1ra-1232/2023 — Art. 287 alin.1, 349 alin.2 lit.a, 42 alin.5, 349 alin.2 lit.a, 217 alin.4 lit.b CP

Petru Jărdan s-a născut în anul 1986 în r-nul Nisporeni. El a fost învinuit în temeiul art. 42 alin. (5), 349 alin. (2) lit. a) Cod penal (contribuirea la săvârșirea unei infracțiuni prin acordarea de mijloace și înlăturarea de obstacole la comiterea infracțiunii cu aplicarea violenței periculoase pentru viață sau sănătate, față de persoana cu funcție de răspundere în legătura cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni dau a unei fapte antisociale) și art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (cultivarea ilegală a plantelor care conțin substanțe narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari). El a fost apărat de avocatul Veronica Șișcanu.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prima instanţă l-a găsit vinovat pe Ion Cerga de comiterea infracțiunii imputate și l-a condamnat la cinci ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa a fost suspendată pe un termen de cinci ani. Petru Jărdan a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (11) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 1.000 de unități convenționale.

Instanţa de apel a admis apelul procurorului și a pronunțat o nouă hotărâre. Ion Cerga a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal și liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție, fiind condamnat totodată în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la patru ani de închisoare. Petru Jărdan a fost achitat de acuzația prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și condamnat în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal la patru ani de închisoare. 1

Decizia a fost atacată cu recursuri de către Ion Cerga, avocații Serghei Mocanu și Veronica Șișcanu și procurorul Svetlana Țurcanu.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 martie și s-a terminat la 28 iulie 2016. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 august 2016 – 05 februarie 2020. Instanţa de apel a examinat cauza în perioada 26 februarie 2020 - 10 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 31 iulie 2023.

La 04 mai 2026, avocatul Serghei Mocanu, în numele lui Ion Cerga, a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 25 iunie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ion Cerga a fost învinuit că, la 17 martie 2016, în jurul orei 20:30, aflându-se cu automobilul personal la stația PECO Bemol din Nisporeni, a încălcat grosolan ordinea publică și a manifestat lipsă de respect față de societate, ignorând cerințele legale ale polițistului Vadim Ceban privind verificarea actelor. Din intenții huliganice, el l-a apucat de haină pe angajatul poliției și a pornit automobilul, târându-l aproximativ patru metri și provocându-i dureri fizice. Acțiunile lui Ion Cerga au fost calificate conform art. 287 alin. (1) Cod penal.

Tot el, la 17 martie 2016, în jurul orei 20:40, aflându-se într-o pădure din apropierea or. Nisporeni, a agresat doi colaboratori de poliție care încercau să-l escorteze la inspectorat pentru investigarea unor acțiuni huliganice. Acesta l-a împins pe polițistul Vadim Ceban și i-a aplicat lui Ion Svatuica mai multe lovituri cu pumnii și picioarele, provocându-i leziuni corporale neînsemnate. Ulterior, Petru Jărdan l-a imobilizat pe Vadim Ceban, iar Ion Cerga l-a lovit pe acesta cu un obiect dur (bâtă de baseball) în zona picioarelor și a brațului, cauzându-i vătămări corporale medii, inclusiv fractură la brațul stâng. Acțiunile lui Ion Cerga au fost calificate conform art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal.

Petru Jărdan a fost învinuit că, la 17 martie 2016, în jurul orei 20:40, fiind în calitate de pasager în automobilul condus de Ion Cerga. După ce Cerga a ignorat somațiile polițiștilor și a pornit de la stația PECO „Bemol”, târându-l câțiva metri pe inspectorul Vadim Ceban, cei doi s-au deplasat spre sectorul „Ciurleasa” din or. Nisporeni. Ulterior, în apropierea cantonului din regiunea „Televîșca”, Jărdan l-a imobilizat pe Vadim Ceban pentru a-i permite lui Cerga să îl agreseze pe Svătuică și i-a pus la dispoziție lui Cerga o bâtă de baseball, cu care acesta l-a lovit pe Ceban, cauzându-i vătămări corporale medii. Acțiunile lui Petru Jărdan au fost calificate conform art. 42, alin. (5), 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. 2

Petru Jărdan a mai fost învinuit că, într-o perioadă nedeterminată, pe terenul aferent locuinței sale din or. Nisporeni, a cultivat ilegal 139 de plante de cannabis, fără scop de înstrăinare. Conform raportului de expertiză, plantele se încadrează în categoria substanțelor narcotice, cantitatea fiind considerată de proporții deosebit de mari. Acțiunile date lui Petru Jărdan au fost calificate conform art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. b. Probatoriul

Petru Jărdan a refuzat să facă declarații în calitate de bănuit și învinuit (f.d. 178, 202, vol. I).

Ion Cerga a refuzat să depună declarații în calitate de bănuit (f.d. 16, vol. II) și învinuit (f.d. 48-49, 92-93, vol. II).

Prin ordonanța din 09 aprilie 2016, Ion Cerga a fost scos de sub învinuire penală, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de către acesta. În motivare s-a reținut că probele administrate sunt insuficiente pentru a stabili cu certitudine implicarea sa în comiterea faptei incriminate (f.d. 39, vol. II). La 11 aprilie 2016, a fost anulată ordonanța din 09 aprilie 2016. În motivare s-a invocat necesitatea audierii martorilor care dețin informații relevante (operatorii stației PECO), precum și efectuarea expertizei medico-legale referitoare la obiectul utilizat la provocarea leziunilor corporale, acesta putând fi identificat și ridicat doar în urma efectuării perchezițiilor la domiciliul și în automobilul bănuitului (f.d. 41-42, vol. II). Prin ordonanța din 25 iunie 2016, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea avocatului Serghei Mocanu privind retragerea cauzei și anularea soluției de reluare a urmăririi penale. În motivare s-a reținut că ordonanța din 11 aprilie 2016 nu contravine art. 22 Cod de procedură penală, iar materialele cauzei nu relevă existența unor circumstanțe care să pună la îndoială imparțialitatea procurorului în efectuarea urmăririi penale (f.d. 84-86, vol. I).

