1ra-325/2023 — Art.186 alin. 2 lit. d CP

Marina Bujor a fost apărată de avocatul Rodion Tocan.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Marina Bujor a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate și condamnată la trei ani de închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de doi ani. Acțiunea civilă a fost admisă cu încasarea din contul inculpatei în beneficiul părții vătămate a sumei de 14.300 de lei cu titlu de prejudiciu material. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în mărime de 3.640 de lei, a soluționat chestiunile cu privire la mijloacele materiale de probă și a corpului delict. Instanța de apel a respins apelul avocatului Rodion Tocan și a menținut sentința.

La 17 ianuarie 2023, inculpata Marina Bujor, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022 și remiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 11 martie 2019 și s-a finalizat la 28 iulie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 30 iulie 2020 – 10 iunie 2021. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 23 septembrie 2021 – 26 octombrie 2022. La 21 februarie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Marina Bujor, a fost acuzată că, în perioada de timp de la 01 iulie 2017 pînă la 15 iunie 2018, în condiții nestabilite de organul de urmărire penală, a obținut datele cardului bancar nr. 557*****334, emis pe numele Corinei Chitoraga. Atunci cînd se afla la locul său de muncă în mun.Chișinău, str. Costiujeni nr.3 și la domiciliul său str. Gh. Asachi nr. 66/1, ea a folosit cardul bancar cu nr. 1 557*****334, de la adresele IP 212.56.215.138 și respectiv 95.65.17.91 pentru a achita online diferite servicii în interes personal. Suma acestora era de 14.300 de lei. Ea a cauzat victimei Corina Chitoraga o daună în proporții considerabile. Acțiunile Marinei Bujor au fost încadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. b. Probele

La 22 februarie 2019 Ion Chitoraga a depus o plângere la poliție în care solicită investigarea dispariției banilor de pe cardul bancar al surorii sale Corina Chitoraga. El acționa în numele și interesul surorii sale, în baza unei procuri întocmite la 09 februarie 2019 de Corina Chitoraga născută în anul 1993. Ion Chitoraga era împuternicit să reprezinte interesele surorii în toate organele de stat, în instanțele judiciare, cu toate drepturile prevăzute inclusiv pentru parte vătămată în cazuri penale (f.d.22, vol. I). Chitoraga a indicat în plângere că persoane necunoscute, începînd cu 11 iulie 2017 au efectuat mai multe tranzacții prin intermediul cardului (f.d.19, vol. I).

La 25 aprilie 2019 au fost ridicate de la SA „Moldindconbank” extrasul contului bancar pe numele Corinei Chitoraga și informația despre adresele IP de pe care acesta a fost gestionat (f.d. 67-80). Documentele ridicate denotă utilizarea, în perioada 01 iulie 2017 - 15 iunie 2018 a cardurilor nr. 5574******9652 şi 5574*****0334, emise pe numele Corinei Chitoraga prin intermediul sistemelor MICB „Web Banking”, MICB „Mobile Banking” cu utilizarea sistemului biling, pentru realizarea mai multor tranzacții de procurare a bunurilor și serviciilor de la diferiți comercianți, preponderent prin intermediul platformei www.bpay.md. Suma totală a acestor tranzacții este de 14.300 de lei. Informațiile disponibile, denotă că multiple tranzacții au fost efectuate prin rețeaua internet de la adresele IP nr. 95.65.17.91 și 212.56.215.138 (f.d. 67-80, 110, vol. I). Tranzacțiile operate de la adresa IP 95.65.17.91 au avut loc la 01 și 12 iulie 2017 și au valoarea de 5.450 de lei, 21 septembrie 2017 în valoare de 120 de lei, 05 ianuarie în valoare de 183 de lei, 16 februarie și 05 aprilie 2018 în valoare de 400 de lei, iar de pe adresa IP 212.56.215.138 la 09 aprilie, 03 octombrie în valoare de 115 de lei, 02 și 03 noiembrie 2017 în valoare de 745 de lei. Documentele au fost examinate prin procesul-verbal din 11 iunie 2019.

