1ra-1606/2023 — Art.151 alin. 1 CP

Nikita Jurjiu a fost apărat de avocații Andrei Starîi, Victor Pavlov, Dragoș Bogatu, Tatiana Guțu și Serghei Șteliman.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Nikita Jurjiu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la opt ani de închisoare. Instanța a dispus aplicarea arestului preventiv și calcularea termenului pedepsei din data reținerii acestuia. Instanța a soluționat acțiunea civilă și problema cheltuielilor de judecată.

Instanța de apel a respins apelurile apărătorilor. Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs de către apărătorii Tatiana Guțu și Serghei Șteliman, precum și de Nikita Jurjiu.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 septembrie 2019 și s-a terminat la 24 decembrie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 02 ianuarie 2020 – 16 februarie 2022. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 21 aprilie 2022 – 21 februarie 2023. La 08 septembrie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. Cauza a fost redistribuită judecătorului raportor Alexandru Negru la 23 iulie 2026.

La 17 iulie 2026, condamnatul Nikita Jurjiu a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 13 august 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT 1 a. Învinuirea adusă 6. Nikita Jurjiu a fost învinuit că, la 17 august 2019, aproximativ la ora 16:30, în preajma magazinului alimentar nr. 11 din raionul Sîngerei, în cadrul unui conflict cu Ivan Mîrzencu, i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței. După ce Mîrzencu a căzut la pământ, el l-a lovit cu piciorul în spate. Ulterior, atunci cînd Ivan Mîrzencu încerca să apeleze poliția, el l-a ajuns din urmă și i-a aplicat noi lovituri peste corp și în regiunea abdomenului. Ivan Mîrzencu a suferit leziuni corporale grave, periculoase pentru viață, în formă de traumă închisă a abdomenului cu lezarea splinei și hemoragie internă. Acțiunile lui Nikita Jurjiu au fost încadrate în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. b. Probele

La 17 august 2019, ora 18:59, IP Sîngerei a fost sesizat telefonic de la nr. 069…076 de către Ivan Mîrzencu. El a comunicat că este agresat fizic de o persoană necunoscută. La fața locului a fost direcționată grupa operativă. La 22 august 2019, a fost întocmit procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea infracțiunii la plângerea lui Ivan Mîrzencu (f.d. 10-12, vol. I)

La 21 august 2019, în intervalul orelor 10:30 și 10:50, a fost cercetată porțiunea de drum de lângă magazinul alimentar nr. 11 din raionul Sîngerei. Intrarea în magazin se efectuează pe scări. În partea dreaptă a magazinului se află un stâlp de electricitate, iar lîngă acesta, în stînga, un canal de scurgere cu o adâncime de 0,50 m și cu o lățime de 1,5 m (f.d. 13-16, vol. I).

La 05 septembrie 2019, a fost efectuată expertiza medico-legală în baza documentelor medicale emise pe numele lui Ivan Mîrzencu. Raportul de expertiză relevă o traumă închisă a abdomenului, lezarea splinei cu hemoragie internă. Leziunile au fost cauzate de lovirea cu un corp dur-contondent. Leziunile prezintă pericol pentru viață și se califică drept vătămare corporală gravă (f.d.28-29, vol. I).

La 20 septembrie 2019, Ivan Mîrzencu, audiat în calitate de parte vătămată, a indicat că, la 17 august 2019, după serviciu, s-a deplasat la magazinul din sat cu colegul Dumitru Tofan. În timp ce servea o bere, din cauza unor bârfe, Vasile Daraban s-a apropiat de el și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în față. El a căzut, după care a fost lovit cu picioarele de Daraban. Conflictul a fost întrerupt de Dumitru Tofan. El s-a ridicat și, mergînd spre domiciliu, încerca să sune la poliție. La o distanță de 50 de metri de la magazin, Vasile Daraban l-a ajuns din urmă și i-a aplicat din nou lovituri, inclusiv cu picioarele în regiunea abdomenului. El a căzut într-un șanț și a pierdut cunoștința. El și-a revenit cînd Ion Arapu încerca să-l ridice și să-l transporte la domiciliu. El a anunțat organele de drept când a ajuns acasă. Ulterior, din cauza durerilor acute, el a solicitat ambulanța. În timp ce se afla la spital, el a fost vizitat de Daraban, care i-a 2 solicitat să retragă plângerea și îi promitea că va suporta cheltuielile. El a fost și la el acasă. Cheltuielile în sumă de 15.000 de lei nu i-au fost achitate, însă urmează să primească în continuare tratament (f.d. 44, vol. I). La 05 martie 2020, în fața instanței, el a comunicat informații similare. În localitate se discuta că el a fost agresat de mai multe persoane, însă nu poate confirma acest lucru. În timpul incidentului, el și-a pierdut cunoștința și nu-și amintește toate împrejurările. Cheltuielile suportate sunt confirmate prin documente și bonuri de plată (f.d. 11-13, vol. II).