La 10 august 2016, avocatul Serghei Mocanu în numele lui Ion Cerga a depus plângere în temeiul art. 313 Cod de procedură penală, solicitând anularea ordonanțelor procurorilor din 25 iunie 2016 și reluarea urmărirea penală, precum și declararea nulității procesului-verbal de reținere din 16 mai 2016 (f.d. 143-145, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Nisporeni din 17 august 2016 a fost respinsă plângerea avocatului Serghei Mocanu, depusă în interesele lui Cerga Ion, prin care s-a solicitat anularea ordonanțelor procurorilor privind reluarea urmăririi penale. La 22 decembrie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat recursul depus de avocatul Serghei Mocanu. Instanța a respins argumentul apărării privind reluarea ilegală a urmăririi penale față de Cerga, reținând că scoaterea de sub urmărire penală nu echivalează cu clasarea cauzei și nu încalcă principiul non bis in idem. Instanța a constatat că procurorul și organul de urmărire penală au acționat în limitele legii, efectuând o investigație completă și obiectivă. Judecătorul de instrucție a examinat legalitatea ordonanțelor contestate, iar instanța a reținut că motivele invocate de petiționar vizau doar 3 dezacordul cu aprecierea probelor și nu justificau o reapreciere a acestora (f.d. 197-201, vol. II).

Ion Cerga nu și-a recunoscut vina. El a declarat că, în seara de 17 martie 2016, s-a deplasat împreună cu Petru Jărdan spre pădure, iar înainte de aceasta au oprit la stația „Bemol” pentru a alimenta automobilul. Colaboratorul de poliție Vadim Ceban a deschis portiera automobilului și a încercat să scoată cheile din contact, iar el, speriindu-se, a accelerat fără să observe exact ce s-a întâmplat cu Ceban. Inculpatul a negat că ar fi observat urmărirea poliției. În pădure, Cerga a observat automobilul poliției blocat și s-a apropiat pentru a vedea ce se întâmplă, prezentându-se ca pădurar. Între el și colaboratorii de poliție a izbucnit un conflict, în cadrul căruia el a fost agresat fizic de Ceban și Svătuica. Petru Jărdan a apărut ulterior, a apelat poliția, și a plecat. Cerga a negat că ar fi aplicat lovituri polițiștilor sau că ar fi folosit vreun obiect pentru agresare. După incident el s-a simțit rău, a primit îngrijiri medicale și a fost internat în spital cu diverse traumatisme (f.d. 246, vol. III). În instanța de apel, acesta a solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de amendă. El a declarat că se afla staționat la stația PECO atunci când Ceban a deschis portiera automobilului și a început să strige. De la Ceban se simțea miros de alcool, iar el a pornit și a accelerat automobilul deoarece s-a speriat de comportamentul acestuia (f.d. 27, vol. VI).

Petru Jărdan nu și-a recunoscut vina. Acesta a declarat că în prima instanță că, în seara zilei de 17 martie 2016, s-a deplasat împreună cu Cerga la stația „Bemol”, unde colaboratorul de poliție Vadim Ceban a cerut actele automobilului, iar Cerga a pornit brusc mașina. Jărdan a susținut că nu a văzut ca Ceban să cadă și nici să fie urmăriți de poliție. Cerga l-a lăsat singur la marginea pădurii, iar Jărdan se deplasa spre cardonul nr. 5. În pădure, el s-a apropiat de locul unde se aflau Cerga, Ceban și Svătuica, afirmând că Cerga era întins la pământ și avea urme de agresiune. El a apelat poliția la solicitarea lui Cerga și a negat că ar fi participat la conflict, sau că ar fi aplicat violență. Referitor la învinuirea privind cultivarea cânepei, Jărdan a declarat că, la 29 aprilie 2016, a fost anunțat de vecina Iustina Paladniuc că la domiciliul mamei sale se efectuează o percheziție și sunt sparte lacătele. Ajuns la fața locului, el a aflat că în grădină au fost depistate plante asemănătoare cânepei, însă a susținut că nu cunoaște proveniența acestora, menționând că astfel de plante creșteau anterior și la vecini, iar mama sa le folosea pentru comprese. El nu locuia la acea adresă, ci la concubina sa, iar după decesul mamei nu a mai îngrijit grădina. El a mai afirmat că plantele creșteau printre vreascuri și s-au răspândit din grădina unui vecin decedat (f.d. 3-7, vol. III). i. Art. 287 alin. (1) și 349 alin. (2) lit. a) Cod penal

Partea vătămată Vadim Ceban, angajat al IP Nisporeni, a declarat la urmărire penală că, la 17 martie 2016, a intervenit împreună cu un coleg la un conflict izbucnit în fața magazinului „Tatiana”. În timp ce documentau cazul, ei 4 au observat un automobil de culoare închisă care se deplasa cu viteză excesivă și cu încălcarea regulilor de circulație. Împreună cu colegul său ei au pornit în urmărirea acestuia până la stația PECO „Bemol”. Ajuns la automobil, Ceban s-a legitimat și a solicitat actele șoferului, constatând un miros puternic de alcool. În acel moment, șoferul a pornit automobilul și l-a târât pe Ceban câțiva metri, după care Ceban a căzut la sol. Urmărirea a continuat până într-o zonă forestieră, unde polițiștii au pierdut urma automobilului. În pădure ei au fost abordați de Ion Cerga și Petru Jărdan. Cerga l-a agresat pe Gheorghe Svătuică, iar când a încercat să intervină, Jărdan l-a împiedicat să se apropie. Ulterior, a intervenit între Cerga și Svătuica, însă Cerga i-a aplicat lovituri cu pumnii, picioarele și cu o bâtă, provocându-i leziuni, inclusiv fractura brațului stâng. Pentru a opri agresiunea, Ceban a scos arma din dotare și l-a avertizat pe Cerga că o va folosi, după care acesta și Jărdan au părăsit locul. Ulterior, el a raportat incidentul și a solicitat asistență medicală (f.d. 52-55, vol. I). În instanța de fond, el a făcut declarații similare și a precizat că Cerga și Jărdan au început să-i filmeze și să-i provoace verbal. Cerga l-a agresat pe Svătuică, iar atunci când a încercat să intervină a fost împiedicat de Jărdan. Ulterior, Cerga i-a aplicat lovituri cu genunchiul și cu o bâtă peste corp și la mână, cauzându-i fractura brațului. După ce a scos arma din dotare, inculpații au părăsit locul faptei (f.d. 200-204, vol. III).

