1ra-1276/2023 — Art. 152 alin. 2 lit. c/1 CP

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 27 iunie 2022, procesul penal în privința lui Ion Procopencu a fost încetat în temeiul art. 2 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

Apel au declarat procurorul Ghenadie Moruz și avocatul Aurelia Parpalac în interesele inculpatului.

La 14 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat apelul avocatului Aurelia Parpalac și a admis apelul procurorului. Instanța a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care l-a recunoscut vinovat pe Ion Procopencu de săvârșirea infracțiunii incriminate, stabilindu-i o pedeapsă de cinci ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe un termen de probațiune de trei ani. În temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, inculpatul a fost liberat de executarea pedepsei.

La 04 mai 2023, condamnatul Ion Procopencu a declarat recurs. Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.

Urmărirea penală a fost pornită la 02 iunie și s-a terminat la 03 iulie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 08 iulie 2020 – 27 iunie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 26 iulie 2022 – 14 martie 2023. La 04 august 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

La 04 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat prezentarea referinței la recurs. La 14 septembrie 2026, procurorul-șef interimar al Secției reprezentarea a învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, Cătălin Scutelnic, a depus referință. El a solicitat declararea recursului inadmisibil, argumentând că recurentul a reiterat motivele din apel și și-a exprimat dezacordul cu aprecierea probelor, fără a concretiza erorile judiciare, omisiunile instanței de apel ori probele pretins apreciate vădit nerezonabil. Potrivit acuzării, instanța de apel a răspuns suficient și argumentat criticilor apărării, iar vinovăția condamnatului 1 este confirmată prin declarațiile părții vătămate decedate Chiril Medic, în privința căreia a fost făcută confruntarea cu bănuitul prin procesul-verbal de confruntare din 12 iunie 2020. Mai mult, concluzia despre vinovăția condamnatului a rezultat și din declarațiile succesorului părții vătămate Eugenia Medic și conținutul raportului de expertiză judiciară nr. 202002D0855. Aceste probe, fiind coroborate, confirmă că Ion Procopencu i-a aplicat intenționat victimei o lovitură cu pumnul în regiunea feței, provocând căderea și cauzând vătămări corporale medii. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ion Procopencu a fost învinuit că, la 10 martie 2020, în urma unui conflict izbucnit cu vecinul său, Chiril Medic, cunoscând că acesta este o persoană de vârstă înaintată și lipsită de posibilitatea efectivă de a se apăra, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, în urma căreia partea vătămată a căzut la sol, suferind vătămări corporale medii. Fapta a fost încadrată conform art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal. b. Probele

Prin plângerea depusă la Inspectoratul de poliție Căușeni din 24 aprilie 2020, Chiril Medic a solicitat tragerea la răspundere penală a lui Ion Procopencu, care la data de 10 martie 2020, în jurul orelor 18:00, în stradă, l-a agresat fizic, îmbrâncindu-l la sol, provocându-i dureri fizice la brațul stâng și numindu-l cu cuvinte necenzurate.

La etapa urmăririi penale partea vătămată Chiril Medic a declarat că, la 10 martie 2020, în urma unui conflict privind comportamentul copiilor inculpatului, izbucnit în fața domiciliului său, Ion Procopencu i-a aplicat o lovitură puternică în regiunea feței, în urma căreia și-a pierdut cunoștința și a căzut peste o grămadă de pietre, fracturându-și brațul stâng. Acesta a susținut că leziunile au fost cauzate de agresiunea inculpatului și nu de o simplă cădere sau împingere, menționând că anterior suferise o traumă la același braț. La 03 septembrie 2020, partea vătămată a decedat.

Succesorul părții vătămate, Eugenia Medic, a declarat că soțul său i-a comunicat imediat după incident că a fost agresat de Ion Procopencu în urma unui conflict privind comportamentul copiilor inculpatului, susținând că acesta i-a aplicat mai multe lovituri, în urma cărora a căzut și și-a fracturat brațul. A mai relatat că inculpatul a recunoscut inițial fapta și a fost de acord să achite despăgubiri, însă ulterior și-a schimbat poziția. După incident, starea de sănătate a soțului s-a agravat, acesta fiind supus unui puternic stres, pe care îl consideră în legătură cu decesul acestuia, motiv pentru care a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă de 5.000 de lei. 2

Martorul Vitali Guja a declarat că, la 10 martie 2020, în timp ce efectua lucrări de reparație la un imobil din apropiere, a observat un conflict verbal între Ion Procopencu, soția acestuia, Chiril Medic și o altă persoană. La etapa urmăririi penale martorul a precizat că nu a văzut ca Ion Procopencu să-l fi lovit sau împins pe Chiril Medic, întrucât nu a urmărit permanent incidentul, fiind preocupat de lucrările pe care le efectua. Ulterior, după ce a încheiat lucrul, a observat sosirea poliției la fața locului.