La 23 septembrie 2019, Natalia Mîrzencu, soția victimei, audiată în calitate de martor, a relatat că, la 17 august 2019, în jurul oreilor 17:30, soțul său a revenit la domiciliu cu un automobil condus de o persoană necunoscută. La intrarea în ogradă, ea a observat că acesta era bătut. El se ținea de burtă, nasul era umflat și avea urme de sânge. A fost apelată poliția. Din spusele soțului ea a înțeles că conflictul a fost unul spontan și a izbucnit în urma unui schimb de replici. Daraban l-a bătut cu pumnii și cu picioarele în timp ce se afla la pămînt. Spre dimineață, starea soțului s-a înrăutățit și acesta a fost luat la spital, unde a fost supus intervenției chirurgicale (f.d.47, vol. II). La 06 aprilie 2021, în fața instanței, Natalia Mîrzencu a comunicat aceleași informații. Ea a adăugat că, inițial, soțul i-a comunicat că fusese agresat de o singură persoană, iar ulterior i-a spus că a fost maltratat de mai multe persoane, însă i-a menționat că cele mai multe lovituri i-au fost aplicate de Vasile Daraban (f.d.15, vol. II).

La 20 decembrie 2019, Ivan Aparatu, audiat în calitate de martor, a relatat că, la 17 august 2019, într-o zi de sâmbătă, în timp ce se întorcea de la serviciu cu automobilul, la magazinul nr.11 din sat, l-a observat pe Ivan Mîrzencu în genunchi și aplecat. El a oprit pentru a vedea ce s-a întâmplat și a constatat că acesta prezenta escoriații pe față, se ținea de burtă și avea urme de sânge pe haine. Întrebat despre cele întâmplate, Mîrzencu i-a comunicat că s-a bătut cu un bărbat care recent a fost eliberat din locurile de detenție. El l-a transportat cu automobilul până la domiciliu, unde soția acestuia l-a preluat și l-a condus în gospodărie, ulterior a aflat că a fost internat în spital (f.d.48, vol. I). La 06 aprilie 2021, în fața instanței, martorul a relatat aceleași circumstanțe (f.d.14, vol. II).

La 23 septembrie 2019, Ion Zbîrcota, audiat în calitate de martor, a declarat că, la 17 august 2019, în jurul orei 16:00, s-a deplasat la alimentara nr. 11 din localitate. Acolo el i-a observat pe Ivan Mîrzencu, Dumitru Tofan și alte persoane. Ulterior, pe la magazin a trecut Vasile Daraban, locuitor al satului. Acesta s-a apropiat, s-a salutat cu persoanele prezente, după care a plecat. După plecarea acestuia, Ivan Mîrzencu a spus că Vasile Daraban ar fi persoana care viola bătrâni prin sat. El l-a telefonat pe Vasile Daraban și i-a comunicat despre cele relatate de Mîrzencu. Vasile Daraban a revenit, iar între cei doi a izbucnit un conflict. Vasile Daraban a încercat să-l lovească cu pumnul pe Ion Mîrzencu, iar ultimul l-a prins 3 de maiou și i l-a rupt. Cei doi s-au prins de haine și au căzut de pe prag, Daraban ajungând deasupra lui Mîrzencu. Ulterior, Vasile Daraban i-a aplicat lui Mîrzencu câteva lovituri cu pumnii în regiunea corpului. După aceasta, Mîrzencu s-a îndreptat spre domiciliu, amenințîndu-l pe Vasile Daraban. La un moment dat, el s-a oprit și încerca să apeleze undeva. Daraban i-a cerut să nu telefoneze și i-a spus că vor discuta ulterior. În acel moment, Mîrzencu i-a adresat cuvinte necenzurate lui Daraban, iar ultimul i-a mai aplicat câteva lovituri. În continuare Mîrzencu a plecat spre domiciliu, iar Vasile Daraban a părăsit locul incidentului (f.d. 45, vol. I). La 04 august 2021, în fața instanței martorul Ion Zbîrcota a relatat circumstanțe similare. El a indicat că pragul magazinului are o înălțime de 70-80 cm și 3-4 scări. El nu i-a aplicat lovituri. Ivan Mîrzencu după vorbă se afla în stare de ebrietate. După conflict el a plecat, iar Mîrzencu a rămas la fața locului. El nu cunoaște cum a ajuns ultimul acasă și în ce stare (f.d. 16-17, vol. II).