La 11 iunie 2019 a fost ridicată informația de la operatorul de internet „Starnet Solution” SRL. Adresa IP cu nr. 95.65.17.91 aparține lui Serghei Gonța și este atribuită unei rețele casnice, amplasate în mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi, nr. 66/1. Contractul de prestare de servicii a fost încheiat la 12 iulie 2016 (f.d.97-109, vol. I). 2

Răspunsul IM „Orange” S.A, din 06 iunie 2019, atestă că adresa IP 212.56.215.138 este alocată Spitalului Clinic de Psihiatrie IMSP Chișinău (f.d.86-87, vol. I).

La 18 iunie 2019, la adresa mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi nr. 66/1, a fost efectuată percheziție. La această adresă avea domiciliul Marina Bujor. În urma percheziției au fost ridicate, un modem „Wireless NRouter TP-Link Model No:TL-WR740N”, un laptop de model „Asus E502M” și un bloc de sistem de model „TAC” și un telefon de model „Samsung” de culoare neagră. Modemul a fost examinat la 20 iunie 2019 și recunoscut în calitate de corp delict. Restul obiectelor nu au obținut o calitate procesuală și se află la organul de urmărire penală (f.d. 118-121, 127 vol. I).

Raportul de expertiză judiciară din 15 ianuarie 2020, denotă că de pe dispozitivul de stocare a informației „SN85PC6L2T” din blocul de sistem de model „Tac”, au fost accesate de către proprietar adresele electronice a băncilor www.maib.md, www.privatbank.ua, www.micb.md, www.prostobank.ua, www.nadrabank.ua, www.victoriabank.md. Acesta conține nouă fișiere privind operațiuni de transfer a mijloacelor bănești de la terțe persoane (f.d.136-139, vol. I)

Raportul de expertiză judiciară din 22 ianuarie 2020, atestă că pe dispozitivul de stocare a informației de model „Toshiba MQ02ABF100” a laptopului de model „AsusE502M” au fost depistate 37 de imagini foto față/verso a unor carduri bancare emise de MAIB, Moldindconbank, Fincomdank, Victoriabank pe numele unor persoane diferite. Pe fundalul unor poze în care apar carduri se observă și rețete de medicamente. La fel, în istoricul browser-ului au fost depistate accesări multiple ale siteurilor www.fincombank.com, www.da.victoriabank.md, internetbanking.caixa.gov.br, bank.gov.ua, www.micb.md, www.banks.md, www.webmoney.md (f.d.143-146, vol. I).

La 11 martie 2019 Ion Chitoraga audiat în calitate de reprezentant al părții vătămate a comunicat că, este fratele Corinei Chitoraga care este invalidă de gradul II. Ea primește o pensie de 850 de lei pe card bancar perfectat la „Moldindconbank” SA din anul 2016. În anul 2017-2018 a constatat că în cont este indicată suma de 0 lei. În cont urma să fie acumulată suma totală a prestațiilor sociale pentru un an. El s-a adresat la colaboratorii băncii. Aceștia i-au prezentat extrasul care indica realizarea mai multor tranzacții bancare. Ulterior sora a deschis un alt card bancar. După încă un an, el din nou a depistat contul cu 0 lei și a blocat cardul. La începutul anului 2019 mama sa, împreună cu sora, au primit un răspuns de la bancă. Acest răspuns indica că de pe cardul surorii au fost efectuate tranzacții online pentru achitarea serviciilor de telefonie și altor servicii. Unele tranzacții au fost efectuate prin BPAY. În familia sa nu sunt folosite astfel de aplicații (f.d.35-36, vol. I). La 05 februarie 2021, în fața 3 instanței, reprezentantul părții vătămate a susținut declarațiile date anterior. El a adăugat că nu cunoaşte cine a sustras mijloacele bănești. Prejudiciul de 14 300 de lei constituie suma care a fost extrasă. Aceasta este una considerabilă deoarece venitul lunar este unul mic (f.d.21-22, vol. II).

