1ra-1099/2023 — Art. 287 ali. 2 lit b CP

Roman Morari a fost apărat de avocatul Victor Polivenco.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Prin sentința din 29 noiembrie 2022, Roman Morari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani și patru luni de închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate pentru concurs de infracțiuni, lui i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de patru ani de închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

La 21 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul avocatului Victor Polivenco, a casat sentința. Rejudecând cauza, instanța l-a recunoscut vinovat pe Roman Morari în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa de trei ani și patru luni închisoare. El a fost liberat de executarea pedepsei, în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța a dispus executarea în continuare a pedepsei aplicate prin sentința din 14 ianuarie 2021 adoptată într-o altă cauză.

La 31 mai 2023, procurorul Octavian Bodareu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și menținerea sentinței.

Urmărirea penală a fost pornită la 06 noiembrie 2020 și terminată la 28 ianuarie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 februarie 2021 - 29 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 27 decembrie 2022 și 21 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 10 iulie 2023.

Roman Morari a fost condamnat în mai multe cauze penale. Prin sentința Judecătoriei Bălți din 19 martie 2018, acesta a fost condamnat în baza art. 371 alin. (1) lit. a) Cod penal la un an și trei luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de un an. La 19 noiembrie 2018, Judecătoria Bălți l-a condamnat în baza art. 371 alin. (1) Cod penal, la doi ani de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de patru ani. La 14 ianuarie 2020, Judecătoria Bălți l-a 1 condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) și art. 208 alin. (1), cu aplicarea art. 84 alin. (1) și art. 85 Cod penal, la doi ani și șase luni de închisoare. La 27 martie 2020, Judecătoria Bălți l-a condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal la un an și șase luni de închisoare. Aplicând art. 85 alin. (1) Cod penal, instanța a stabilit pedeapsa de trei ani de închisoare. La 02 iunie 2022, Judecătoriei Bălți, sediul Central, l-a condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, cu aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, la trei ani de închisoare, fiind liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii privind amnistia. La 03 februarie 2023, Judecătoria Bălți, sediul Central, l-a condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal la șase luni de închisoare. ÎN FAPT

Roman Morari a fost învinuit că, la 15 septembrie 2020, aflându-se împreună cu Sergiu Rusu în fața Gimnaziului nr. 3 din mun. Bălți, acționând în comun, din intenții huliganice, în urma unui conflict inițiat fără motiv cu Vitalie Boghiu și Igor Schiba, le-a aplicat acestora multiple lovituri, încălcând grosolan ordinea publică prin acțiuni ce s-au deosebit printr-o obrăznicie deosebită. În urma agresiunii, lui Igor Schiba i-au fost cauzate vătămări corporale medii, iar lui Vitalie Boghiu vătămări corporale ușoare. Acțiunile lui au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 29 noiembrie 2022, Roman Morari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la trei ani și patru luni de închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate pentru concurs de infracțiuni, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de patru ani de închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. De la acesta au fost încasate în beneficiul statului cheltuieli judiciare în sumă de 608 lei.

La 08 decembrie 2022, avocatul Victor Polivenco, în interesele inculpatului, a depus apel, prin care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului. Potrivit apelului, instanța de fond a aplicat greșit legea penală, fără a ține cont de Hotărârea Curții Constituționale nr. 25, din 12 august 2021, privind neconstituționalitatea unor prevederi ale art. 287 Cod penal. Probele administrate demonstrează existența unui conflict prealabil între inculpat și părțile vătămate, astfel încât fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism, ci are la bază motive personale, iar unele probe relevante nu au fost cercetate de instanța de fond.

La ședința din 21 martie 2023, avocatul Victor Polivenco a solicitat liberarea inculpatului Roman Morari de executarea pedepsei în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia (f.d. 10 verso, vol. II). Procurorul nu a obiectat.

La 21 martie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul avocatului Victor Polivenco, a casat sentința și încheierea de înlăturare a omisiunilor. Rejudecând 2 cauza, instanța a constatat că vinovăția lui Roman Morari în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal este pe deplin dovedită prin declarațiile părților vătămate și ale martorilor, coroborate cu rapoartele de expertiză și celelalte probe administrate. Ea a respins ca nefondate criticile privind lipsa elementelor infracțiunii și existența unui conflict anterior. Reținând că fapta a fost săvârșită anterior adoptării Legii nr. 243/2021 privind amnistia și că inculpatul întrunește condițiile prevăzute de aceasta, instanța a admis apelul doar sub aspectul aplicării actului de amnistie, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care l-a liberat pe Roman Morari de executarea pedepsei stabilite pentru infracțiunea de huliganism, dispunând executarea separată a pedepsei aplicate prin sentința Judecătoriei Bălți din 14 ianuarie 2021.