La 25 noiembrie 2021, Valeriu Cojocaru audiat în calitate de expert, a relatat în fața instanței că, expertiza medico-legală a fost efectuată în baza documentelor. La 18 august 2019, a fost efectuată intervenția chirurgicală soldată cu extirparea splinei lui Ivan Mîrzencu. Splina era zdrobită. Prin lezarea splinei se înțelege o ruptură, o lezare mecanică. El a explicat că nu poate explica consecințele căderii unui corp uman peste un alt corp. Consecințele căderii depind de accelerația cu care cade corpul, iar greutatea și înălțimea nu au o mare importanță. El a explicat că și fără accelerare nu se exclude survenirea leziunilor splinei (f.d.20, vol. II).

Vasile Daraban, a recunoscut parțial vinovăția. El a indicat că, în luna august 2019, aflându-se la magazinul din sat, s-a salutat cu mai multe persoane, printre care Ion Popușoi, Ion Zbîrcotă și Dumitru Tofan. Ulterior, a fost telefonat de Ion Zbîrcotă și a revenit la magazin. Acolo a aflat că Ivan Mîrzencu ar fi făcut afirmații jignitoare la adresa lui. În timpul discuției Mîrzencu l-a apucat de guler și i-a rupt maioul și l-a lovit în regiunea feței. Între ei s-a iscat o altercație. El i-a aplicat două lovituri în regiunea capului și ei au căzut pe scări. Conflictul a fost aplanat de Ion Zbîrcotă și Dumitru Tofan. Mîrzencu era în stare de ebrietate avansată și manifesta un comportament agresiv. El adresa insulte în adresa sa și a mamei sale. Peste puțin timp, el l-a observat pe Ivan Mîrzencu în șanț. Acesta vorbea la telefon. El nu a văzut cum acesta a căzut acolo. El a încercat să se împace cu partea vătămată, însă aceasta a refuzat. El a indicat că îi este clară acuzația și recunoaște că i-a aplicat două lovituri lui Mîrzencu în regiunea feței. El a negat că a avut intenția să se bată (f.d.18-19, vol.II). În apel, Vasile Daraban a declarat că nu a făcut nimic intenționat. Au căzut de pe scări împreună. El nu i-a cauzat vătămări intenționate victimei. Doar i-a aplicat lovituri înapoi după ce a fost insultat și i-au fost rupte hainele (f.d.162, vol. II). 4 c. Procedura în prima instanță și sentința

În primă instanță, apărătorul Dragoș Bogatu a pledat pentru dispunerea unei expertize judiciare suplimentare în privința părții vătămate. Prin încheierea din 09 decembrie 2021, demersul apărătorului a fost respins ca neîntemeiat (f.d.201-203, vol. I).

La 09 decembrie 2021, partea vătămată Ivan Mîrzencu a depus acțiune civilă. El a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea din contul inculpatului a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu material și 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d.204-205, vol. II).

La 16 februarie 2022, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal și condamnat la închisoare pe un termen de opt ani în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat din contul inculpatului în beneficiul lui Ivan Mîrzencu 1.838,49 de lei prejudiciu material și 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Cheltuielile judiciare în sumă de 320 de lei au fost încasate de la condamnat. Instanța a dispus aplicarea arestului preventiv lui Jurjiu și calcularea pedepsei din momentul reținerii lui.

