- Dosarul nr.
- 1ra-1223/2023
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 9 aprilie 2026
- Părțile
- Roman Motoc
- Pe scurt
- Art.427 alin.1 pct.8, 10, 11CPP
1ra-1223/2023 — Art. 187 alin. 2 lit. d, e CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului învinuirea lui Roman Motoc (art. 187 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-1223/2023 Nr. PIGD 1-21096230-01-1ra-28072023 Recurs depus până la 01 septembrie 2023; Recursul este declarat în termen, însă criticile privind încadrarea juridică, pedeapsa aplicată și incidența amnistiei sunt neîntemeiate. 09 aprilie 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Tamara Mereuță Curtea de apel: Alexandru Spoială, Mihail Diaconu, Dorin Dulgheru, Oxana Robu, Igor Mânăscurtă, Stelian Teleucă Textul corespunde originalului Examinînd în lipsa părților recursul în cauza penală privind învinuirea lui Roman Motoc, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Ghenadie Eremciuc, Alexandru Negru, judecători, constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
1. Roman Motoc s-a născut în anul 1980 în r-nul Hîncești. El a fost învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal (jaf, prin pătrunderea în încăpere și cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei).
Roman Motoc a fost apărat de avocații Larisa Lupașcu și Natalia Culeac- Reul.
În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Roman Motoc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare. La 19 octombrie 2022, și, respectiv, 12 aprilie 2023, instanța de apel a respins apelurile și a menținut sentința.
La 30 ianuarie 2023, Roman Motoc a depus recurs în care solicită casarea decizie instanței de apel și aplicarea unei pedepse mai blânde.
Urmărirea penală a fost pornită la 05 iulie 2018 și s-a terminat la 22 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 28 iunie - 09 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele 10 ianuarie - 19 octombrie 2022 și 01 martie -12 aprilie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 iulie 2023. ÎN FAPT
Roman Motoc a fost învinuit că, la 21 iunie 2018, aproximativ la orele 21:00, a pătruns în domiciliul lui Dumitru Beleaev din mun. Hîncești și, aplicând asupra acestuia violența nepericuloasă pentru viață sau sănătate, în mod deschis i- a sustras 50 de lei. Acțiunile sale au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2), lit. d), e) Cod penal.
La 09 decembrie 2021, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, Roman Motoc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la șase ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis.
La 22 decembrie 2021, avocatul Larisa Lupașcu, în numele condamnatului, a depus apel. Ea a solicitat casarea sentinței și stabilirea unei pedepse neprivative de libertate. 1
La 19 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a constatat că prima instanță a stabilit corect vinovăția lui Roman Motoc pentru comiterea infracțiunii de jaf și că pedeapsa stabilită este conformă prevederilor legale și proporțională gravității faptei. Decizia motivată a fost pronunțată la 16 noiembrie 2022.
La 03 februarie 2023, condamnatul Roman Motoc, a depus apel. El a solicitat casarea sentinței și stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității.
La 12 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Solicitarea privind aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității a fost respinsă ca nefondată, întrucât această pedeapsă nu este prevăzută de sancțiunea normei incriminate, iar pedeapsa cu închisoare stabilită de prima instanță este conformă prevederilor legale, proporțională gravității faptei și pe deplin justificată de circumstanțele cauzei. Decizia motivată a fost pronunțată la 21 iunie 2023.
La 30 ianuarie 2023, Roman Motoc a declarat recurs, solicitând casarea deciziei instanței de apel din 19 octombrie 2022 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă. El susține că instanța de apel a omis să țină cont de modificările operate la art. 187 alin. (2) Cod penal, apreciind că fapta a fost calificată eronat, în condițiile în care prejudiciul cauzat constituie 50 de lei. Potrivit modificărilor legale, pragul valoric relevant este cel ce depășește 40 de salarii medii. El mai invocă că instanța de apel nu a aplicat prevederile Legii nr. 243/2021 privind amnistia, în vederea reducerii pedepsei.
