1ra-1618/23 — Art.152 al.1 CP

Valeri Saftiuc s-a născut în 20 noiembrie 1981 în raionul Rîșcani. El a fost apărat de avocatul Victor Rusu.

Valeri Saftiuc, la 06 august 2022, în intervalul orar 21:30–22:00, aflându-se în apropierea bazinului acvatic situat în extravilanul satului Mihăileni, raionul Rîșcani, i-a aplicat lui Petru Tomuz, cu ajutorul unui obiect contondent, multiple lovituri în diferite regiuni ale corpului. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 24 octombrie 2022, victimei i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de traumatism toracic cu fracturi închise ale coastelor VIII–IX din stânga, pe linia axilară anterioară; fractură deschisă a olecranului stâng, cu deplasarea fragmentelor; emfizem subcutanat paracostal pe stânga; excoriații în regiunea spatelui și pe partea pieloasă a capului; echimoze în regiunea antebrațului drept, de la 1/3 medie până la nivelul cotului; echimoze în regiunea calcaneului drept și în 1/3 distală a coapsei drepte, pe partea posterioară, cu extindere în regiunea bazinului drept și în regiunea omoplatului drept, precum și excoriații unice în regiunea spatelui și în regiunea hemitoracelui stâng, la nivelul coastelor VIII–IX. Leziunile corporale constatate au fost calificate drept vătămări corporale medii, cu dereglarea de lungă durată a sănătății. Fapta a fost încadrată în baza art. 152 alin. (1) Cod penal (vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale).

La 26 septembrie 2022, partea vătămată Petru Tomuz a formulat o acțiune civilă prin care a solicitat repararea prejudiciului moral în sumă 50.000 lei. Petru Tomuz a fost recunoscut în calitate de parte civilă (f.d. 63, vol. I). Ulterior, prin cererea din 21 octombrie 2022, el și-a majorat cuantumul pretențiilor din acțiunea civilă și a solicitat 200.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Fiind audiat, el a declarat că a suferit mai multe fracturi și a suportat cheltuieli pentru tratament precum și cheltuieli de transport în mărime de 4.800 de lei (f.d. 218, vol. I). El a mai susținut că a suportat cheltuieli ca urmare a deteriorării lanternei, în sumă de 800 lei, și a pierderii telefonului mobil, în sumă de 3.988 lei, solicitând totodată compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 14.000 lei. În ședința de judecată din 21 martie 2023, el a solicitat anexarea bonurilor de plată pentru a justifica cheltuielile pentru transport și a cutiei telefonului de model Samsung Galaxy J4. 1

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. La 16 mai 2023, prin sentința Judecătoriei Drochia, sediul Central, Valeri Saftiuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la doi ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de doi ani. Instanța a încasat de la Valeri Saftiuc în beneficiul statului suma de 640 de lei cu titlu de cheltuieli. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat de la Valeri Saftiuc în beneficiul lui Petru Tomuz suma de 8.988 de lei cu titlu de prejudiciu material, suma de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 14.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

La 27 mai 2023, apărătorul Victor Rusu, în numele lui Valeri Saftiuc, a declarat recurs prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în latura penală și stabilirea unei pedepse mai blânde. El a criticat faptul că instanța nu a reținut circumstanța atenuantă precum că are la întreținere trei copii minori, și faptul că fapta nu este atît de gravă, fiind provocată de partea vătămată. El a solicitat individualizarea pedepsei și aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. În latura civilă, el a solicitat respingerea acțiunii civile, întrucât nu a fost demonstrată întinderea prejudiciului suferit.

La 26 iulie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul și a casat parțial sentința. Valeri Saftiuc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității de 160 de ore. Acțiunea civilă, în partea privind încasarea prejudiciului material cauzat prin deteriorarea lanternei și a pierderii telefonului mobil, a fost admisă în principiu. În partea privind încasarea prejudiciului material pentru cheltuielile de transport în sumă de 4 200 de lei, a prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei și a cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 14 000 de lei, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că sentința primei instanțe este legală în partea constatării vinovăției, iar inculpatul nu a contestat această parte a sentinței. În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța a considerat însă că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea severă, fără a ține suficient cont de faptul că inculpatul nu avea antecedente penale, se caracteriza pozitiv, avea copii minori la întreținere, a recunoscut vinovăția. În latura civilă, instanța de apel a menținut sentința, însă, în partea ce ține de prejudiciul material cauzat prin deteriorarea lanternei și pierderea telefonului mobil, a admis în principiu acțiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă, întrucât materialele cauzei nu conțineau acte care să confirme cu certitudine valoarea acestor bunuri.

La 26 septembrie 2023, Petru Tomuz a depus recurs fără a indica un temei prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei în latura penală și aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, iar în 2 latura civilă susține că instanța de apel a admis în mod neîntemeiat, în principiu, acțiunea civilă în partea ce ține de prejudiciul material.

La 11 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Părțile nu au depus referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 08 septembrie și s-a terminat la 29 decembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 ianuarie - 16 mai 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 15 iunie și 26 iulie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 26 septembrie 2023.

Articolul 220. Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Acţiunea civilă în procesul penal se soluţionează în conformitate cu prevederile prezentului cod. (2) Normele procedurii civile … se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal şi dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. (3) Hotărârea privind acţiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil şi ale altor domenii de drept.”