Instanţa a reținut că vinovăția lui este demonstrată prin declarațiile părții vătămate și ale martorei Natalia Mîrzencu. Ei au indicat că inculpatul i-a aplicat victimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și corpului. Declarațiile martorilor sunt susținute de raportul de expertiză judiciară din 05 septembrie 2019 și de declarațiile medicului legist Cojocaru. Medicul a confirmat gravitatea leziunilor și mecanismul producerii lor. Instanța a reținut că victimei i-a fost cauzată o traumă abdominală închisă cu lezarea și zdrobirea splinei, leziuni calificate ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, ce au necesitat extirparea chirurgicală a organului. Versiunea inculpatului și a martorului Ion Zbîrcotă că victima ar fi fost lovită o singură dată, iar leziunile s-ar fi produs prin cădere, a fost apreciată critic. Aceste afirmații sunt contrazise de probatoriul administrat în cauză. Instanța a respins și teza privind cauzarea leziunilor din imprudență. Ea a reținut că expertul a exclus posibilitatea producerii unor asemenea leziuni prin simpla cădere din poziție ortostatică și a explicat că acestea necesitau o accelerație mult mai mare. Declarațiile inculpatului au fost apreciate critic, ca o modalitate de eschivare de la răspunderea penală. Instanța a reținut că faptele incriminate lui Vasile Daraban întrunesc toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal.

La individualizarea pedepsei, instanța a reținut gravitatea infracțiunii, motivele acesteia, personalitatea inculpatului și antecedentele penale. Inculpatul anterior a fost condamnat pentru comiterea infracțiunilor grave și deosebit de 5 grave. El a fost eliberat din detenție la 17 mai 2019. Instanța a stabilit că infracțiunea a fost comisă în stare de recidivă periculoasă, apreciind necesară aplicarea unei pedepse privative de libertate cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Sentința a fost publicată pe portalul instanțelor la 18 februarie 2022.

La 18 februarie 2022, Nikita Jurjiu a fost reținut în vederea executării pedepsei (f.d.92, vol. II). d. Procedura în apel și decizia

La 28 februarie 2022, inculpatul a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința sa. Inculpatul a indicat că sentința este ilegală. El nu a comis fapta care a fost incriminată. Instanța greșit i-a reținut starea de recidivă, iar pedeapsa este prea aspră.

La 01 martie 2022, avocatul Dragoș Bogatu în interesul inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare din cauza lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii. Apărătorul a susținut că acuzația nu a fost probată dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar concluziile instanței de fond se bazează pe probe neconcludente. Declarațiile inculpatului și a martorului Ion Zbîrcotă denotă că leziunea a fost cauzată victimei în rezultatul unei căderi accidentale pe scări. Expertul audiat în fața instanței a admis o astfel de posibilitate. Apelantul a mai invocat aprecierea eronată a probelor și ignorarea unor circumstanțe esențiale, precum conflictul și starea victimei. Declarațiile martorilor Natalia Mîrzencu și Ivan Aparatu nu pot fundamenta soluția de condamnare, întrucât nu au fost martori oculari. Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii. Apărătorul a indicat că instanța de fond a apreciat selectiv concluziile medicului-legist, fără a înlătura contradicțiile existente între probe, astfel încât dubiile privind învinuirea urmau să fie interpretate în favoarea inculpatului.

La 24 februarie 2022, inculpatul a încheiat un contract de asistență juridică cu avocatul Victor Pavlov. La 01 martie 2022, apărătorul Victor Pavlov, în interesele inculpatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. A invocat că instanța de fond nu a apreciat declarațiile inculpatului și a dat o calificare eronată a faptelor inculpatului. Instanța nu a înlăturat contradicțiile existente între declarațiile martorilor și celelalte probe administrate. Declarațiile martorului Natalia Mîrzencu urmau a fi apreciate critic, deoarece ea este soția părții vătămate și avea un interes direct în soluționarea cauzei. El a contestat admisibilitatea și valoarea probatorie a proceselor-verbale de sesizare și denunț, a procesului-verbal de cercetare la fața locului, deoarece ele nu relevă circumstanțe importante cauzei. Apărătorul a invocat nulitatea actului de învinuire, susținând că acesta a fost înaintat cu întârziere nejustificată, deși identitatea presupusului autor era 6 cunoscută încă de la sesizarea faptei. Apărătorul a pretins că raportul de expertiză judiciară este nul din motivul încălcării dreptului la apărare. Apărărea nu a fost informată despre dispunerea expertizei și a fost lipsită de posibilitatea de a formula obiecții, întrebări sau de a desemna un expert.