Partea vătămată Gheorghe Svatuica a declarat la urmărirea penală că, la 17 martie 2016, aflându-se în preajma magazinului „Tatiana”, împreună cu alte persoane implicate într-un conflict, a observat un automobil de model „Jeep” care se deplasa cu viteză și pe contrasens. La solicitarea colegului său Vadim Ceban, el a urcat în automobilul de serviciu și au pornit în urmărirea acestuia. La stația „Bemol”, Vadim Ceban s-a apropiat de automobil și a solicitat actele conducătorului auto, însă acesta a refuzat și a pornit brusc automobilul, târându-l pe Ceban câțiva metri până când acesta a căzut. Ulterior, cei doi polițiști au continuat urmărirea automobilului până într-o zonă forestieră din apropierea cantonului nr. 1, unde au pierdut automobilul din vizor și au rămas blocați cu mașina de serviciu pe o buturugă. În timp ce încercau să elibereze automobilul, de ei s-au apropiat Ion Cerga și, ulterior, Petru Jărdan, ultimul filmând cele întâmplate cu telefonul mobil. Ion Cerga a telefonat la poliție și a raportat fals că doi polițiști taie lemne. Între participanți s-a iscat un conflict fizic, în cadrul căruia Ion Cerga i-a aplicat lovituri lui Gheorghe Svatuica cu mâinile și picioarele, inclusiv în regiunea capului și corpului. Petru Jărdan l-a imobilizat pe Vadim Ceban, oferindu-i astfel posibilitatea lui Ion Cerga să continue agresiunea. Ulterior, Svatuica a observat cum Ion Cerga a luat o bâtă de lîngă copac și i-a aplicat lui Ceban o lovitură în regiunea corpului. Conflictul a încetat după ce Ceban a amenințat că va folosi arma din dotare, iar agresorii au fugit. După incident, cei doi ar fi aruncat cu crengi și obiecte în automobilul de serviciu până la sosirea grupei operative (f.d. 45-47). 5

Martora Ana Teșcureanu, casieră la stația PECO „Bemol” din Nisporeni, a declarat că, într-o seară din luna martie 2016, în jurul orei 20:40, aflându-se în interiorul magazinului împreună cu operatorul Artene Sergiu, a observat un polițist alergând dinspre pompe spre automobilul de serviciu aflat pe teritoriul stației, după care acesta a plecat în grabă împreună cu un alt coleg în direcția str. Dacia din or. Nisporeni (f.d. 66, vol. I). Martorul Sergiu Artene a oferit declarații similare (f.d. 69, vol. I).

Martorul Dumitru Trinchineț a declarat că, la 17 martie 2016, fiind membru al grupei operative a IP Nisporeni, a fost informat că Vadim Ceban și Gheorghe Svatuica au fost agresați în pădure, în apropierea Cantonului nr. 1, după ce au urmărit un automobil de model „Jeep”. Împreună cu alți polițiști, el s-a deplasat la fața locului, unde i-au găsit pe Ceban și Svatuica, care au relatat că Ion Cerga l-a lovit pe Vadim Ceban cu „o bîtă” de lemn peste braț, picioare și spate. Gheorghe Svatuica a fost agresat în timp ce Ceban era ținut de Petru Jărdan. Ceban acuza dureri puternice la brațul stâng și nu îl putea mișca. Polițiștii au ajutat la scoaterea automobilului de serviciu blocat pe o buturugă, după care s-au deplasat la domiciliile lui Cerga și Jărdan pentru a-i conduce la inspectorat. Ion Cerga nu a fost găsit, iar Petru Jărdan a declarat că nu cunoaște unde se află acesta și că el fusese doar la canton. Ulterior, la stația „Bemol”, martorul a vizionat imaginile video și a constatat că șoferul automobilului „Jeep” l-a apucat pe Vadim Ceban de haină și l-a târât aproximativ 10 metri cu automobilul (f.d. 70-71, vol. I). Martorii Sergiu Budeanu și Ion Tîmbur au oferit declarații similare (f.d. 72-74, vol. I).

Prin procesul-verbal de ridicare din 24 martie 2016 a fost ridicat un CD-R de 700 MB cu inscripția „FREESTYLE”, pe care erau stocate înregistrările video de la camera de supraveghere a stației de alimentare „Bemol” (F.D. 117-118, vol. I). În cadrul examinării înregistrării video, s-a constatat că fișierul video are o durată de 48 de secunde și surprinde, la 17 martie 2016, ora 20:44:44, un incident din zona stației „Bemol”. Din imagini se observă un automobil de culoare închisă cu portiera stângă deschisă, din care la un moment dat cade o persoană îmbrăcată în uniformă de polițist, după ce vehiculul execută o manevră și își continuă deplasarea. Persoana se ridică ulterior și se îndepărtează în direcția opusă (f.d. 119-120, vol. I).

Prin procesul-verbal din 07 iulie 2016 a fost ridicat un DVD-R și un CD-R (f.d. 131-132, vol. I). Înregistrarea de pe DVD-R surprinde un autovehicul care circulă cu viteză pe un drum de țară, urmărind un alt automobil (f.d. 133, vol. I). CD-R-ul conține patru înregistrări video care redau, pe timp de noapte, o discuție între trei persoane, din conținutul căreia rezultă referiri la aplicarea unor vătămări corporale (f.d. 134- 137, vol. I).

Raportul de expertiză medico-legală nr. 79D, din 06 mai 2016, a constatat la Vadim Ceban fractura olecranului stâng și mai multe echimoze la nivelul 6 toracelui posterior, brațului stâng și coapsei drepte. Leziunile au fost produse prin acțiunea unui obiect contondent dur, posibil o bâtă de lemn, în circumstanțele indicate, și au fost încadrate ca vătămare corporală medie, cu dereglarea sănătății de lungă durată (f.d. 145-146, vol. I). Raportul de expertiză medico-legală nr. 127D, din 20 iulie 2016, a constatat la Gheorghe Svatuica prezența unor escoriații în regiunea temporală dreaptă și pe abdomenul drept, produse prin lovituri cu un obiect contondent dur. Leziunile au fost încadrate ca vătămare corporală neînsemnată, fără prejudiciu pentru sănătate (f.d. 159, vol. I).