La 26 martie 2019 Constantin Chitoraga audiat în calitate de martor a comunicat că, este tatăl Corinei și Ion Chitoraga. Ion într-o zi a dorit să scoată bani de pe cardul Corinei, însă a depistat că nu sunt. Cine a putut scoate bani nu cunoaște (f.d.39, vol. I). La 18 februarie 2021, în fața instanței a comunicat că doi sau trei ani în urmă, fiul său Ion a mers la banca BC „Moldindcombank” din Străşeni, să facă o extragere de pe cardul fiicei sale, care deține grad de dizabilitate și primea indemnizația pe card. A extras suma de 2.000 - 3.000 de lei. După o perioadă de timp acesta l-a informat că nu sunt bani pe cont. Au scris o cerere la bancă privind lipsa banilor. Nu poate comunica ce sumă era pe card. Fiecare lună când era suplinit contul, primea un mesaj la telefon despre aceasta, însă la un moment a observat că informația dată nu mai este remisă. Cardul permanent se afla la domiciliu, acces la acesta avea doar fiul său Ion care şi putea extrage banii cu acordul mamei şi Corinei. Cardul respectiv nu a fost furat sau pierdut. Nu cunoaşte cine a extras banii de pe cardul Corinei şi dacă aceasta avea conturi pe reţelele de socializare (f.d.23, vol. II).

La 17 mai 2021 specialistul în domeniul IT al Spitalului Clinic de Psihiatrie, Gleb Țotin audiat în calitate de martor, a comunicat că este coleg de serviciu cu inculpata. Adresa IP nr.212.56.215.138 este comună pentru tot spitalul. Accesul este efectuat de la 168 de calculatoare. Rețeaua wi-fi era interzisă, fiind deconectată în anul 2016. Acces la programul SIAMS privind datele pacienților are doar secția internare și medicii din instituția de gardă, alte secții nu au acces. Dacă persoana se conecta prin cablu se putea utiliza dispozitivul în calitate de hotspot pentru rețea de wi-fi. Este imposibil accesarea SIAMS prin intermediul dispozitivelor personale. La etapa inițială din insuficiența calculatoarelor mulți instalau programa pe dispozitivele personale. Începând cu anul 2016 această practică a fost interzisă. Orice dispozitiv nou depistat străin conectat în rețea în mod automat era exclus (f.d.26, vol. II).