La 18 martie 2022, instanța a fost informată despre schimbarea numelui și prenumelui inculpatului. În baza certificatului de schimbare nr. SN-IV 00…59 și certificatul de naștere NA-VI 36…12, numele și prenumele Vasile Daraban au fost schimbate în Nikita Jurjiu (f.d.95-96, vol. II). La 20 septembrie 2022, prin încheiere a fost constatat ca Vasile Daraban și Nikita Jurjiu reprezintă aceeași persoană (f.d.122, vol. II).

La 14 iunie 2022, inculpatul a solicitat acordarea unui termen pentru contractarea unui nou avocat (f.d.105-106, vol. II). La 20 septembrie 2022, în proces a intervenit avocatul Tatiana Guțu, în baza contractului de asistență juridică din 15 iunie 2022 (f.d.109, 120, vol. II).

La 04 octombrie 2022, instanța de apel a dispus efectuarea unei expertizei medico-legale suplimentare în privința părții vătămate, pentru soluționarea chestiunii privind posibilitatea producerii leziunilor în urma căderii din poziție verticală (f.d. 128-131, vol. II). La 21 decembrie 2022, a fost prezentat raportul de expertiză judiciară suplimentară. Potrivit acestuia, apariția rupturii splinei la cet. Ivan Mîrzencu ca urmare a căderii nu se exclude (f.d.153-157, vol.II).

La 21 februarie 2023, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile depuse și a menținut sentința. Instanța a indicat că vinovăția inculpatului este dovedită dincolo de orice dubiu rezonabil. Declarațiile lui Ivan Mîrzencu, declarațiile martorilor, rapoartele de expertiză medico-legală și actele medicale se coroborează între ele. Acestea confirmă aplicarea loviturilor cu mâinile și picioarele de către inculpat. În urma acestor acțiuni s-a produs pierderea unui organ, fapt ce constituie o vătămare gravă a sănătății. Instanța a respins argumentele apărării privind necesitatea achitării inculpatului. Versiunea inculpatului referitoare la circumstanțele conflictului nu înlătură circumstanțele care reies din declarațiile victimei, martorilor și ale expertizelor medico-legale. Existența unor contradicții secundare în declarațiile persoanelor audiate nu afectează valoarea probatorie a acestora. Aspectele esențiale privind aplicarea loviturilor și producerea leziunilor grave sunt confirmate printr-un ansamblu probator consistent. Instanța a apreciat critic argumentele privind posibilitatea producerii leziunii splinei prin cădere. Declarațiile părții vătămate susținute de celelalte probe din dosar denotă că ea a fost lovită de inculpat cu picioarele în cavitatea abdominală, iar după aceasta și-a pierdut cunoștința. Chiar dacă raportul de expertiză repetată nu exclude posibilitatea cauzării leziunii prin cădere, el nu este suficient pentru a înlătura concluzia privind existența legăturii de cauzalitate dintre acțiunile inculpatului și consecințele produse. 7

La individualizarea pedepsei, instanța de apel a avut în vedere gradul prejudiciabil ridicat al infracțiunii, natura și consecințele vătămărilor cauzate, precum și datele privind personalitatea inculpatului. Colegiul penal a reținut că fapta comisă reprezintă o infracțiune deosebit de gravă, iar inculpatul avea antecedente penale nestinse și se afla în stare de recidivă periculoasă la momentul comiterii infracțiunii. Decizia arată că încadrarea faptelor și individualizarea pedepsei a fost făcută corect, cu luarea în considerare că fapta comisă reprezintă o infracțiune deosebit de gravă, iar inculpatul dispune de antecedente penale nestinse și se afla în stare de recidivă periculoasă la momentul comiterii infracțiunii. Pedeapsa este echitabilă și suficientă pentru realizarea scopurilor stabilite de lege. Decizia motivată a fost pronunțată și publicată pe portalul instanțelor la 28 martie 2023. e. Recursul

La 03 aprilie 2023, Nikita Jurjiu a declarat recurs, fără a indica vreun temei prevăzut de art.427 alin. (1) Cod de procedură penală. El invocă că inițiatorul conflictului a fost partea vătămată. Pe întreg procesul a afirmat că nu este vinovat de cele incriminate. Instanțele nu au luat în considerare faptul că a compensat cheltuielile părții vătămate. Faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii incriminate. El solicită trimiterea cauzei la rejudecare.