Expertul Alexandru Butnaru, în cadrul instanței de fond a declarat că leziunile suferite de Vadim Ceban se califică drept vătămări corporale medii, deoarece au provocat dereglarea sănătății pe o durată mai mare de 21 de zile. Fractura la mână nu prezenta pericol pentru viață și aprecierea gravității s-a făcut conform Regulamentului medico-legal din 2003 (f.d. 20-21, vol. IV).

Martorul Victor Handraman a declarat că îl cunoaște pe Cerga și că, în noaptea de 17 martie 2016, acesta a venit la cantonul din pădure bătut, afirmând că a fost agresat de doi polițiști. El avea vânătăi la ochi și răni la nas și a rămas să doarmă la canton, ulterior plecând la spital. El nu l-a văzut pe Jărdan în acea seară (f.d. 227, vol. III). Martorul Irina Ulinici a confirmat că în aceeași noapte Cerga a venit rănit la canton, spunând că a fost bătut de polițiști în stare de ebrietate. El l-a spălat și pansat, observând leziuni vizibile (vânătaie la ochi, sânge, dureri abdominale). El de asemenea a declarat că nu l-a văzut pe Jărdan în acea seară (f.d. 225-226, vol. III). ii. art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal

În urma percheziției din 29 aprilie 2016 la domiciliul lui Petru Jărdan au fost depistate 139 de plante verzi asemănătoare cu cânepa (f.d. 109-112, vol. I). Conform raportului de expertiză din 16 mai 2016, acestea au fost identificate ca plante de cannabis care conțin tetrahidrocannabinol, fiind încadrate ca substanțe narcotice (f.d. 168-171, vol. I).

Martorul Igor Țîmbur a declarat că, la 29 aprilie 2016, în cadrul percheziției efectuate la domiciliul lui Jărdan au fost depistate plante asemănătoare cu cânepa, cultivate pe un teren îngrijit cu o suprafață de aproximativ 6 m², fiind ulterior smulse, ridicate și sigilate (f.d. 75, vol. I).

Martorul Radion Cociu a declarat că îl vedea frecvent pe Jărdan la domiciliu, mai ales seara, iar la acea casă veneau și alte persoane (prietenii). Martorul Felix Bereghici a oferit declarații similare (f.d. 77- 78, vol. I). În cadrul instanței de fond, Bereghici a declarat suplimentar că Jărdan venea uneori la casa părintească. El nu a observat persoane care să îngrijească grădina și nici plantații aranjate de cânepă. El a mai menționat că, după decesul mamei lui Jărdan, în casă a locuit o fată cu chirie, iar alte persoane nu veneau să întrețină gospodăria (f.d. 221-222, vol. III). 7

Martora Iustina Paladniuc a declarat că, în primăvara anului 2016, l-a văzut pe Jărdan lucrând în grădină și că, anterior, observase câteva plante de cânepă în apropiere. Ulterior, plantele erau acoperite, iar de gospodărie are grijă Jărdan (f.d. 79-80, vol. I). În instanța de apel, aceasta a declarat că, după decesul proprietarei, Petru nu a efectuat lucrări în gospodărie. Totodată, ea a menționat că Petru și Rodica s-au ocupat ocazional de grădină, inclusiv prin plantarea fasolei, însă, în general, după deces, grădina nu mai era întreținută corespunzător (f.d. 6, vol. VI).

Martorul Rodica Ruzumici a declarat că se află în concubinaj cu Jărdan de aproximativ trei ani. Acesta locuiește la casa părinților săi. Potrivit declarațiilor sale, Jărdan nu merge la locuință în care a fost găsită cânepa și nu are grijă de ea. Ea a fost la acea adresă o singură dată (f.d. 82-83). La instanța de fond, ea a adăugat că, după decesul lui Nina Jărdan în ianuarie 2016, ea și cu Jărdan au mers la gospodărie pentru curățenie și organizarea pomenii, iar ulterior au găsit o chiriașă. Nina Jărdan folosea diverse plante pentru ceaiuri și remedii, iar în grădină existau buruieni neîngrijite. Ea nu a văzut plante de cânepă în gospodărie, deși cunoaște cum arată acestea. În martie 2016, ea a lucrat în grădină, prășind via și tăind plantele existente (f.d. 234-235, vol. III).

Martorul Andrei Razumici a declarat că Jărdan locuiește în casa lui de trei ani și mai deține o casă la părinți, unde nu merge frecvent. De locuința părintească are grijă sora lui, Tatiana Popa, aflată în Italia, iar el a fost ultima dată la acea adresă în februarie, la decesul lui Nina Jărdan (f.d. 84-85, vol. I).

Martorul Vitalie Guidea a declarat că îl cunoaște pe Jărdan ca vecin al soacrei sale, fără relații apropiate sau conflicte. În 2014, lucrând la construirea unui gard la locuința mamei lui Jărdan, a observat plante sălbatice de cânepă în grădină, despre care proprietara a spus că le folosește pentru comprese la picioare. La acel moment, Jărdan nu locuia la domiciliul mamei sale, ci la soția sa, venind doar ocazional în vizită (f.d. 236, vol. II).

Martorul Cristina Paladniuc a declarat în instanța de fond că planta de cânepă exista de mulți ani în zonă, inclusiv lângă gardul dintre gospodării. Ea a văzut fire de astfel de plante la vecina Nina Jărdan, pe care aceasta le folosea pentru tratament. Plantele apăreau și pe drum, sau în alte locuri din apropiere, și nu știe cine le-a plantat sau îngrijit. După decesul lui Nina Jărdan, casa a rămas neîngrijită. Jărdan locuia în altă parte și venea rar la casa părintească (f.d. 232-233, vol. III).

