1ra-173/2024 — Art. 155 CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, procesul penal în privința lui Vladimir Goraș a fost încetat în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Procurorul a contestat sentința cu apel. El a solicitat condamnarea lui Vladimir Goraș în baza art. 155 Cod penal, stabilirea pedepsei și liberarea lui de executarea acesteia în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Vladimir Goraș a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă în mărime de 700 de unități convenționale.

La 29 noiembrie 2023, avocatul Dumitru Marinescu a declarat recurs. El solicită casarea deciziei și menținerea sentinței.

La 19 ianuarie 2024, Vladimir Goraș a depus o cerere intitulată „recurs în anulare”. El solicită achitarea și contestă concluzia instanței de apel privind vinovăția sa.

Urmărirea penală a fost pornită la 22 octombrie 2020 și s-a terminat la 30 octombrie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 decembrie 2020 – 18 februarie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 14 martie 2022 – 20 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 09 februarie 2024. ÎN FAPT

Vladimir Goraș a fost învinuit că, la 22 octombrie 2020, aproximativ la ora 18:30, aflându-se în or. Vadul lui Vodă, a manifestat un comportament agresiv față de Svetlana Proca. El i-a adresat cuvinte ofensatoare, a îmbrâncit-o, după care, 1 ținând un cuțit în mână, s-a îndreptat spre aceasta și a amenințat-o cu moartea. Acțiunile lui Vladimir Goraș au fost calificate în baza art. 155 Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului anunțat în căutare. În ședința de judecată au fost citite declarațiile date de acesta la urmărirea penală, potrivit cărora nu își recunoștea vinovăția. Avocatul Dumitru Marinescu a solicitat achitarea lui Vladimir Goraș, iar, în subsidiar, încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 februarie 2022, procesul penal a fost încetat în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a audiat partea vătămată, martorii și în urma examinării ansamblului probelor administrate, a reținut că vinovăția lui Vladimir Goraș este dovedită, iar fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal. Deși în considerente a reținut că vinovăția inculpatului este dovedită, în dispozitiv a dispus încetarea procesului penal ca urmare a aplicării amnistiei.

La 07 martie 2022, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Vladimir Severin, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vladimir Goraș să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, cu stabilirea pedepsei de 100 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității și liberarea de executarea acesteia în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Procurorul a susținut că instanța de fond a dispus încetarea procesului penal fără a pronunța o sentință de condamnare și fără a constata vinovăția inculpatului, contrar prevederilor legale. Aplicarea amnistiei presupune, în mod obligatoriu, constatarea vinovăției și pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia în temeiul art. 107 Cod penal și art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală.

În ședința instanței de apel, procurorul Svetlana Țurcanu a susținut apelul parțial. Ea a invocat că Goraș a fost judecat în lipsă, fiind anunțat în căutare, și că acesta nu a depus o cerere privind aplicarea amnistiei. Procurorul a solicitat condamnarea lui Goraș pentru săvârșirea infracțiunii incriminate și stabilirea pedepsei. Vladimir Goraș a participat la examinarea cauzei. El nu și-a recunoscut vinovăția. El și avocatul Dumitru Marinescu au solicitat respingerea apelului procurorului și menținerea sentinței.

La 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul procurorului, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă. Vladimir Goraș a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă în mărime de 700 de unități convenționale, echivalentul a 35.000 de lei. Instanța a constatat vinovăția lui Goraș în baza declarațiilor părții vătămate Svetlana Proca și ale martorilor, coroborate cu celelalte probe administrate. Svetlana Proca a declarat că Goraș avea un cuțit și a amenințat că o va ucide. Martorii Viorel Proca și Vasile Racovschi, au relatat că l-au văzut pe Goraș având un cuțit și au auzit 2 amenințări formulate de acesta. Prin procesul-verbal de cercetare la fața locului s-a constatat că în automobilul lui Goraș se afla un cuțit de 28 cm, iar procesul-verbal de confruntare confirma existența conflictului și faptul că partea vătămată îl văzuse pe Goraș ieșind din bloc cu un cuțit. Instanța a considerat că aceste probe se coroborează și dovedesc fapta dincolo de orice dubiu rezonabil.