Potrivit raportului de constatare din 20 martie 2020, Chiril Medic a suferit o fractură a metafizei proximale a humerusului stâng, fără deplasarea fragmentelor, și edem posttraumatic al țesuturilor moi la nivelul umărului stâng, leziuni calificate drept vătămări corporale medii, care puteau fi produse inclusiv prin căderea corpului cu sprijin pe mână sau cot. Stabilirea mecanismului concret al producerii acestora este de competența organului de urmărire penală.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 14 mai 2020, lui Chiril Medic i-au fost cauzate, în rezultatul acțiunilor lui Ion Procopencu, vătămări corporale medii, manifestate prin fractura metafizei proximale a humerusului stâng, fără deplasarea fragmentelor, și edem posttraumatic al țesuturilor moi la nivelul articulației umărului stâng.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 11 martie 2020, a fost cercetat locul producerii incidentului din or. Căușeni și întocmit tabelul ilustrativ.

Inculpatul a declarat că nu i-a aplicat nicio lovitură lui Chiril Medic. În seara incidentului, în urma unui conflict verbal izbucnit între partea vătămată, Gheorghe Siloci și soția sa, a intervenit pentru a preveni o pretinsă agresiune asupra soției sale, iar Chiril Medic, aflat în stare de ebrietate, și-a pierdut echilibrul și a căzut singur, fără ca el să exercite acte de violență asupra acestuia. A blocat lovitura lui Chiril Medic cu corpul său. Ulterior a încercat să-l ajute să se ridice, însă acesta l-a refuzat și a manifestat un comportament agresiv, negând că i-ar fi cauzat leziunile constatate.

Potrivit proceselor verbale de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 10 iunie 2020, au fost verificate la fața locului declarațiile lui Ion Procopencu și ale lui Chiril Medic. Aceștia și-au menținut declarațiile.

Potrivit proceselor verbale de confruntare din 12 iunie 2020, au fost efectuate confruntări între Ion Procopencu și Chiril Medic, precum și între Ion Procopencu și martorul Gheorghe Siloci. Părțile și-au menținut pozițiile contradictorii exprimate anterior. c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 27 iunie 2022, procesul penal intentat în privința lui Ion Procopencu a fost încetat în temeiul art. 2 alin. (1) din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, cu liberarea acestuia de răspundere penală. Totodată, instanța a dispus încasarea de la Ion Procopencu în 3 beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în sumă de 640 de lei, precum și în beneficiul succesorului părții vătămate, Eugenia Medic, a sumei de 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat. Instanța a menționat că vinovăția inculpatului a fost confirmată prin declarațiile succesorului părții vătămate Eugenia Medic, declarațiile martorului Vitalie Guja, plângerea lui Chiril Medic, informația privind apelarea de către partea vătămată a organelor de poliție, raportul ofițerului principal al Inspectoratului de poliție Bender din 27 martie 2020 privind adresarea lui Chiril Medic la spitalul orășenesc Bender, raportul de constatare medico-legală din 20 martie 2020, raportul de expertiză judiciară din 14 mai 2020, procesul-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii și procesele verbale de confruntare. Instanța a reținut că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, motiv pentru care a dispus încetarea procesului penal. d. Apelul

La 01 iulie 2022, procurorul Ghenadie Moruz a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței în partea soluției de încetare a procesului penal și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Ion Procopencu să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal și condamnat la cinci ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de trei ani, și liberat de pedeapsă în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 11 iulie 2022, avocatul Aurelia Parpalac, în interesele lui Ion Procopencu, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei soluții de achitare, susținând că prima instanță a apreciat necorespunzător și superficial ansamblul probator. Apărarea a contestat pertinența rapoartelor medico-legale, pe motiv că acestea s-ar fi bazat pe informații medicale provenite de la instituții din regiunea transnistreană. La fel, a invocat declarațiile constante ale inculpatului potrivit cărora nu i-a aplicat lovituri lui Chiril Medic, precum și lipsa martorilor direcți ai incidentului și caracterul indirect al declarațiilor succesorului părții vătămate, concluzionând că vinovăția lui Ion Procopencu nu a fost dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil.