Art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”

Art. 387 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală prevăd următoarele: „(1) O dată cu sentința de condamnare, instanța de judecată, apreciind dacă sânt dovedite temeiurile și mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acțiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge. … (3) În cazuri excepţionale cînd, pentru a stabili exact suma despăgubirilor cuvenite părţii civile, ar trebui amânată judecarea cauzei, instanţa poate să admită, în principiu, acţiunea civilă, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanţa civilă.”

Codul penal prevede următoarele: „Articolul 152. Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii 3 (1) Vătămarea intenţionată medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care nu este periculoasă pentru viaţă şi nu a provocat urmările prevăzute la art.151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătăţii, fie de o pierdere considerabilă şi stabilă a mai puţin de o treime din capacitatea de muncă, … se pedepseşte cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 5 ani. ”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurentul nu menționează vreun temei de recurs, însă nu este de acord cu pedeapsa aplicată. El consideră că pedeapsa este prea blîndă.

Orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Acest temei de recurs există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Partea vătămată nu a menționat în recurs prevederile legale care au fost încălcate de către instanța de apel atunci când a stabilit pedeapsa. Pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, iar alegerea tipului pedepsei și a modalității de executare a acesteia, intră în discreția judecătorului. Instanța poate admite recursul în temeiul pct. 5) doar atunci când nu sunt întrunite condițiile legale pentru individualizarea pedepsei aplicate. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Recursul părții vătămate conține și critici privind aplicarea art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală de către instanța de apel, care a admis în principiu acțiunea civilă în partea referitoare la prejudiciul material. Această critică va fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

În decizia nr. 1ra-754/2024, §§ 40–43, Curtea a reținut că acțiunea civilă poate fi admisă în principiu doar în cazuri excepționale, atunci când stabilirea exactă a cuantumului despăgubirilor într-un termen scurt ar fi dificilă și ar întârzia excesiv soluționarea cauzei penale. Caracterul excepțional al acestei 4 soluții rezultă și din faptul că ea transferă asupra victimei sarcina inițierii unui nou proces pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor. Prin urmare, simpla insuficiență a probelor referitoare la întinderea prejudiciului nu justifică, prin ea însăși, admiterea în principiu a acțiunii civile. Instanța trebuie să explice de ce probele necesare nu puteau fi administrate într-un termen rezonabil în cadrul procesului penal și de ce continuarea examinării laturii civile ar fi întârziat excesiv soluționarea cauzei.

Din decizia instanței de apel rezultă că aceasta și-a motivat soluția de admitere în principiu a acțiunii civile. Instanța a constatat că partea civilă nu și-a îndeplinit sarcina de a dovedi cuantumul prejudiciului material pretins, în sumă de 800 de lei pentru lanternă și de 3.988 de lei pentru telefonul mobil pierdut. La dosar nu au fost prezentate facturi, bonuri de plată sau alte înscrisuri care să confirme valoarea acestor bunuri. Întrucât cuantumul exact al prejudiciului nu putea fi stabilit în baza probelor administrate, instanța de apel a admis în principiu acțiunea civilă în această parte, urmând ca asupra întinderii despăgubirilor să se pronunțe instanța civilă.

Petru Tomuz a declarat în cadrul urmăririi penale că, în timpul agresiunii, a pierdut telefonul mobil pe care îl ținea în mâna dreaptă, iar lanterna pe care o ținea în mâna stângă a fost deteriorată. În ședința din 21 martie 2023, avocatul Veaceslav Lupăcescu, în interesele părții civile, a susținut că telefonul nu fusese găsit și a solicitat încasarea sumelor de 800 de lei pentru lanternă și de 3.988 de lei pentru telefonul mobil pierdut. Petru Tomuz a susținut personal aceste pretenții.

Completul constată că declarațiile părții vătămate, coroborate cu circumstanțele faptei și necontestate sub acest aspect de inculpat, confirmă că lanterna a fost deteriorată, iar telefonul mobil a fost pierdut în timpul agresiunii. Inculpatul a contestat cuantumul despăgubirilor solicitate, nu existența prejudiciului sau legătura sa cauzală cu fapta infracțională. Sarcina dovedirii întinderii prejudiciului material îi revenea părții civile. Totuși, nici la depunerea acțiunii civile, nici prin cererea de majorare a pretențiilor și nici în cursul judecării cauzei nu au fost prezentate facturi, bonuri de plată sau alte probe care să confirme valoarea lanternei și a telefonului la momentul producerii prejudiciului. Cutia telefonului prezentată instanței confirma modelul acestuia, însă nu demonstra prețul de achiziție, vechimea, starea bunului și valoarea sa la data pierderii. Prin urmare, întinderea prejudiciului material nu puteau fi stabilit cu exactitate în baza probelor administrate. În aceste împrejurări, instanța de apel a putut considera că sunt întrunite condițiile excepționale prevăzute de art. 387 alin. (3) Cod de procedură penală. Admiterea în principiu a acțiunii civile nu înlătură dreptul părții civile la repararea prejudiciului, ci transferă instanței civile doar stabilirea cuantumului despăgubirilor. 5

Din considerentele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul lui Petru Tomuz împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 26 iulie 2023. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Sergiu Stratan 6