1ra-994/2024 — Art. 362 alin. 1 CP

Alexandr Vișnevschii s-a născut în anul 1987 în r-nul Rîbnița. El a fost apărat de avocații Eugeniu Cotovici și Diana Botnari.

Alexandr Vișnevschii a fost învinuit că, la 18 august 2021, în jurul orei 02:20, fără acte valabile pentru traversarea frontierei de stat, a trecut ilegal frontiera de stat, eludând controlul de frontieră. El a traversat frontiera în apropierea semnului de frontieră nr. 0517/04, iar în jurul orei 02:30 a fost reținut pe teritoriul Ucrainei de patrula Serviciului de Grăniceri al Ucrainei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 362 alin. (1) Cod penal.

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului. La 15 aprilie 2022, prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, procesul penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 cu privire la amnistie. Instanța a constatat că inculpatul a recunoscut integral vinovăția în cadrul urmăririi penale. În baza declarațiilor acestuia și a probelor administrate, inclusiv a actelor întocmite de autoritățile de frontieră ale Republicii Moldova și Ucrainei la reținerea și predarea sa, instanța a constatat că Alexandr Vișnevschii a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal. Având în vedere că apărătorul a solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021, instanța a constatat că inculpatul întrunește condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea amnistiei.

La 28 aprilie 2022, procurorul Alexandru Covalenco a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Alexandr Vișnevschii să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale și să fie liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021. Procurorul a criticat soluția de încetare a procesului penal dispusă de instanță.

Prin decizia din 29 mai 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul. Instanța a constatat că amnistia constituie atât temei de încetare a procesului penal, cât și temei de condamnare cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia. În cazul în care inculpatul consimte la aplicarea amnistiei, urmează a fi emisă o sentință de încetare. Alexandr Vișnevschii a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa și a recunoscut vinovăția, iar avocatul său a solicitat 1 aplicarea Legii nr. 243/2021, cu încetarea procesului penal. Infracțiunea imputată este una ușoară, iar inculpatul nu cade sub incidența restricțiilor prevăzute de art. 6 din Legea nr. 243/2021.

La 22 iulie 2024, procurorul Svetlana Țurcanu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurenta a susținut că, după examinarea cauzei în procedură generală, instanța urma să se pronunțe asupra învinuirii printr-o sentință de condamnare, cu stabilirea pedepsei. În viziunea procurorului, instanța de apel a aplicat eronat Legea nr. 243/2021, în lipsa acordului scris al inculpatului.

Urmărirea penală a fost pornită la 20 august și s-a terminat la 23 august 2021. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 01 septembrie 2021 – 15 aprilie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 10 mai 2022 – 29 mai 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 07 august 2024.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate (4). În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6”. 2

Art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(4) Sentinţa de condamnare se adoptă: … 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal;”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul a invocat temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a susținut că lipsa acordului scris al inculpatului împiedica aplicarea amnistiei și a criticat soluția instanței de încetare a procesului penal. Aceste critici vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Completul constată că Alexandr Vișnevschii nu și-a exprimat acordul în scris și nici nu a formulat obiecții față de aplicarea acesteia. În dezbateri judiciare, apărătorul inculpatului a solicitat aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Lipsa acordului scris al persoanei nu constituie, prin el însăși, un impediment pentru aplicarea amnistiei și nu afectează eligibilitatea condamnatului (decizia nr. 1ra-81/2024, § 29), dacă sunt întrunite cerințele legale privind categoria infracțiunii comise, momentul comiterii faptei și nu există interdicții legale pentru aplicarea amnistiei. Această interpretare este conformă și practicii Curții Supreme de Justiție (hotărârile nr. 1ra-371/2023, § 22-23, 1ra-239/2023, § 12, 1ra-1257/2024, § 12). Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii Curții Supreme de Justiție, amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4 și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de 4 procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. 3 Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța nu poate dispune încetarea procesului penal pe motivul aplicării actului de amnistie (decizia nr. 1ra-303/2024, § 36-42).

Deși instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal și au dispus încetarea procesului penal în temeiul amnistiei, această eroare nu justifică, prin ea însăși, casarea deciziei atacate. Completul este de acord cu argumentele procurorului potrivit cărora instanțele trebuiau să pronunțe o hotărâre de condamnare, nu o soluție de încetare a procesului penal. Interpretarea dată de instanța de apel art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală contravine practicii judiciare existente la acel moment (deciziile nr. 1ra-557/2022; 1ra-634/2022; 1ra-777/2022; 1ra-828/2022; 1ra-874/2022). Totuși, omisiunea stabilirii pedepsei și încetarea procesului penal ca efect al amnistiei nu justifică casarea deciziei. Din sentință rezultă că vinovăția inculpatului a fost constatată (vezi para. 3). Indiferent de soluția procesuală adoptată, inculpatul ar fi beneficiat de liberarea de pedeapsă în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. În aceste circumstanțe, recursul este inadmisibil, deoarece, chiar în ipoteza admiterii sale, soluția pronunțată nu ar genera consecințe juridice efective pentru inculpat, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei (încheierea nr. 1ra-64/2024, § 73).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și 5) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Svetlana Țurcanu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 mai 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Sergiu Stratan 4