Marina Bujor audiată în calitate de învinuită nu a recunoscut vina și a declarat că este angajată în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie. A activat în secțiile pentru bărbați pînă în februarie 2019, ulterior în secția 4 pentru femei. În perioada anilor 2017-2018 a avut mai multe abonamente cu cartele SIM 078***226, 076***226, 060***636, 060***692 care era în folosința fostului șoț și nr.060***693 a fostului socru. IP adresa 95.65.17.91 este contractată de tatăl său, dar ea nu a efectuat tranzacții de pe cardul Corinei Chitoraga (f.d.158, vol. I). În ședință de judecată inculpata indicat că în anul 2016, s-a căsătorit cu Anatolie Bujor, care executa o pedeapsă privativă de libertate de nouă ani. În 4 vara anului 2017 a decis să divorțeze de acesta și a refuzat să-i transmită suma de 80.000 de lei solicitată. Consideră că din acest motiv, fostul soț a decis să se răzbune și să-i creeze probleme. Acesta împreună cu un alt deținut, pe nume Vlad, purtau discuții pe internet cu diferite femei și estorcau de la acestea mijloace bănești. Aceste acțiuni au fost comise de ei față de Corina Chitoraga, care le-ar fi transmis, prin intermediul rețelei sociale „Odnoklassniki”, copia pașaportului, adresa de domiciliu și fotografia cardului bancar. Ea a aflat de la fostul soț că deține capturi de ecran ale discuțiilor purtate cu acesta prin Viber, precum și înregistrări audio ale amenințărilor. Inculpata a afirmat că a informat organul de urmărire penală și Departamentul Instituțiilor Penitenciare despre aceste fapte, însă cererea nu i-ar fi fost primită. Într-o altă cauză penală privind fapte similare, în care părți vătămate au fost două colege de serviciu, cauza a fost încetată în legătură cu împăcarea părților. Fostul soț cunoștea parola rețelei Wi-Fi instalate la domiciliul său din luna mai 2016. Prin intermediul unor persoane cunoscute, fostul soț s-ar fi putut conecta la rețeaua respectivă și săvârși acțiunile imputate ei. Parola nu a oferit-o la nimeni și nu a modificat-o. Contractul cu furnizorul Starnet era încheiat pe numele tatălui său. Ea a negat că ar fi cunoscut partea vătămată sau datele sale bancare și nu deținea informații privind internarea acesteia în Spitalul de Psihiatrie. Laptopul ridicat în urma percheziției îi aparține, însă la acesta aveau acces și alte persoane, întrucât era utilizat la domiciliu. În perioada iulie 2017 – iunie 2018, a locuit în mun. Chișinău str. Gheorghe Asachi, nr.66/1, împreună cu părinții Olga și Serghei Gonța și copilul, iar fostul soț nu a locuit niciodată la această adresă, ci doar a fost în ospeție. În aceeași perioadă a activat în calitate de medic psihiatru la Spitalul de Psihiatrie, până în martie 2018. Ea a adăugat că a utilizat numerele de telefon 060***034 și 078***226 care sunt dezactivate, alte numere nu a mai folosit. Anterior a utilizat și numărul 076***226, fără a putea preciza perioada. Cu fostul soț, aflat în detenție din 09 iunie 2016, comunica în anii 2017–2018 la numărul 078***720, inclusiv și de pe alte numere de telefon (f.d.25, vol. II). d. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 10 iunie 2021, Marina Bujor a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate și condamnată la trei ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, instanța a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de doi ani. În perioada de probațiune Marina Bujor a fost obligată să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să se prezinte regulat la organul de executare la data și ora stabilită. Acțiunea civilă a fost admisă și a fost dispusă încasarea din contul inculpatei în beneficiul părții vătămate Chitoraga Corina a sumei de 14.300 de lei cu titlu de prejudiciu material. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în mărime de 3.640 de lei, a soluționat chestiunile cu privire la mijloacele materiale de probă și a dispus restituirea inculpatei a 5 routerului wireless „N TP-Link” de model nr. „TL-WR740N”, recunoscut în calitate de corp delict. Aferent celorlalte obiecte ridicate în cadrul percheziției instanța nu s-a expus.

Instanța a reținut că vina inculpatei Marina Bujor în sustragerea sumei de 14.300 de lei de pe cardul victimei Corina Chitoraga este demonstrată de probele materiale și declarațiile martorului Gleb Țotin. Documentele furnizate de bancă denotă că extragerea mijloacelor bănești a fost efectuată prin intermediul a două adrese IP diferite. Una din ele este de la locul de muncă, iar a doua de la domiciliul inculpatei. Prima instanță a conchis că este cert demonstrat că prin intermediul rețelei wi-fi de la locul de muncă și de domiciliu al inculpatei au fost realizate operațiuni de procurare a bunurilor și serviciilor care au fost achitate prin intermediul cardului bancar al victimei. Rapoartele de expertiză informatică din 15 și 22 ianuarie 2020 denotă că pe laptopul ridicat de la domiciliul inculpatei, erau stocate 37 de imagini foto (față/verso) ale unor carduri bancare. Instanța a mai arătat că informațiile despre istoricul browserului de pe același dispozitiv denotă accesarea unor multiple site-uri bancar. Aceste informații combat afirmațiile inculpatei.