Martorul Lidia Munteanu a declarat că, în aprilie 2016, locuia în chirie în casa surorii lui Petru Jărdan. El locuia la concubina sa și venea rar la imobil. La percheziția din 29 aprilie 2016 a fost prezentă singură, cu procuror și polițiști, care au deschis forțat un lacăt și au ridicat plante și cartușe. Ea a spus că nu a văzut plantațiile de cânepă îngrijite și nici implicarea lui Petru Jărdan în cultivarea sau îngrijirea lor (f.d. 230-231, vol. III). 8 c. Sentința și procedura de apel

La 05 februarie 2020, prin sentinţa Judecătoriei Ungheni, sediul Central, s-a dispus următoarele: Prenumele, numele Infracțiunea Pedeapsa Ion Cerga art. 287 alin. (1) Cod penal doi ani de închisoare art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal patru ani de închisoare art. 84 Cod penal cinci ani de închisoare art. 90 Cod penal suspendat condiționat pe un termen de cinci ani Petru Jărdan art. 349 alin. (11) Cod penal amendă în mărime de 1.000 u.c. art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal achitat Acțiunea civilă înaintată de Vadim Ceban către Ion Cerga a fost admisă în principiu. Instanța a respins cererea privind încasarea cheltuielilor judiciare.

Instanța a reținut că probele administrate (declarații ale martorilor, părților vătămate, inculpaților, înregistrări video, procese-verbale și expertize medico-legale) confirmă săvârșirea de către Cerga a infracțiunii de huliganism. Acesta a încălcat grav ordinea publică, a refuzat cerințele poliției și a accelerat automobilul, târând un colaborator de poliție, fapta depășind nivelul unei contravenții și fiind corect încadrată ca infracțiune. Cu privire la infracțiunea prevăzută la art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, instanța a concluzionat că Cerga a aplicat violență periculoasă asupra polițiștilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar aceste acțiuni au fost intenționate și dovedite prin ansamblul probelor. În cazul lui Jărdan, instanța a reținut doar aplicarea unei violențe nepericuloase, recalificând fapta în baza art. 349 alin. (11) Cod penal. Instanța a respins apărările inculpaților privind lipsa de intenție, pretinsul exces de autoapărare al poliției sau nulitatea actelor procesuale, reținând că acestea au fost deja examinate în proceduri irevocabile sau sunt contrare probelor administrate. De asemenea, s-a stabilit că inculpații au acționat în participație, însă unele acțiuni ale lui Cerga au constituit exces de autor, nefiind imputabile lui Jărdan. În ceea ce învinuirea lui Jărdan în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, instanța a adoptat o soluție de achitare. Ea constatat că nu există probe suficiente care să demonstreze că acesta a cultivat plantele de cannabis depistate la domiciliul părinților săi, reținând că nu locuia acolo și nu administra terenul.

La 18 februarie 2020, procurorul în Procuratura r-nului Nisporeni, Grigorii Ciochinî, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri prin care: Prenumele, Infracțiunea Pedeapsa numele 9 Ion Cerga art. 287 alin. (1) Cod penal doi ani de închisoare art. 349 alin. (2) lit. a) Cod șapte ani de închisoare penal art. 84 Cod penal opt ani de închisoare Petru art. 42 alin. (5), 349 alin. patru ani și șase luni de închisoare Jărdan (2) lit. a) Cod penal art. 217 alin. (4) Cod penal trei ani de închisoare cu privarea pe un termen de patru ani de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniu circulației drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora art. 84 Cod penal șase ani de închisoare, cu privarea pe un termen de patru ani de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate în domeniu circulației drogurilor, etnobotanicilor sau analogilor acestora

Procurorul a solicitat agravarea pedepsei aplicate lui Ion Cerga, considerând că instanța trebuia să dispună o pedeapsă cu executare în penitenciar, și nu suspendarea condiționată. Inculpatul nu și-a recunoscut vina, nu a reparat prejudiciul, anterior fusese condamnat pentru o infracțiune violentă și, într-un timp scurt, a săvârșit alte infracțiuni cu violență, ceea ce demonstrează că nu se poate corecta fără executarea reală a pedepsei. În privința lui Petru Jărdan, procurorul a contestat recalificarea faptelor din complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal în art. 349 alin. (11) Cod penal, susținând că acesta a participat activ împreună cu Cerga la agresarea polițiștilor, l-a imobilizat pe Ceban și i-a pus la dispoziție o bâtă de baseball folosită la aplicarea loviturilor. Acuzarea a considerat greșită aplicarea conceptului de „exces de autor”, argumentând că ambii inculpați au acționat în comun pe tot parcursul incidentului. Procurorul a contestat și achitarea lui Jărdan pentru cultivarea ilegală a plantelor de cannabis, susținând că probele demonstrează că acesta administra gospodăria unde au fost găsite plantele și le îngrijea. El a invocat declarațiile martorilor, faptul că inculpatul venea frecvent la imobil, hrănea păsările, efectua lucrări agricole și avea control asupra casei și terenului.

La 19 februarie 2020, Ion Cerga a depus apel, prin care a solicitat recalificarea acțiunilor sale din art. 287 alin. (1) Cod penal în art. 336 Cod Contravențional și încetarea procesului din motivul expirării termenului de prescripție. La fel, el a solicitat achitarea pe comiterea infracțiunii în baza art. 349 alin. (2) Cod penal în legătură cu lipsa elementelor infracțiunii. Apelantul 10 solicită anularea încheierii din 23 august 2017, prin care s-a amânat soluționarea cererii avocatului Serghei Mocanu cu privire la încetarea procesului în privința lui Cerga pe ambele capete de învinuire. Cerga a susținut că sentința este ilegală și neîntemeiată, invocând încălcarea dreptului la un proces echitabil și faptul că instanța a preluat poziția acuzării, ignorând probele apărării. Acesta a contestat concluziile instanței privind incidentul de la stația „Bemol”, arătând că imaginile video nu demonstrează că l-ar fi târât pe polițistul Vadim Ceban și că probele au fost apreciate tendențios. Inculpatul a invocat contradicții între declarațiile părților vătămate și ale martorilor, precum și faptul că expertul medico-legal a confirmat existența doar a unor vătămări corporale medii, nepericuloase pentru viață, astfel încât încadrarea juridică în baza art. 349 alin. (2) Cod penal ar fi greșită. Episodul de la „Bemol” trebuia încadrat drept contravenție. Nu a existat o înțelegere infracțională între el și Jărdan. Ei s-au apărat de acțiunile violente ale polițiștilor. Instanța a ignorat probele privind leziunile suferite de el, inclusiv raportul medico-legal și fotografiile prezentate, precum și decizia Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, prin care s-a constatat că plângerea sa privind pretinsa maltratare de către colaboratorii de poliție a fost investigată incomplet și superficial. El a fost condamnat într-o cauză în care anterior fusese scos de sub urmărire penală, fără reluarea expresă a urmăririi.