La 28 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, în să nu a primit vreo referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
14. Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 8) nu au fost întrunite elementele infracţiunii sau instanţa a pronunţat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decît cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepţia cazurilor reîncadrării juridice a acţiunilor lui în baza unei legi mai blînde; .. 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; 2 11) persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeaşi faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părţilor în cazul prevăzut de lege; ”
Până la 01 septembrie 2023, termenul de recurs era de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Codul de procedură penală nu prevedea repunerea în termen a recursurilor împotriva deciziei instanței de apel, însă Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 9/2009 prevede în pct. 9 și 25 următoarele: „9. …În cazul în care recursul este depus peste termenul prevăzut de lege, instanţa este obligată să stabilească motivele întârzierii şi, dacă constată motive întemeiate, va trimite recursul pentru judecare. Motive întemeiate pot fi: existenţa cazului fortuit sau a forţei majore, fie existenţa unei alte cauze care a pus titularul recursului în situaţia de a nu putea acţiona în conformitate cu interesele sale şi în lipsa căreia ar fi acţionat în conformitate cu aceste interese. De exemplu, inculpatului i-a fost înmânată mai tîrziu … copia de pe sentinţa tradusă în limba maternă sau în limba pe care o cunoaşte. 25. … Recursul este tardiv atunci cînd a fost declarat peste termenul stabilit în art. 422 CPP, excepţie fiind condiţiile repunerii în termen.”
Articolul 469 Cod de procedură penală, intitulat chestiunile care urmează să fie soluţionate de către instanţă la executarea pedepsei, prevede următoarele: (1) La executarea pedepsei, instanţa de judecată soluţionează chestiunile cu privire la schimbările în executarea unor hotărîri, şi anume: … 15) liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau stingerea executării pedepsei (art. 295 din Codul de executare);
La ziua comiterii faptei incriminate, partea relevantă a Codului penal era următoarea: ,,Articolul 187 Cod penal, (1) Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, (2) Jaful săvârșit: … d) prin pătrunderea în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuinţă; e) cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa sau sănătatea persoanei ori cu ameninţarea aplicării unei asemenea violenţe; se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 7 ani cu (sau fără) amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale.” 3
Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „Art. 6. – (1) Prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: d) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru una dintre infracțiunile prevăzute la următoarele articole din Codul penal nr. 985/2002: art. 135- 139, art. 140 alin. (2), art. 1401-145, art. 151, art. 158 alin. (2)-(4), art. 160 alin. (3), art. 164 alin. (2) și (3), art. 165, art. 166 alin. (2) și (3), art. 1661 și 167, art. 168 alin. (2) și (3), art. 169 alin. (2), art. 171 și 172, art. 174-1751, art. 179 alin. (3), art. 1812, art. 183 alin. (2), art. 186 alin. (5), art. 187 alin. (2)-(5), art. 188, …;”
MOTIVAREA INSTANȚEI
19. Dispozitivul deciziei recurate prevede posibilitatea atacării acesteia la Curtea Supremă de Justiție în termen de 30 de zile de la pronunțarea deciziei integrale. Decizia integrală a fost pronunțată la 16 noiembrie 2022 și publicată pe Portalul Național al Instanțelor de judecată la 25 noiembrie 2022. Condamnatul a fost reținut la 23 ianuarie 2023 (f. d. 250, vol. I), iar recursul a fost declarat la 30 ianuarie 2023. Instanța de recurs urmează să verifice dacă recursul a fost depus în termen.