În ceea ce privește amnistia, instanța a reținut că prima instanță urma să pronunțe o sentință de condamnare, nu să înceteze procesul penal. Ea a reținut că judecarea cauzei în prima instanță a avut loc în lipsa inculpatului, că acesta nu a depus o cerere privind aplicarea amnistiei, iar, fiind prezent în instanța de apel, nu a solicitat aplicarea ei. Din aceste motive, instanța de apel a considerat că nu sunt întrunite condițiile Legii nr. 243/2021.

La 29 noiembrie 2023, avocatul Dumitru Marinescu, în interesele lui Vladimir Goraș, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. El susține că Vladimir Goraș întrunește condițiile pentru aplicarea Legii nr. 243/2021 și contestă soluția instanței de apel în partea neaplicării amnistiei.

La 19 ianuarie 2024, Vladimir Goraș a depus o cerere intitulată „recurs în anulare”. El solicită achitarea, contestă declarațiile părții vătămate și susține că un suport CD cu înregistrări audio și video, nu a fost anexat la dosar.

La 09 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recursuri. La 29 septembrie 2026, procurorul din cadrul Secției Judiciar Penale a Procuraturii Generale, Liliana Verdeș a depus referință și a pledat pentru admiterea recursurilor. Ea a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Vladimir Goraș să fie liberat de executarea pedepsei în temeiul actului de amnistie.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243/2021 privind amnistia sunt următoarele: „Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu 3 închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate. (4) În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6 ”

Articolul 107 alin. (1) Cod penal prevede următoarele: „Amnistia este actul ce are ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei fie reducerea pedepsei aplicate sau comutarea ei.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursurile ridică probleme distincte. Condamnatul contestă constatarea vinovăției și aprecierea probelor, iar avocatul Dumitru Marinescu contestă soluția instanței de apel în partea neaplicării amnistiei. Prin urmare, completul le va examina separat. i. Recursul declarat de Vladimir Goraș.

Cererea depusă de Vladimir Goraș la 19 ianuarie 2024 este intitulată „recurs în anulare”. La acea dată instituția recursului în anulare era abrogată. Totuși, cererea este îndreptată împotriva unei decizii a instanței de apel susceptibile de recurs ordinar, a fost depusă în termen și urmărește casarea deciziei. Având în vedere obiectul și conținutul cererii, completul o va examina ca recurs împotriva deciziei instanței de apel.

Recursul condamnatului nu indică nici unul dintre temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. El contestă concluzia privind vinovăția și modul în care instanța de apel a apreciat probele. În anumite condiții, asemenea 4 critici pot cădea sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară” și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39). Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42).

Instanța de apel a constatat vinovăția lui Goraș în baza declarațiilor Svetlanei Proca și ale martorilor, precum și a probelor materiale și procesuale administrate în cauză. Martorii Viorel Proca și Vasile Racovschi au relatat că l-au văzut pe Goraș având un cuțit și au auzit amenințările acestuia, iar din automobilul lui Goraș a fost ridicat un cuțit. Instanța de apel a apreciat aceste probe în coroborare și a explicat de ce le consideră suficiente pentru constatarea vinovăției. Aprecierea probelor efectuată de instanța de apel nu este irațională. Faptul că recurentul atribuie probelor o altă semnificație nu demonstrează caracterul vădit nerezonabil al aprecierii instanței de apel.

Referirea recurentului la suportul CD-RW „Verbatim” nu schimbă această concluzie. El susține că procurorul nu a anexat la dosar acest suport. Din materialele cauzei rezultă însă că suportul respectiv era anexat la dosar încă de la faza urmăririi penale (f.d. 84-85, vol. I). El nu explică ce anume conțin înregistrările și în ce mod acestea ar infirma în mod determinant ansamblul probelor pe care instanța de apel și-a întemeiat condamnarea. În instanța de apel, unde Goraș a participat personal și a fost asistat de avocat, nici acesta, nici apărătorul său nu au solicitat cercetarea suportului și nu au invocat neexaminarea acestuia.

Prin urmare, recursul lui Goraș exprimă, în esență, dezacordul său cu aprecierea probelor și urmărește o nouă apreciere a acestora de către instanța de recurs. Argumentele invocate nu relevă că decizia instanței de apel este arbitrară 5 sau că se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Recursul este vădit neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil în temeiul art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală. ii. Recursul declarat de avocatul Dumitru Marinescu.