La 21 februarie 2020, avocatul Veronica Șișcanu, în numele lui Petru Jărdan, a depus apel. El solicită casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei hotărîri de achitare în partea învinuirii în baza art. 349 ali. (11) Cod penal. Apărătorul susține că Jărdan nu a fost acuzat de aplicarea directă a violenței asupra părților vătămate, ci doar de complicitate, iar instanța a recalificat arbitrar fapta fără a indica asupra cărei persoane cu funcție de răspundere ar fi exercitat violență. Leziunile constatate la Vadim Ceban au fost atribuite lui Cerga, iar în privința lui Gheorghe Svătuica probele și declarațiile părților vătămate demonstrează că Jărdan nu l-a agresat, ci l-a ajutat să se ridice și l-a condus la automobil. Acuzațiile privind punerea la dispoziție a unei bâte nu au fost confirmate de probe. Nu au fost demonstrate elementele participației penale, precum cooperarea, intenția și scopul comun între inculpați, iar acțiunile lui Jărdan s-au limitat la un comportament verbal agresiv și împiedicarea lui Vadim Ceban de a interveni, fără aplicarea violenței fizice.

La 26 mai 2020, procurorul în Procuratura r. Nisporeni, Grigorii Ciochinî, a depus apel suplimentar. El solicită adițional la pedeapsa stabilită lui Ion Cerga prin art. 84 alin. (4) Cod penal să stabileqască pedeapsa definitivă de 13 ani de închisoare. Acuzatorul a invocat că au fost identificate noi temeiuri de casare a sentinței. Instanța a omis să aplice prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal privind cumulul de sentințe, întrucât Cerga fusese deja condamnat prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 29 aprilie 2016 la cinci ani de închisoare cu suspendare condiționată, iar infracțiunile din prezenta cauză au fost comise anterior pronunțării acestei sentințe. 11

La 13 august 2020, avocatul Marcel Burlacu, în numele lui Ion Cerga, a depus un apel suplimentar la apelul inculpatului. Apărătorul a susținut că Cerga a fost trimis în judecată neîntemeiat, invocând lipsa probelor și încălcări grave de procedură. El a contestat legalitatea și admisibilitatea înregistrărilor video de la stația PECO și din pădure, arătând că acestea au fost obținute necorespunzător și nu demonstrează aplicarea violenței de către inculpat. Presupusa bâtă folosită la agresiune nu a fost găsită și declarațiile privind existența ei sunt contradictorii. Leziunile lui Vadim Ceban au rezultat din căderea acestuia la stația PECO, nu din loviturile aplicate de inculpat. Cerga a suferit leziuni confirmate medico-legal, existând chiar o cauză penală pornită pentru pretinsa sa maltratare. Faptele de la PECO puteau constitui cel mult contravenția prevăzută de art. 336 Cod contravențional. Încadrarea juridică potrivit art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal este greșită, deoarece expertiza a stabilit vătămări medii, nu periculoase pentru viață. Apărătorul a invocat contradicții în declarațiile martorilor și lipsa unei anchete complete și obiective. El a mai invocat încălcarea principiului ne bis in idem, arătând că inculpatul fusese anterior scos de sub urmărire penală prin ordonanța din 09 aprilie 2016, iar reluarea urmăririi penale s-a făcut fără fapte noi sau vicii fundamentale, contrar Hotărârii Curții Constituționale nr. 12, din 14 mai 2015. El a contestat și acțiunea civilă înaintată de Vadim Ceban.

La 10 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins toate apelurile în afară de cel depus de procuror. Instanța a admis apelul procurorului, inclusiv din oficiu, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărîre prin care: Prenumele, numele Infracțiunea Pedeapsa Ion Cerga art. 287 alin. (1) Cod penal liberat în legătură cu expirarea termenului de prescripție art. 349 alin. (2) lit. a) Cod patru ani de închisoare penal Petru Jărdan art. 349 alin. (2) lit. a) Cod patru ani de închisoare penal art. 217 alin. (4) lit. b) Cod achitat penal

Instanța de apel a reținut că, în urma Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, din învinuirea adusă lui Cerga urmau a fi excluse calificativele „grosolan” și „cinism”, fără însă ca fapta de huliganism să fie dezincriminată. Inculpatul a încălcat ordinea publică prin aplicarea violenței asupra lui Vadim Ceban, pe care l-a târât cu automobilul aproximativ patru metri, cauzându-i dureri fizice, acțiuni ce întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal. Probele administrate, inclusiv declarațiile părților vătămate și ale martorilor, confirmă vinovăția inculpatului. Instanța a respins solicitarea apărării de recalificare a faptei în contravenția prevăzută de art. 336 12 sau 354 Cod contravențional, reținând că acțiunile inculpatului depășesc limitele unei simple contravenții prin caracterul violent manifestat.

Instanța a constatat vinovăția lui Cerga pentru infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal și a apreciat ca neîntemeiată recalificarea acțiunilor lui Jărdan în baza art. 349 alin. (11) Cod penal, reținând că acesta a participat activ și intenționat la săvârșirea infracțiunii împreună cu Cerga. Inculpații au acționat coordonat. În timp ce Cerga exercita violență asupra persoanelor cu funcție de răspundere, Jărdan îl împiedica pe Vadim Ceban să intervină, contribuind astfel la comiterea faptei. Acțiunile lor întrunesc elementele participației și complicității la infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal, violența aplicată fiind calificată drept periculoasă pentru viață și sănătate. Au fost respinse argumentele apărării privind recalificarea faptei, pretinsele abuzuri ale poliției și nulitatea actelor procesuale, deoarece acestea erau infirmate de probele administrate și de hotărârile irevocabile existente.

