1ra-286/24 — Art. 362 alin. 1 CP

Pavel Gorodețchi s-a născut în anul 1985 în mun. Tiraspol. El a fost apărat de avocații Iurie Cotovici și Pavel Strună.

Pavel Gorodețchi a fost învinuit că, la 31 iulie 2021, aproximativ la ora 01:00, aflându-se pe teritoriul Ucrainei și acționând cu intenția de a traversa ilegal frontiera de stat dintre Ucraina și Republica Moldova, cu eludarea controlului de frontieră și contrar prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea privind frontiera de stat, a trecut ilegal frontiera de stat pe direcția localităților Starokazacie, Ucraina – Tudora, Republica Moldova, în apropierea semnului de frontieră nr. 0615/12. După pătrunderea pe teritoriul Republicii Moldova, la aproximativ 1.000 de metri de linia frontierei de stat, în apropierea intersecției traseelor R-30 și R-31, acesta a fost reținut de patrula mobilă a SPF Tudora-1. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 362 alin. (1) Cod penal

În prima instanță, cauza a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului, care s-a sustras de la prezentarea în fața instanței, fiind anunțat în căutare la 12 august 2022. La 18 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, procesul penal în privința lui Pavel Gorodețchi a fost încetat în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Instanța a reținut că, în cadrul dezbaterilor judiciare, avocatul inculpatului, Iurie Cotovici, a solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 243/2021. Examinarea cauzei în absența inculpatului nu constituie un impediment pentru aplicarea amnistiei. În condițiile art. 2 alin. (4) din legea menționată, instanța poate dispune încetarea procesului penal la pronunțarea sentinței, dacă vinovăția inculpatului a fost confirmată în urma cercetării judecătorești, iar acesta întrunește condițiile prevăzute de lege și nu cade sub incidența excepțiilor stabilite la art.

Instanța a constatat că vinovăția inculpatului a fost confirmată prin probele administrate, acesta și-a recunoscut vina în faza urmăririi penale, întrunește criteriile prevăzute de art. 1 din Legea amnistiei nr. 243/2021 și nu se află sub incidența restricțiilor prevăzute de art. 6 din aceeași lege. 4. La 23 noiembrie 2022, procurorul în Procuratura r-nului Ștefan Vodă, Eugeniu Gogu, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Pavel Gorodețchi să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii imputate și condamnat la trei luni de închisoare. El a susținut că prima 1 instanță, dispunând prin sentință încetarea procesului penal în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021, nu s-a expus asupra vinovăției inculpatului, nu a stabilit pedeapsa penală și nici nu a dispus liberarea acestuia de executarea pedepsei. 5. La 04 octombrie 2023, Pavel Gorodețchi a depus o cerere prin care a solicitat încetarea procesului penal în temeiul Legii nr. 243/2021 (f.d. 120). 6. La 15 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul procurorului, a casat sentința și a pronunțat o hotărâre nouă prin care a încetat procesul penal în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Instanța a reținut că, deși în prima instanță inculpatul nu a depus o cerere scrisă privind aplicarea amnistiei, în cursul examinării cauzei în apel acesta, prin intermediul avocatului său, a formulat în scris o asemenea cerere, solicitând încetarea procesului penal în temeiul amnistiei. Inculpatul întrunește condițiile prevăzute de art. 1 și art. 2 din Legea amnistiei nr. 243/2021 și nu cade sub incidența restricțiilor prevăzute de art. 6 din aceeași lege. Inculpatul nu are antecedente penale, nu a beneficiat anterior de acte de amnistie sau grațiere și a exprimat în mod expres acordul pentru încetarea procesului penal pe un temei de nereabilitare. Curtea de apel a reținut că nu pot coexista, pentru aceeași faptă, atât o soluție de condamnare, cât și una de încetare a procesului penal. Din acest motiv, solicitarea procurorului privind pronunțarea unei sentințe de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, a fost apreciată ca incompatibilă cu efectele juridice ale amnistiei solicitate de inculpat.

