani în vederea achitării datoriei. Totodată, invocă că Madjar (Capsamun) Natalia a semnat o recipisă, prin care s- a obligat să activeze la magazin începând cu 26 mai 2008, în vederea achitării datoriei sale faţă de proprietarul magazinului în mărime de 20000 lei, iar prin recipisa din 28 ianuarie 2008, Capsamun Vera s-a obligat să restituie lipsa de mărfuri în valoare de 18280 lei, în termen de 6 luni, şi anume până pe 31 iulie 2008. Menţionează că, deşi, pârâtele au recunoscut datoria faţă de întreprindere şi au promis să repare prejudiciul, până la depunerea acţiunii nu au întreprins careva măsuri în privinţa achitării datoriei.

Mai mult, susţine că pârâtele s-au concediat de la întreprindere şi în prezent nu mai recunosc prejudiciul cauzat. Solicită, ÎI „Curdoglo Varvara”, încasarea din contul Nataliei Madjar (Capsamun) în beneficiul său a sumei de 20000 lei şi a cheltuielilor de judecată, iar din contul Verei Capsamun în beneficiul său a sumei de 18280 lei şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadâr-Lunga din 01 martie 2012, acţiunea a fost respinsă. Totodată, s-a încasat din contul ÎI ,,Curdoglo Varvara” în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1306,17 lei.

Prin decizia Curţii Apel Comrat din 19 septembrie 2012 a fost admis apelul declarat de către ÎI ,,Curdoglo Varvara”, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă integral şi încasat din contul Nataliei Madjar (Capsamun) în beneficiul ÎI ,,Curdoglo Varvara” suma de 20000 lei cu titlu de prejudiciul material şi suma de 512 cu titlu de cheltuieli de judecată, din contul Verei Capsamun în beneficiul ÎI ,,Curdioglo Varvara” s-a încasat suma de 18280 lei cu titlu de prejudiciul material şi suma de 468 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Totodată, în beneficiul statului s-a încasat taxa de stat din contul Nataliei Madjar (Capsamun) în mărime de 600 lei şi din contul Verei Capsamun în mărime de 548,40 lei.

La 23 ianuarie 2013, Vera Capsamun a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărârii primei instanţe şi încasarea din contul ÎI ,,Curdioglo Varvara” a cheltuielilor de judecată. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată, deoarece la examinarea cauzei în ordinea de apel nu au fost elucidate pe deplin circumstanţele esenţiale ale pricinii. Susţine că instanţa de apel a ignorat faptul că dînsa a început să activeze la ÎI „Curdoglo Varvara” din luna august 2006, pe când contractul individual de muncă a fost încheiat doar la 01 iulie 2007, însă careva contrat de răspundere materială sau contract de primirea a mărfurilor în baza facturilor de expediere cu intimata nu au fost încheiate.

Afirmă că inventarierea la ÎI „Curdoglo Varvara a fost efectuată” cu încălcarea legislaţiei în vigoare, şi anume Regulamentului cu privire la inventariere, aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 27 din 28 aprilie 2004 şi Legii cu privire la evidenţa contabilă, mai mult că, potrivit raportului de expertiză efectuat pe cauza dată, din motivul atitudinii formale şi neglijarea modului prescris de efectuare a inventarierii, nu a fost posibilă utilizarea rezultatelor inventarierii ca bază juridică la determinarea existenţei lipsurilor de mărfuri, în patrimoniul întreprinderii pentru perioada solicitată şi nici determinarea, de către expert, în mod special, asupra existenţei diferenţelor sub formă de plusuri de bunuri.

Insistă că rezultatele inventarierii prezentate de intimată este neîntemeiată şi nu corespunde realităţii, mai mult că inventarierea a fost efectuată de intimată în mod unilateral. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vera Capsamun nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor invocate în cadrul examinării cauzei în instanţele ierarhic inferioare.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Vera Capsamun asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vera Capsamun ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Verei Capsamun se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Iurie Şumcov Tamara Chişca-Doneva