Instanța a respins solicitarea procurorului privind cumularea unei alte pedepse aplicate anterior lui Cerga, deoarece acesta fusese deja absolvit de executarea acelei pedepse prin aplicarea legii amnistiei. În privința infracțiunii de huliganism prevăzută de art. 287 alin. (1) Cod penal, Cerga a fost recunoscut vinovat, însă liberat de pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Instanța l-a achitat pe Jărdan pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece nu s-a demonstrat că acesta a cultivat plantele de cânepă depistate la casa părintească. Jărdan nu locuia la acea adresă de mai mulți ani, iar martorii au confirmat că imobilul era locuit de alte persoane. De asemenea, din probe rezulta că plantele creșteau haotic, fără a fi îngrijite sau cultivate intenționat. În lipsa unor probe suficiente care să demonstreze legătura inculpatului cu cultivarea cânepei, instanța a interpretat toate dubiile în favoarea inculpatului.

Instanța a mai reținut că cheltuielile pentru expertizele judiciare urmează să fie suportate de stat, deoarece acestea au fost dispuse de organul de urmărire penală în scopul administrării probelor. Decizia motivată a fost pronunțată la 18 mai 2023. d. Cererile de recurs

La 16 mai 2023, Ion Cerga a depus recurs, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei, achitarea sa pe învinuirea în baza art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. În caz contrar, el solicită recalificarea în art. 349 alin. (1) Cod penal și aplicarea pedepsei sub formă de amendă sau menținerea sentinței. La fel, el a invocat anularea încheierii din 23 august 2017, prin care s-a amânat soluționarea cererii avocatului Serghei Mocanu cu privire la încetarea procesului în privința lui Cerga pe ambele capete de învinuire. Sentința este neîntemeiată, întrucât nu 13 există probe suficiente care să confirme vinovăția inculpatului, iar dubiile existente nu au fost interpretate în favoarea acestuia. În episodul de la PECO înregistrările video nu demonstrează exercitarea violenței, nefiind vizibile acțiuni de împingere, lovire sau târâre, ci doar deplasarea părții vătămate și căderea acesteia, iar modul de ridicare și utilizare a imaginilor ridică probleme de legalitate și afectează admisibilitatea probei. Declarațiile martorilor sunt contradictorii între ele și cu cele ale părții vătămate, iar unele aspecte esențiale nu sunt confirmate obiectiv. De asemenea, rapoartele medico-legale indică vătămări corporale medii, fără pericol pentru viață, fără a stabili cert mecanismul producerii lor și fără a susține încadrările agravante reținute de acuzare, existând doar ipoteze privind modul de producere a leziunilor.

La 15 iunie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, a depus recurs, invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei. În recurs s-a susținut că instanța de apel a menținut neîntemeiat achitarea lui Jărdan pentru cultivarea ilegală a plantelor de cânepă, fără a examina minuțios probele acuzării. Procurorul a invocat declarațiile martorilor Igor Tîmbur, Radion Cociu, Felix Bereghici și Ustina Palagniuc, care ar confirma că inculpatul administra gospodăria, îngrijea terenul și culturile agricole, iar plantele de cânepă erau cultivate și întreținute. De asemenea, au fost invocate procesul-verbal de percheziție prin care au fost ridicate 139 plante de cânepă, raportul de expertiză, care confirmă că plantele conțineau tetrahidrocanabinol, și planșele fotografice care, potrivit acuzării, demonstrau că plantele erau îngrijite și afânate recent. Instanța a ignorat probele care demonstrau că Jărdan administra imobilul și cunoștea despre existența plantelor.

La 19 iunie 2023, avocatul Serghei Mocanu, în numele lui Ion Cerga, a depus recurs invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5), 6), 8) și 10) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei, cu pronunţarea unei hotărâri noi prin care să fie declarate nule ordonanţa procurorului din 11 aprilie 2016 şi ordonanţa procurorului General din 25 iunie 2016. El susține că reluarea urmăririi penale împotriva lui Cerga a fost nelegală și contrară principiului ne bis in idem, deoarece acesta a fost scos de sub urmărire penală prin ordonanța procurorului din 09 aprilie 2016, iar ulterior ordonanța a fost anulată de procurorul ierarhic superior, fără existența unor fapte noi, recent descoperite sau a unui viciu fundamental. Procurorul nu a indicat niciun temei legal pentru anularea ordonanței de scoatere de sub urmărire penală. Simplul dezacord cu soluția adoptată anterior nu justifică redeschiderea cauzei. Au fost încălcate dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, deoarece unele cereri au fost examinate în lipsa sa și a apărătorului, iar instanțele nu au răspuns tuturor argumentelor invocate. Totodată, se contestă legalitatea reținerii lui Cerga, arătându-se că aceasta a fost efectuată de o persoană necompetentă și cu încălcarea procedurii. 14

La 19 iunie 2023, avocatul Veronica Șișcanu, în numele lui Petru Jărdan, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei noi hotărîri în care Jărdan să fie achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Urmărirea penală a fost influențată de faptul că părțile vătămate erau angajați ai IP Nisporeni, ceea ce ar fi determinat o anchetă agresivă și abuzivă, marcată de contradicții, percheziții abuzive și ascunderea unor probe. Acțiunile lui Jărdan au fost diferite de cele ale lui Cerga și Jărdan nu a aplicat violență fizică împotriva părților vătămate, fapt confirmat inclusiv de declarațiile lui Vadim Ceban și Gheorghe Svătuică. Comportamentul lui Jărdan s-ar încadra cel mult într-o contravenție, nu în infracțiunea prevăzută de art. 349 Cod penal. Apărarea critică faptul că instanța de apel a aplicat aceeași pedeapsă de patru ani ambilor inculpați, fără individualizarea corespunzătoare a rolului și contribuției fiecăruia, deși chiar procurorii au solicitat pedepse diferite. Totodată, hotărârea este contradictorie și neclară, deoarece nu rezultă dacă Jărdan a fost condamnat ca autor direct al infracțiunii sau ca și complice, potrivit art. 42 alin. (5) Cod penal. Instanța nu a indicat concret acțiunile ilegale imputate acestuia, iar motivarea contrazice dispozitivul hotărârii.