Instanța a respins argumentul apărării referitor la comiterea faptei de către fostul soț al inculpatei, prin accesarea rețelei Wi-Fi ca neîntemeiată și lipsită de suport factual. Sentința arată că fostul soț era în imposibilitate de a obține datele Wi-Fi. Contractul de internet a fost încheiat la 12 iulie 2016. Inculpata a explicat că fostul ei soț era privat de libertate începînd cu 09 iunie 2016 și nu mai vizitase domiciliul ei din luna mai 2016. Ea nu i-a comunicat datele de acces la wi-fi după privarea de libertate. Argumentele referitoare la lipsa calității procesuale a reprezentantului victimei au fost respinse ca fiind lipsite de suport juridic. Instanța a reținut existența unei procuri valide eliberate de victimă către fratele său, Ion Chitoraga. Apărarea nu a invocat nulitatea actelor de urmărire penală la etapa finisării urmăririi penale în ordinea art. 230 Cod de procedură penală ceea ce o decade din dreptul de a exercita acest drept procesual. Instanța a apreciat că fapta a fost comisă cu intenție directă și scop de cupiditate, iar inculpata conștientiza caracterul prejudiciabil al sustragerii mijloacelor bănești.

La individualizarea pedepsei, instanța a luat în calcul personalitatea inculpatei, faptul că este medic și are un copil minor la întreținere. Circumstanța agravantă invocată de procuror, privind săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru o infracțiune similară, nu a fost reținută. Instanța a menționat că la 27 februarie 2020, prin Sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru procesul penal în privința inculpatei a fost încetat pe motivul împăcării părților, iar condamnări în privința Marinei Bujor nu au fost stabilite. Instanța de fond a apreciat că pedeapsa de trei ani de închisoare și suspendarea executării ei pe un termen de probațiune de doi ani, este echitabilă și 6 proporțională cu gravitatea faptelor. Sentința motivată a fost publicată la 10 iunie 2021. d. Apelul și procedura în apel

La 25 iunie 2021, apărătorul Rodion Tocan a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. El a invocat că instanța nu a elucidat pe deplin circumstanțele esențiale ale cauzei, inclusiv modalitatea în care datele bancare ale Corinei Chitoraga au ajuns la alte persoane, identitatea persoanei care ar fi accesat aceste date de pe adresa IP atribuită Spitalului Clinic de Psihiatrie. Temeiurile procesuale în baza cărora Corina Chitoraga a dobândit calitatea de victimă și parte vătămată nu au fost stabilite și ea nu a fost audiată pentru elucidarea pretențiilor materiale și împotriva cui erau îndreptate asemenea pretenții. Apărătorul consideră că demersul apărării privind audierea părții vătămate a fost respins nejustificat. Audierea părții vătămate constituia o obligație procesuală a instanței. Din materialele cauzei nu rezultă clar starea de sănătate a Corinei Chitoraga, gradul său de dizabilitate, diagnosticul acesteia și nici perioada eventualei internări în instituția psihiatrică. Aceste aspecte sunt considerate relevante pentru aprecierea circumstanțelor cauzei. Apărătorul a mai susținut că recunoașterea unui reprezentant al părții vătămate era posibilă doar după adresarea personală a victimei la organul de urmărire penală, audierea acesteia și recunoașterea sa formală în calitate de parte vătămată. Persoana împuternicită prin procură nu poate substitui victima în exercitarea drepturilor procesuale fundamentale, inclusiv în ceea ce privește solicitarea pornirii urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a persoanei presupus vinovate. Avocatul a mai pretins că instanța de fond nu a soluționat soarta telefonului mobil, notebook-ului și calculatorului staționar, ridicate la urmărirea penală.

