1ra-629/2023 — Art. 191 alin. 2 lit. c, d CP

Evgheni Cobzac s-a născut în anul 1982 în mun. Chișinău. El a fost apărat de avocatul Stela Chiriac.

Evgheni Cobzac a fost învinuit că, în perioada noiembrie 2019 – martie 2020, în calitate de agent de vânzări la SRL „Buello”, folosindu-se de situația de serviciu și de atribuțiile sale de persoană cu răspundere materială, și-a însușit ilegal mijloace bănești ale întreprinderii în sumă de 58.324,18 de lei, cauzând SRL „Buello” o daună materială în proporții considerabile. Fapta lui a fost încadrată în baza art. 191 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - delapidarea averii străine săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile și cu folosirea situației de serviciu.

Cauza a fost examinată în procedură generală și în lipsa lui Evgheni Cobzac (f.d. 124a, vol. 2).

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 31 martie 2022, a fost încetat procesul penal pornit în privința lui Evgheni Cobzac în legătură cu aplicarea amnistiei în baza Legii nr. 243/2021.

La 08 aprilie 2022, procurorul Stanislav Monastîrschi a declarat apel. Temeiuri de declarare a apelului au constituit încetarea eronată a procesului penal, lipsa acordului scris al persoanei pentru aplicarea amnistiei și aplicarea amnistiei în partea pedepsei complimentare.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2022 a fost admis apelul, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Evgheni Cobzac a fost recunoscut vinovat în baza art. 191 alin. (2) lit. c) d) Cod penal și condamnat la doi ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe termen de cinci ani. În baza Legii nr. 243/2021, Evgheni Cobzac a fost liberat de executarea pedepsei. Decizia integrală a fost pronunțată la 31 ianuarie 2022.

La 22 februarie 2022, procurorul Lilia Pasat a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel (vezi para. 5). 1

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 02 septembrie – 14 octombrie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 28 octombrie 2020 – 31 martie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 21 aprilie – 20 decembrie 2022. La 26 aprilie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție și a fost distribuită judecătorului Sergiu Daguța. În mai 2024, acesta a demisionat. La 10 iulie 2024, cauza a fost distribuită judecătorului Vladislav Gribincea.

Art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal;”

Partea relevantă a art. 14 din Legea 210 din 29 iulie 2017 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXV-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: ,,art.

Se absolvă de pedeapsă complementară, cu excepţia pedepsei cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate, persoana în privinţa căreia se aplică prevederile art. 2–9 şi 11.” 12. Partea relevantă a art. 8 din Legea 243, din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova este următoarea: ,,art. (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și 2 a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”

Recurentul a invocat temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a criticat modul în care instanța de apel a interpretat art. 8 din Legea nr. 243/2021, potrivit căruia persoanele care cad sub incidența legii amnistiei se absolvă de pedeapsa complementară. Art. 8 din Legea nr. 243/2021 este identic cu art. 14 din Legea nr. 210/2016. Argumentele recurentului vor fi examinate din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție existente până la decizia instanței de apel. Curtea Supremă de Justiție a menținut practica instanțelor inferioare potrivit căreia excepțiile stabilite de art. 14 din Legea nr. 210/2016 nu pot fi înlăturate prin amnistie (decizia nr. 1re-59/17).

Art. 2 alin. (4) din Legea nr. 243/2021 permite aplicarea amnistiei din oficiu față de persoana care nu solicită aplicarea amnistiei, dar nici nu refuză expres acest lucru (încheierea nr. 1ra-1257/24, §19). Ca și art. 14 din Legea nr. 210/2016, art. 8 din Legea nr. 243/2021 stabilește anumite pedepse complementare care nu pot fi înlăturate în cazul aplicării amnistiei. Practica constantă a Curții Supreme de Justiție denotă că astfel de norme erau interpretate ca o interdicție de înlăturare a unor pedepse complementare la aplicarea amnistiei (decizia nr. 1ra-1473/23, § 18, 1ra-200/24, § 19).

Practica judiciară la acest subiect este clară și fundamentată cu mult înainte de 20 decembrie 2022, când a fost adoptată decizia instanței de apel. În decizie nu sunt prezentate argumente care să explice de ce instanța de apel a derogat de la practica respectivă.

Termenul de tragere la răspundere penală încă nu a expirat. Prin urmare, decizia urmează a fi casată în partea liberării lui Evgheni Cobzac de pedeapsa complementară sub formă de privare de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe termen de cinci ani, cu menținerea a celorlalte dispoziții ale deciziei contestate. O asemenea soluție implică 3 executarea de către Evgheni Cobzac a pedepsei complementare stabilite lui prin decizia din 20 decembrie 2022.

Situația din prezenta speță este diferită de situația din cauzele nr. 1ra-1581/23 și nr. 1ra-1720/23. În ambele cauze condamnații aveau de executat pedepse complementare de același gen, în baza unor condamnări anterioare sau pe alte capete de acuzare, iar aceasta lipsea de efecte practice o eventuală decizie de casare. Din materialele dosarului rezultă că Evgheni Cobzac nu are de executat alte pedepse sub formă de privare de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale. Prin urmare, art. 432 alin. (5) Cod de procedură penală nu putea fi aplicat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Liliana Pasat, casează decizia Curții de Apel Bălți din 23 mai 2023 în partea liberării lui Evgheni Cobzac de pedeapsa complementară obligatorie sub formă de privare de dreptul de a exercita activități de gestionare a bunurilor materiale pe termen de cinci ani. Celelalte dispoziții ale deciziei se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 4