La 12 ianuarie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Procurorul susține că instanțele ierarhic inferioare au constatat corect starea de fapt și au încadrat juridic în mod corespunzător acțiunile inculpatului, însă, în mod eronat, au dispus încetarea procesului penal în temeiul actului de amnistie. Instanța de apel, verificând cauza prin prisma condițiilor prevăzute de Legea amnistiei, urma să aprecieze posibilitatea aplicării acesteia nu doar în raport cu sancțiunea prevăzută de norma penală incriminatoare, ci și prin prisma criteriilor desprinse din practica judiciară privind aplicarea art. 107 Cod penal, precum și a raționamentelor ce rezultă din dispozițiile Legii amnistiei. Instanța de apel a reținut că aplicarea amnistiei nu constituie un temei de reabilitare, ceea ce presupune constatarea vinovăției persoanei în săvârșirea infracțiunii imputate. Încetarea procesului penal în baza Legii amnistiei reprezintă un act procedural de liberare de răspundere penală, în timp ce liberarea de executarea pedepsei poate interveni doar în cazul existenței unei hotărâri de condamnare prin care pedeapsa a fost stabilită. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au ignorat jurisprudența constantă a Curții Supreme de Justiție privind aplicarea Legii amnistiei nr. 243/2021. În jurisprudența sa uniformă, Curtea Supremă de Justiție a statuat că aplicarea amnistiei nu constituie un temei de reabilitare. La adoptarea soluției, urmează a fi respectate exigențele prevăzute de art. 389 Cod de procedură penală. 2

La 04 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 31 iulie și s-a terminat la 02 august 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 11 august 2021 - 18 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 30 noiembrie 2022 și 15 noiembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 04 martie 2024.

Art. 389 alin. (4) pct. 2 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(4) Sentinţa de condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei şi cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art.107 din Codul penal şi în cazurile prevăzute în art.89 alin.(2) lit.a), b), c), e), f) şi g) din Codul penal;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recurentul a invocat temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. El a criticat modul în care instanța de apel a interpretat legea amnistiei și susține că această interpretare este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție existente până la decizia instanței de apel. În opinia sa, instanța trebuia mai întâi să pronunțe o sentință de condamnare și apoi să aplice amnistia.

Potrivit practicii Curții Supreme de Justiție, amnistia poate produce trei efecte: înlăturarea răspunderii penale, înlăturarea pedepsei penale și reducerea sau comutarea pedepsei. Fiecare dintre aceste efecte se aplică în funcție de etapa procesului penal. Înlăturarea răspunderii se aplică în timpul urmăririi penale (conform art. 275 pct. 4 și art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală). Înlăturarea pedepsei se aplică în instanța de judecată, inclusiv în apel (conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală). Reducerea sau comutarea pedepsei se aplică după rămânerea definitivă a hotărârii și punerea ei în executare (art. 469 Cod de 3 procedură penală). Aplicarea amnistiei este condiționată de acordul persoanei. Chiar dacă apărarea formulează o cerere în acest sens, unica soluție posibilă este emiterea unui sentințe de condamnare și de liberare de pedeapsă penală, după cum prevede art. 389 Cod de procedură penală. Prin urmare, instanța nu poate dispune încetarea procesului penal pe motivul aplicării actului de amnistie (decizia nr. 1ra- 303/2024, §§ 36-42).

Deși instanțele ierarhic inferioare nu au stabilit pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 362 alin. (1) Cod penal și au dispus încetarea procesului penal în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021, această eroare nu justifică, prin ea însăși, casarea deciziei atacate. Completul este de acord cu argumentele procurorului potrivit cărora instanțele trebuiau să pronunțe o hotărâre de condamnare, cu liberarea inculpatului de pedeapsă în baza actului de amnistie, și nu o soluție de încetare a procesului penal. Practica Curții Supreme de Justiție în această materie a fost clarificată după decizia instanței de apel (a se vedea decizia nr. 1ra-303/24). Indiferent de soluția procesuală adoptată, inculpatul ar fi beneficiat de liberarea de pedeapsă în temeiul Legii amnistiei nr. 243/2021. Până la momentul examinării recursului, a intervenit prescripția răspunderii penale, astfel încât remedierea erorii constatate nu mai poate produce efecte practice asupra situației juridice a persoanei. În aceste circumstanțe, recursul este inadmisibil, deoarece, chiar în ipoteza admiterii sale, soluția pronunțată nu ar genera consecințe juridice efective pentru inculpat, iar problema juridică invocată în recurs nu mai este de o importanţă fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenţei.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 5) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Alexandru Plîngău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 noiembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 4