La 10 aprilie 2023, apărătorul Tatiana Guțu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală. Ea solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Nikita Jurjiu. Avocata susține că instanțele inferioare au greșit atunci cînd au conchis că vătămările corporale au fost cauzate intenționat. Leziunea cauzată victimei se datorează unei căderi accidentale pe scări, survenite în contextul unui conflict inițiat de victimă. Apărătoarea invocă lipsa laturii subiective. Inculpatul nu a urmărit și nu a acceptat producerea unei vătămări grave. Instanța de apel nu a apreciat corect declarațiile martorului Ion Zbîrcotă și cele ale inculpatului Vasile Daraban. Ele confirmă existența unei agresiuni inițiale din partea victimei, urmată de o altercație în cadrul căreia ambii au căzut pe scări. Medicul legist Valeriu Cojocaru a explicat că expertiza a fost efectuată în baza actelor medicale și nu poate stabili mecanismul producerii leziunilor în situația căderii unui corp peste altul. Raportul de expertiză medico-legală suplimentar din 19 decembrie 2022 nu a identificat leziuni sau fracturi costale caracteristice aplicării unei lovituri cu un obiect vulnerant și nu exclude posibilitatea producerii rupturii splinei victimei în urma unei căderi. Fapta urma a fi încadrată prin prisma art. 157 Cod penal, ca vătămare gravă a sănătății cauzată din imprudență, termenul de prescripție pentru care a expirat. Martorii Natalia Mîrzencu și Ivan Aparatu nu sunt credibili și nu pot fundamenta soluția de condamnare, deoarece ei nu au fost martori oculari. Ei au relatat 8 circumstanțe cunoscute din spusele victimei. Aceste declarații nu pot fundamenta concluzia privind existența intenției de a cauza o vătămare gravă.

La 09 ianuarie 2024, și avocatul Serghei Șteliman, în interesele lui Nikita Jurjiu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 10), 12) și 15) Cod de procedură penală. El a fost împuternicit de condamnat să-i reprezinte interesele la 04 decembrie 2024 (f.d. 203 vol.II). Apărătorul solicită casarea hotărârilor instanțelor inferioare, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de recalificare a acțiunilor lui Nikita Jurjiu conform art.157 Cod penal și liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției. El indică încălcarea termenului de aflare în calitate de bănuit, constituirea instanței contrar prevederilor legale și imparțialitatea judecătorului instanței de fond. Recurentul invocă că instanțele inferioare au dat o încadrare juridică greșită faptei prin reținerea intenției. Instanțele au ignorat probele care demonstrează că leziunile splinei ar fi putut surveni în urma unei căderi a victimei, și nu a unei lovituri intenționate. Instanțele au neglijat circumstanțele atenuante, precum provocarea din partea victimei și recunoașterea parțială a vinei, realizând o individualizare eronată a pedepsei.

La 22 septembrie 2023 și 15 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus. La 18 iulie 2024 avocatul Andrieș Lazăr a luat cunoștință cu materialele cauzei. El a fost împuternicit de condamnat să-i reprezinte interesele la 15 iulie 2024 (f.d. 206-207 vol.II).

Articolul 151 alin. (1) Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii prevedea următoarele: 9 „(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.”

Avocatul Serghei Șteliman a depus recursul abia la 09 ianuarie 2024, fiind împuternicit de condamnatul Nikita Jurjiu la 04 decembrie 2023. Recursul avocatului a fost declarat peste opt luni de la expirarea termenului legal. Un recurs tardiv nu impune obligația de a-l examina, întrucât instanţa nu a fost sesizată în conformitate cu legislaţia (decizia nr. 1ra-60/2026, § 35-36). Intervenirea unui nou avocat în dosar nu este temei pentru curgerea unui nou termen de recurs. Dacă termenul a expirat pentru client, el a expirat și pentru noul avocat (decizia nr. 4-1re-68/2023, § 34). Pentru client, termenul de atac a expirat la 28 aprilie 2023. Prin urmare, recursul înaintat de avocatul Serghei Șteliman este tardiv. Argumentele apărătorului Șteliman, care dezvoltă aspecte invocate în recursurile anterioare vor fi luate în calcul la soluționarea recursurilor apărării înaintate în termen.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (deciziile nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25).