La 31 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă pînă în prezent nu a fost depusă nicio referință.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a. Recursul procurorului

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care se referă la insuficiența motivării deciziei instanței de apel. După cum rezultă din decizia nr. 1ra-854/2022, § 100, instanța de judecată trebuie să ofere o motivare convingătoare pentru toate argumentele „care pot avea vreun efect asupra soluției”. De asemenea, motivarea instanței de judecată nu poate lăsa părțile într-o stare de confuzie datorită contradicțiilor esențiale din hotărâre, sau de ce anumite circumstanțe esențiale au fost lăsate fără examinare (decizia nr. 1ra-686/2022, § 55). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei 15 de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel.

Instanța de apel a analizat toate probele administrate, inclusiv procesul-verbal de percheziție din 29 aprilie 2016 și raportul de expertiză din 16 mai 2016, prin care s-a constatat că cele 139 plante reprezintă cannabis. Aceste probe confirmă doar natura biologică a plantelor, nu și elementul esențial al laturii subiective și obiective, cultivarea sau întreținerea lor de către Jărdan. Nu există probe directe sau concordante care să demonstreze că Jărdan a sădit, cultivat, ori îngrijit plantele respective. Dimpotrivă, martorii Cristina Paladniuc, Vitalie Guidea, Lidia Munteanu, Felix Bereghici și Rodica Rozumici au confirmat în mod constant că condamnatul nu locuia la adresa dată și nu administra gospodăria. După decesul mamei sale în ianuarie 2016, gospodăria a rămas fără administrare efectivă, fiind ulterior ocupată de chiriași. Mai mult, chiar din planșele fotografice invocate de apărare (f.d. 3-4 vol. III) rezultă că plantele creșteau haotic, în zone neîngrijite, lângă gunoi și gard, aspect care confirmă lipsa unei activități de cultivare organizată și intenționată. Prin urmare, aprecierea probelor de către instanța de apel nu este nerezonabilă, motiv pentru care recursul este neîntemeiat. b. Recursul avocatului Veronica Șișcanu

Recursul avocatului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) și 12) Cod de procedură penală. În esență, recurentul contestă încadrarea juridică a faptei, solicitând achitarea lui Petru Jărdan de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. Prin urmare, recursul va fi examinat doar prin prisma temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, deoarece vizează doar încadrarea juridică a acestei fapte. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală în decizia nr. 1ra-854/2022, § 123.

Instanța de apel a constatat că Petru Jărdan a acționat în comun cu Ion Cerga, contribuind intenționat la exercitarea violenței asupra colaboratorilor de poliție aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Din declarațiile părților vătămate Vadim Ceban și Gheorghe Svătuică rezultă că Jărdan nu a avut o atitudine pasivă, ci a participat activ la desfășurarea evenimentelor. În momentul în care Vadim Ceban a încercat să intervină pentru a opri agresiunea exercitată asupra lui Gheorghe Svătuică, Jărdan „l-a împiedicat” sau „l-a imobilizat”, oferindu-i lui Cerga posibilitatea de a continua acțiunile violente împotriva lui Ceban. Faptul că Jărdan nu a aplicat personal lovituri nu exclude răspunderea sa penală în calitate de complice (înlăturarea de obstacole) la săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (2) lit. a) Cod penal. c. Recursul lui Ion Cerga și a avocatului Serghei Mocanu 16

Argumentele lui Ion Cerga privind pretinsa lipsă a probelor suficiente, contradicțiile dintre declarațiile martorilor și nelegalitatea soluției de condamnare au fost examinate de instanța de apel și apreciate prin prisma întregului material probator administrat în cauză. Instanța de apel a constatat că vinovăția acestuia este dovedită prin declarațiile părților vătămate Vadim Ceban și Gheorghe Svătuică, care au descris în mod constant acțiunile de agresiune exercitate asupra lor, precum și împrejurările în care condamnatul a ignorat somațiile legale ale colaboratorilor de poliție și a recurs la violență. Din recurs nu rezultă clar de ce această apreciere a probelor este nerezonabilă. Susținerea potrivit căreia înregistrările video efectuate la stația PECO „Bemol” nu confirmă exercitarea violenței nu poate fi reținută. Aceste înregistrări au fost examinate de instanța de apel, însă ele surprind doar o parte a evenimentelor, respectiv momentul opririi automobilului și deplasării acestuia, fără a reda în totalitate acțiunile ulterioare și conflictul desfășurat. Or, valoarea probatorie a acestor imagini a fost apreciată în coroborare cu celelalte probe administrate, inclusiv declarațiile părților vătămate și martorilor.

Instanța nu exclude că și lui Cerga i-au fost cauzate unele leziuni ca urmare a altercației cu polițiștii. Totuși, acest fapt nu exclude versiunea acuzării. Condamnatul trebuia să se supună cerințelor poliției atunci când a fost somat la stația PECO și ulterior. De asemenea, Cerga nu a susținut că el a fost maltratat după incident, pentru a fi determinat să-și recunoască vinovăția.

În ceea ce privește argumentul privind încălcarea principiului ne bis in idem, prin ordonanța procurorului din 09 aprilie 2016, Cerga a fost scos de sub urmărire penală. Această soluție a fost anulată două zile mai târziu prin ordonanța procurorului-șef al Procuraturii raionului Nisporeni. Legalitatea acestor acte a fost verificată în cadrul procedurii prevăzute de art. 313 Cod de procedură penală. Plângerea formulată de avocatul Serghei Mocanu a fost respinsă de procurorul ierarhic superior, iar contestația a fost respinsă prin ordonanța Procurorului General din 25 iunie 2016. Prin încheierea din 17 august 2016, Judecătoria Nisporeni a respins plângerea, reținând legalitatea acțiunilor procurorului. Această soluție a fost ulterior contestată cu recurs la Curtea de Apel Chișinău, care, la 22 decembrie 2016, a respins recursul declarat de avocat și a menținut încheierea instanței de fond, soluția devenind irevocabilă. Motivația acestor soluții nu pare a fi arbitrară. Ordonanța din 09 aprilie 2016 a fost anulată la timp scurt de la emitere, pe motiv că verificarea anterioară nu a fost completă. Acest fapt nu este contrar principiului ne bis in idem.

Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, 17 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de procurorul Svetlana Țurcanu, avocații Mocanu Serghei și Veronica Șișcanu și de Ion Cerga împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 18