Recursul avocatului Dumitru Marinescu se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. Apărătorul contestă neaplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. El susține că Goraș întrunește condițiile pentru aplicarea acesteia.

Potrivit art. 107 Cod penal, amnistia constituie temei de liberare de răspundere penală sau de pedeapsă, iar conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța pronunță sentință de condamnare cu liberarea de pedeapsă atunci când intervine un act de amnistie.

Art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243/2021 prevede că încetarea procesului penal în condițiile alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei. Alin. (4) permite însă aplicarea amnistiei și atunci când persoana refuză încetarea procesului, dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția este confirmată, persoana întrunește criteriile prevăzute de art. 1 și nu cade sub incidența art. 6.

Curtea Supremă de Justiție a explicat în mod constant că lipsa acordului scris nu constituie, prin ea însăși, un impediment pentru aplicarea art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243/2021. Norma nu condiționează aplicarea amnistiei după constatarea vinovăției de existența unui asemenea înscris. Lipsa cererii scrise nu afectează eligibilitatea persoanei dacă sunt întrunite celelalte condiții legale (hotărârile nr. 1ra-81/2024, § 29; nr. 1ra-371/2023, §§ 22–23, nr. 1ra-239/2023, § 12 și nr. 1ra-1257/2024, § 12).

Circumstanțele cauzei nu relevă un dezacord al apărării față de aplicarea amnistiei. În prima instanță, avocatul a solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021 în subsidiar față de solicitarea de achitare. Prima instanță a aplicat amnistia. În apelul scris, procurorul a solicitat condamnarea lui Goraș, stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia în temeiul Legii nr. 243/2021. În ședința instanței de apel acuzarea și-a modificat poziția invocând lipsa unei cereri din partea inculpatului și a solicitat condamnarea acestuia la amendă. Goraș și avocatul său au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței. Prin urmare, ei au solicitat menținerea inclusiv a efectului favorabil al amnistiei. Solicitarea de menținere a sentinței prin care amnistia a fost aplicată este incompatibilă cu concluzia că apărarea se opunea aplicării acesteia. Faptul că Goraș nu a formulat în apel o cerere distinctă de aplicare a amnistiei nu putea fi interpretat drept un refuz al acesteia. Solicitarea de menținere a sentinței prin care amnistia a fost aplicată este incompatibilă cu concluzia că apărarea se opunea aplicării acesteia. În aceste circumstanțe, lipsa unei cereri scrise nu constituia un impediment pentru examinarea aplicabilității Legii nr. 243/2021. 6

Prin urmare, instanța de apel a greșit atunci când a apreciat că amnistia nu poate fi aplicată numai pentru că Goraș nu a depus o cerere în acest sens și nu a solicitat aplicarea amnistiei în apel. Instanța urma să verifice dacă sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr. 243/2021 și dacă Goraș nu cade sub incidența interdicțiilor prevăzute de aceasta.

Avocatul solicită menținerea sentinței primei instanțe. Această soluție nu poate fi dispusă. Deși prima instanță a constatat vinovăția lui Goraș, ea a încetat procesul penal. După constatarea vinovăției, aplicarea amnistiei presupune pronunțarea unei sentințe de condamnare, stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă doar dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată în recurs. Remiterea la rejudecare constituie excepția, iar înlăturarea erorii de către instanța de recurs, fără rejudecare, este regula (încheierea nr. 1ra-1737/2022, § 30).

Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 243/2021, amnistia poate fi aplicată bănuitului, învinuitului sau inculpatului. La examinarea recursului de către Curtea Supremă de Justiție, Vladimir Goraș are statut de condamnat. Prin urmare, această chestiune urmează a fi examinată la rejudecarea cauzei în instanța de apel.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Vladimir Goraș împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2023; Admite recursul avocatului Dumitru Marinescu, casează parțial decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2023, în partea ce ține de aplicabilitatea Legii nr. 243/2021 privind amnistia, și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecători; În rest, menține decizia Curții de Apel Chișinău din 20 noiembrie 2023. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 7