La 14 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul declarat în interesele lui Ion Procopencu și a admis apelul procurorului Ghenadie Moruz. Instanța a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care l-a recunoscut vinovat pe Ion Procopencu de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de cinci ani de închisoare. Curtea de apel a suspendat condiționat pedeapsa cu închisoarea pe un termen de probațiune de trei ani, iar în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, l-a liberat pe Procopencu de pedeapsă penală. Totodată, instanța a dispus încasarea de la inculpat în beneficiul statului a 640 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare și în beneficiul succesorului părții vătămate Eugenia Medic a 5.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. 4

Instanța de apel a constatat că vinovăția lui Ion Procopencu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal este dovedită prin ansamblul probelor administrate, apreciate ca pertinente, concludente, utile și concordante. În particular, au fost reținute declarațiile Eugeniei Medic, coroborate cu plângerile formulate de Chiril Medic, procesele verbale de cercetare și verificare a declarațiilor la fața locului, procesele verbale de confruntare, precum și rapoartele medico-legale. Curtea de apel a reținut că leziunile constatate puteau fi produse prin căderea corpului cu sprijin pe mână sau cot, iar expertiza a exclus autoprovocarea acestora. Instanța a respins criticile apărării privind lipsa probelor directe, caracterul indirect al declarațiilor Eugeniei Medic și pretinsa imposibilitate de a stabili, prin raportul de expertiză, că Ion Procopencu a cauzat fractura. e. Recursul

La 04 mai 2023, Ion Procopencu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. El susține că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu a motivat suficient soluția și că fapta imputată nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța de apel s-ar fi limitat, în esență, la transcrierea probelor și a considerentelor primei instanțe, fără verificarea și aprecierea efectivă a acestora în ansamblu și fără a răspunde argumentelor referitoare la nevinovăția inculpatului, lipsa probelor privind săvârșirea faptei și pretinsele erori procedurale. Procopencu consideră că instanța de apel nu a examinat corespunzător criticile privind valoarea probatorie a rapoartelor medico-legale, declarațiile inculpatului și caracterul indirect al declarațiilor succesorului părții vătămate.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul a invocat ca temeiuri de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedura penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală poate fi pus în discuție doar în cazul în care circumstanțele de fapt stabilite de instanța de apel nu se contestă și se analizează doar întrunirea elementelor infracțiunii prin prisma aprecierii probelor date în decizia instanței de apel (decizia nr. 1ra-1309/2023, § 146). În prezenta cauză, deși recurentul invocă neîntrunirea elementelor 5 infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. c1) Cod penal, argumentele sale vizează, în esență, modul de cercetare și apreciere a probelor și insuficiența acestora pentru constatarea vinovăției, urmărindu-se astfel o reconsiderare a situației de fapt. Aceste critici urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (încheierea nr. 1ra-1081/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Codul de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). Eroarea gravă de fapt constă în ignorarea unor circumstanțe evidente și esențiale pentru justa soluționare a cauzei, ceea ce a influențat în mod direct soluția pe caz.

După cum rezultă din motivarea deciziei contestate, instanța de apel a analizat argumentele esențiale ale apelului apărătorului și a motivat corespunzător decizia. Curtea de apel a reținut că vinovăția condamnatului a fost confirmată prin declarațiile Eugeniei Medic, coroborate cu plângerile formulate de Chiril Medic la etapa urmăririi penale, procesele verbale de cercetare și verificare a declarațiilor la fața locului, procesele verbale de confruntare, precum și rapoartele medico-legale. Declarațiile succesorului părții vătămate au fost considerate credibile, deoarece au fost date cu avertizarea de răspundere penală pentru depunerea declarațiilor false. Eugenia Medic a cunoscut despre comiterea infracțiunii din spusele părții vătămate, cu care era căsătorită, iar ulterior din discuțiile nemijlocite avute cu condamnatul, care dorea repararea prejudiciului. Instanța de apel a respins critica adusă raportului de expertiză judiciară precum că acesta nu îl indică pe Procopencu ca autor al infracțiunii, menționând că raportul confirmă leziunile cauzate lui Chiril Medic. Aceste concluzii nu sunt iraționale.

Recurentul își exprimă dezacordul cu modul în care instanța a apreciat probele. Contrar alegațiilor recurentului, instanța de apel nu s-a limitat la reproducerea probelor și a constatărilor primei instanțe. Aceasta a combătut 6 convingător argumentele invocate în apel de către apărător. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Ion Procopencu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 7