Conform legii în vigoare la data pronunțării deciziei instanței de apel, termenul de recurs era de 30 de zile. Acest termen urma a fi calculat de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Art. 422 Cod de procedură penală nu menționează expres dacă termenul de 30 de zile urma a fi calculat de la data pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel, sau de la pronunțarea deciziei motivate. Din actele dosarului rezultă că judecarea cauzei, în ambele grade de jurisdicție, a avut loc în lipsa condamnatului, acesta neprezentându- se în fața instanțelor. El a fost apărat de apărători desemnați din oficiu. Citarea condamnatului în prima instanță a fost efectuată o singură dată, pentru ședința din 29 iulie 2021 (f.d.188, vol. I), la locul de naștere r-nul Hîncești, s. Mingir, în timp ce domiciliul declarat de acesta în cadrul audierii la urmărirea penală a fost indicat r-nul Hîncești, str. Alexandru cel Bun nr. 118 (f.d. 160, vol. I). Potrivit adeverinței nr. 02/1-25-596, din 05 septembrie 2018, eliberată de Primăria satului Mingir, Roman Motoc nu este domiciliat în satului Mingir (f.d. 113, vol. I). Alte acțiuni procesuale în privința condamnatului nu au fost întreprinse, iar prin încheierea din 15 octombrie 2021 (f.d. 196, 198, vol. I) s- a dispus anunțarea acestuia în căutare. Citarea condamnatului în instanța de apel s-a efectuat în mod similar, respectiv o singură dată și cu indicarea eronată a adresei (f.d. 245, 251, 265, vol. I). Copiile sentinței și deciziei au fost expediate condamnatului, însă dovada recepționării acestora lipsește. Roman Motoc a fost reținut la 23 ianuarie 2023 (f.d. 250, vol. I), iar cererea de recurs a fost depusă la 30 ianuarie 2023. 4
Având în vedere că condamnatul nu a fost legal citat nici în fața primei instanțe, nici în fața instanței de apel, precum și lipsa dovezii privind comunicarea deciziei contestate, recursul se consideră declarat în termen.
Recursul nu indică nici un temei prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Argumentele din recurs vizează încadrarea faptei, individualizarea pedepsei și neaplicarea amnistiei. Acestea se circumscriu erorilor judiciare de la pct. 8), 10) și 11). Prin urmare, completul va examina recursul prin prisma acestor trei temeiuri. Pentru claritatea expunerii, temeiurile de recurs vor fi examinate distinct.
Argumentul recurentului întemeiat pe modificările operate prin Legea nr. 247 din 29 iulie 2022 la art. 187 alin. (4) și (5) Cod penal vizează, în realitate, chestiunea încadrării juridice a faptei și se circumscrie temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Acțiunile condamnatului au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal, și anume ca jaf săvârșit prin pătrundere în încăpere și cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei. Calificarea juridică a faptei este determinată de modalitatea de săvârșire a infracțiunii, nu de valoarea bunurilor sustrase. Alegațiile recurentului cu privire la pragului valoric prevăzut la art. 187 alin. (4) Cod penal este lipsită de relevanță, întrucât această dispoziție reglementează o variantă agravată distinctă, care nu a fost reținută în prezenta cauză. Prin urmare, argumentul formulat este vădit neîntemeiat.
Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Prin urmare, doar în cazul individualizării sancțiunii contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de pct. 10). Pedeapsa a fost stabilită în limitele prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) Cod penal. Recurentul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de către instanța de apel atunci când a menținut pedeapsa sub formă de șase ani de închisoare. Prin urmare, recursul nu se încadra în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (mutatis mutandis încheierile nr. 1ra-674/2023, 1ra-1038/2023, 1ra- 1583/2023).
Infracțiunea pentru care recurentul este condamnat este exceptată de la aplicarea Legii 243/2021 privind amnistia. Art. 6 alin. (1) lit. d) al acestei legi prevede că dispozițiile art. 1-5 nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracțiunea prevăzută de art. 187 alin. (2)-(5) Cod penal (vezi para. 18). Prin urmare, argumentul prinvd neaplicarea amnistiei, eroare ce cade sub incidența temeiului art. 427 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, este vădit neîntemeiat. Completul de asemenea notează că acest argument nu a fost invocat în instanța de apel, ce, după cum rezultă din art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, atrage imposibilitatea invocării lui în recurs. 5
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Roman Motoc împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Ghenadie Eremciuc Alexandru Negru 6