Recursul apărării a fost depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) și 12) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Aceste temeiuri din recurs se referă la lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și la încadrarea juridică greșită a faptei. În recurs sunt reiterate argumentele care au fost invocate și în apel. Recurenții pretind că fapta nu a fost săvîrșită cu ”intenție” deoarece leziunile părții vătămate au fost cauzate în urma căderii. Ei 10 pretind că instanța de apel a apreciat greșit cumulul de probe, iar această omisiune a condus la încadrarea greșită (para.30-31). Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală se referă la neîntrunirea elementelor infracțiunii. În decizia nr. 1ra-854/2022, § 114, Curtea a indicat situațiile în care poate fi reținută această eroare judiciară. Recurentul nu a motivat existența unei asemenea erori. El s-a limitat la a susține că lipsesc elementele infracțiunii și că nu a fost probată cauzarea intenționată a vătămărilor grave. Aceste critici vizează, în esență, aprecierea probelor și nu se încadrează în acest temei de recurs. Argumentele date pot fi examinate doar din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

După cum rezultă din decizia nr. 1ra-854/2022, § 100, instanța de judecată trebuie să ofere o motivare convingătoare pentru toate argumentele „care pot avea vreun efect asupra soluției”. De asemenea, motivarea instanței de judecată nu poate lăsa părțile într-o stare de confuzie datorită contradicțiilor esențiale din hotărâre, sau de ce anumite circumstanțe esențiale au fost lăsate fără examinare (decizia nr. 1ra-686/2022, § 55).

Completul reiterează că dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Atât instanța de fond, cât și instanța de apel au explicat convingător motivele pentru care au reținut că Vasile Daraban a comis intenționat vătămarea gravă lui Ivan Mîrzencu. Instanțele au explicat că fapta este demonstrată prin declarațiile părții vătămate și ale martorilor Natalia Mîrzencu, Ivan Aparatu și Ion Zbîrcota, precum și pe rapoartele de expertiză medico-legală și declarațiile medicului legist Cojocaru. Ivan Mîrzencu a relatat că Daraban i-a aplicat lovituri în două reprize. Prima dată a fost lovit la ieșirea din local. Loviturile au fost aplicate cu pumnul în față, iar după ce a căzut, a mai fost lovit cu picioarele peste corp. A doua repriză de lovituri a avut loc la aproximativ 50 de metri de local, după ce a încercat să apeleze la poliție și nu s-a conformat indicației inculpatului de a nu o face. Anume atunci inculpatul i-a aplicat lovituri cu picioarele în regiunea abdominală. În rezultatul acestora el și-a pierdut cunoștința (para. 10). Ion Zbîrcota a confirmat versiunea unei altercații în două reprize (vezi para. 14), iar Ivan Aparatu (para. 12) a indicat că Mîrzencu stătea în genunchi, era aplecat se ținea de burtă, iar el a fost nevoit să-l transporte acasă cu automobilul. Condamnatul a negat a doua repriză a altercației. Raportul de expertiză medico-legală suplimentară denotă că ruptura splinei prin cădere, din poziție ortostatică nu poate fi exclusă. Instanța de apel a indicat că această concluzie nu răstoarnă constatările care rezultă din probele din dosar. După presupusa cădere pe pragul localului, partea vătămată s-a deplasat fără ajutor o distanță de 50 de metri și a încercat să apeleze poliția. Ea și-a pierdut cunoștința doar după ce a fost lovită cu picioarele în burtă de către Daraban după aceasta. Când și-a revenit, Mîrzencu era în imposibilitate de a se mai deplasa fără ajutor și se ținea de burtă. Instanța de apel a conchis că o asemenea stare de fapt relevă cert că zdrobirea 11 splinei a fost cauzată anume după cea de-a doua repriză de lovituri. Aceste concluzii nu sunt nerezonabile. Recurenții s-au limitat la reiterarea argumentelor invocate în apel și au expus dezacordul cu aprecierile instanței de apel. Aceste argumente au fost deja examinate și respinse motivat de instanța de apel. Prin urmare, în această parte, recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Chiar dacă avocata a invocat temeiul de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală (încadrarea juridică greșită a faptei), ea a făcut referire la lipsa probelor care ar demonstra intenția lui Nikita Jurjiu în comiterea faptei incriminate. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei în decizia nr. 1ra-854/2022, § 123. Acest argument a fost examinat din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El nu poate fi verificat repetat din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală. O interpretare contrară ar face inaplicabil temeiul de recurs stabilit la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce este inadmisibil.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile condamnatului Nikita Jurjiu, a avocaților Tatiana Guțu și Serghei Șteliman împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 februarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 12