La 26 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul avocatului și a menținut sentința. Instanța a subscris concluziei că Marina Bujor a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod Penal, furtul săvârșit prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Ea a respins argumentul apărării privind inexistența unei victime. Corina Chitoraga l-a împuternicit prin procura din 09 februarie 2019 pe fratele său, Ion Chitoraga, să îi reprezinte interesele în fața organelor de drept și a instanțelor de judecată. Acesta a depus plângerea la 22 februarie 2019, a fost recunoscut prin ordonanță în calitate de reprezentant al părții vătămate și al părții civile și a participat pe tot parcursul procesului în această calitate. Instanța a mai indicat că inculpata și apărătorul său nu au contestat în termen actele procesuale referitoare la statutul părții vătămate și nu au solicitat nulitatea acestora la finalizarea urmăririi penale. Acest fapt duce la pierderea acestui drept în baza art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală. Argumentul inculpatei că infracțiunea ar fi 7 fost comisă de fostul său soț, Bujor Anatolii a fost apreciat ca nefondat. Instanța a reținut că acesta nu avea acces la rețeaua wi-fi de la domiciliu, deoarece contractul de furnizare a serviciilor de internet a fost încheiat la 12 iulie 2016, ulterior privării lui de libertate (09 iunie 2016). El a vizitat domiciliul inculpatei în mai 2016 și ea a declarat în ședință că nu i-a comunicat noile date de acces.

Instanța a conchis că vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită. Informațiilor ridicate de la instituția financiară atestă că diverse servicii personale au fost procurate cu utilizarea datelor bancare ale Corinei Chitoraga de la adresa IP înregistrată pe numele tatălui inculpatei și de la adresa IP alocată instituției la care activa inculpata. Declarațiile martorului Gleb Țotin cu privire la faptul că instituția medicală a deconectat rețeaua wi-fi începând cu anul 2016 au fost apreciate critic. Serviciile au fost procurate prin intermediul cardului victimei prin accesarea internetului de la dispozitivele inculpatei folosite în cadrul spitalului și la locul de domiciliu. Instanța a respins și argumentul apărării potrivit căruia orice persoană ar fi putut utiliza laptopul inculpatei pentru efectuarea tranzacțiilor respective. Această afirmație nu este confirmată prin probe. Rapoartele de expertiză din 15 și 22 ianuarie 2020 denotă accesarea de către inculpată, de pe dispozitivele electronice depistate la ea, a unui număr mare de site-uri bancare. Această conduită nu este firească în condițiile în care inculpata a susținut că deține carduri doar de la două instituții bancare. Instanța a conchis că acțiunile Marinei Bujor întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.d) Cod penal.

Instanța a respins critica apărării potrivit căreia era obligatorie clarificarea modului în care datele cardului lui Corina Chitoraga au ajuns la alte persoane și stabilirea persoanei care a accesat datele bancare de pe IP-ul spitalului. La fel au fost respinse argumentele apărării privind inexistența unei părți vătămate pe caz. Instanța a indicat că nu are rolul de organ de urmărire penală și nu este chemată să completeze ancheta în favoarea uneia dintre părți, ci doar să aprecieze probele administrate la dosar pe baza cărora a fost stabilită vinovăția inculpatei. Ea a constatat că prima instanța a admis solicitarea apărării de a o audia pe Corina Chitoraga în calitate de parte vătămată și a acordat posibilitatea apărătorului să îi asigure prezența. Ulterior, apărarea a informat instanța că persoana se află peste hotarele Republicii Moldova și nu îi poate asigura participarea. Apărătorul a acceptat continuarea examinării cauzei în lipsa ei. Instanța a concluzionat că nu a existat nicio încălcare a drepturilor procesuale ale inculpatei. A fost respinsă și critica referitoare la pretinsa omisiune de a se pronunța asupra corpurilor delicte. Colegiul penal a reținut că prin sentință s-a dispus restituirea către inculpată a routerului recunoscut drept corp delict prin ordonanța din 20 iunie 2019 și nu există temei pentru a considera că instanța de fond a omis soluționarea acestei chestiuni procesuale. Dezacordul apărării vizează exclusiv modul de apreciere a 8 probelor și nu relevă erori de drept sau de fapt care să justifice modificarea sentinței. Decizia motivată a fost pronunțată integral la 21 decembrie 2022 și publicată la 23 decembrie 2022. f. Recursul