La 31 mai 2023, procurorul Octavian Bodareu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și menținerea sentinței. El invocă că instanța de apel a aplicat Legea nr. 243/2021 privind amnistia, fără a ține cont că Roman Morari a beneficiat anterior de amnistie pentru o altă infracțiune. Art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea 243/2021 exclude aplicarea repetată a acestui act de clemență. Procurorul a anexat copia sentinței Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 02 iunie 2022, care confirmă acest fapt.

La 10 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Astfel, la 27 iulie 2023, avocatul Victor Polivenco a depus referință în care a pledat pentru respingerea recursului procurorului, susținând că decizia instanței de apel este legală și suficient motivată. Argumentele privind imposibilitatea aplicării amnistiei nu au fost invocate și probate în fața instanței de apel, iar înscrisurile prezentate de procuror odată cu recursul nu pot fundamenta casarea deciziei, întrucât instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate în limitele materialului probator examinat de instanțele inferioare.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 sunt 3 următoarele: „Art. 6. – (1) Prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: … g) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni;”

Articolul 409 Cod de procedură penală prevede următoarele: ”(1) Instanţa de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. (2) În limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanţa de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăţi situaţia apelantului.”

Articolul 414 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100. Acest temei include cinci situații distincte. Recurentul menționează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. El susține că instanța de apel a aplicat eronat Legea nr. 243/2021 privind amnistia și a ignorat interdicția stabilită la art. 6 alin. (1) pct. 1 lit. g). Acest argument se încadrează la o eroare gravă de fapt (a se vedea decizia nr. 1ra-1089/2023, § 25).

În prezenta cauză, recursul nu vizează constatarea vinovăției lui Roman Morari sau încadrarea juridică a faptelor acestuia. Obiectul recursului îl constituie exclusiv legalitatea aplicării Legii nr. 243/2021 privind amnistia și liberarea 4 condamnatului de executarea pedepsei.

Voința legiuitorului expusă la art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 este clară. Legiuitorul a urmărit prevenirea recurgerii repetate la mecanisme de clemență penală în privința aceleiași persoane și evitarea transformării amnistiei într-un mecanism de evitare de mai multe ori a executării pedepselor penale. Atunci când mai multe fapte prejudiciabile comise de aceeași persoană cad sub incidența legii amnistiei și nu există o absolvire de pedeapsă pentru nici una din ele, este responsabilitatea și discreția persoanei interesate de a avea o opțiune privind momentul aplicării amnistiei și de a informa instanțele despre ea. Din momentul absolvirii de pedeapsă în cadrul unei cauze, absolvirea repetată în altă cauză devine imposibilă. Anume din acest motiv, inculpatul poate cere instanței de judecată să nu-i fie aplicat actul de amnistie atunci când în privința acestuia există alte cauze penale.

Completul constată că, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 02 iunie 2022, Roman Morari a fost condamnat pentru comiterea a cinci infracțiuni prevăzute la art. 186 alin. (2) Cod penal. La cerere, acesta a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Această hotărâre exista la data examinării apelului, iar potrivit art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021, după absolvirea anterioară de pedeapsă în temeiul amnistiei, acesta nu mai putea beneficia repetat de aplicarea aceluiași act de amnistie.

Instanța de apel avea obligația de a verifica din oficiu existența tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr. 243/2021 privind amnistia, inclusiv inexistența impedimentelor prevăzute la art. 6 alin. (1) din această lege. Această obligație rezultă din art. 409 alin. (2) și art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, care impun instanței de apel să examineze toate aspectele de fapt și de drept relevante pentru soluționarea cauzei și să verifice, în baza materialelor dosarului, dacă sunt întrunite toate condițiile prevăzute de lege pentru aplicarea actului de amnistie. Întrebarea avocatului și a inculpatului în cadrul ședinței din 21 februarie 2023 despre existența acestui impediment și răspunsul negativ al acestora nu este suficientă. Art. 97 pct. 6) din Cod de procedură penală indică expres că prezenţa antecedentelor penale ale inculpatului se constată prin certificat de cazier judiciar sau, după caz, prin copii de pe hotărârile judecătoreşti definitive de condamnare.

Faptul că procurorul nu a invocat în apel incidența condiției de la art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 nu constituie temei de inadmisibilitate a recursului. Art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală nu limitează invocarea în recurs a erorilor nespecificate în apel, atunci cînd acestea au fost admise de instanța de apel (vezi decizia nr. 1ra-1089/2023, § 29). Prin urmare, argumentul apărării specificat în referință este nefondat.

Corectarea acestei erori nu necesită administrarea de probe suplimentare sau reexaminarea situației de fapt. Aceasta poate fi înlăturată direct în recurs, fără remiterea cauzei la rejudecare. 5

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Octavian Bodareu, casează decizia Curții de Apel Bălți din 21 martie 2023 și menține sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 29 noiembrie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 6