La 17 ianuarie 2023, condamnata Marina Bujor, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022 și a sentinței Judecătoriei Chișinău din 10 iunie 2021, cu trimiterea cauzei la rejudecare. Bujor invocă existența unei erori grave de fapt și neexaminarea de către instanța de apel a tuturor argumentelor invocate în apel. Ea pretinde lipsa vinovăției și orchestrarea faptelor de fostul său soț Anatolii Bujor, aflat în detenție. Aprecierea probelor privind utilizarea adreselor IP și accesarea datelor bancare ale victimei Corina Chitoraga este greșită. Anatolie Bujor cunoștea parola rețelei Wi-Fi de la domiciliul său, iar accesul la rețeaua externă a Spitalului Clinic de Psihiatrie era restricționat și securizat, aspect confirmat de martorul Gleb Totin. Ea susține că fostul soț, împreună cu un alt deținut, ar fi obținut datele bancare ale victimei prin intermediul rețelelor de socializare. Recurenta invocă și încălcarea normelor procesuale. Ea indică că victima Corina Chitoraga nu a fost audiată nici în cadrul urmăririi penale, nici în instanță, iar instanțele au admis declarațiile reprezentanților acesteia în lipsa audierii directe a victimei. În opinia sa, acest fapt afectează stabilirea calității procesuale a victimei și a prejudiciului cauzat. Instanțele au dispus în mod neîntemeiat condamnarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal. Ea critică omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra restituirii bunurilor ridicate în cadrul percheziției. Ea invocă și incidența Legii cu privire la amnistia în privința sa. Ea susține că decizia instanței de apel este neargumentată, nu răspunde tuturor motivelor invocate și se întemeiază pe o eroare gravă de fapt, solicitând casarea hotărârilor atacate.

La 21 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă aceasta nu a fost prezentată.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul condamnatei a fost formulat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Argumentele se referă la deficiențe de motivare a hotărârii și la dezacordul cu aprecierea probelor efectuată de instanță. Deși se indică temeiul prevăzut la pct.8), acesta se referă la neîntrunirea elementelor infracțiunii. În decizia nr. 1ra-854/2022, § 114, Curtea a indicat situațiile în care poate fi reținută această eroare judiciară. Recurenta nu a motivat existența unei asemenea erori. Prin urmare, recursul depus va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (a se vedea cauzele nr. 1ra-231/2023, 1ra-1081/2023, 1ra-1309/2023). Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6), iar obligația instanței judecătorești de motivare a 10 hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 din CEDO (a se vedea hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84 și S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).

Instanțele inferioare au indicat motivele pentru care au concluzionat că Marina Bujor a săvârșit furtul mijloacelor bănești de pe cardul bancar al Corinei Chitoraga. Ele au arătat că mai multe tranzacții care au determinat debitarea contului de card al victimei au fost operate de la adresele IP de la locul de muncă și de domiciliu al inculpatei (para. 20, 23-24). Aceste argumente nu sunt iraționale. Ele concordă cu informațiile relevate de probele cauzei (para. 7-17). Instanțele au fortificat concluzia despre existența sustragerii și de comitere a ei de către Bujor, prin faptul că pe calculatorul inculpatei au fost depistate multiple imagini cu date ale cardurilor bancare emise pe numele unor persoane străine, iar istoricul browser-ului utilizat de la calculatorul inculpatei atestă accesarea mai multor site-uri bancare, ceea ce nu este firesc pentru un posesor a doar două carduri bancare. Nici acest argument al instanțelor inferioare nu este vădit nerezonabil. Curtea Supremă de Justiție a explicat anterior (încheierea nr. 1ra-124/2025 § 21) că instanța de judecată poate trage concluzii defavorabile apărării ca urmare a refuzului acuzatului de a oferi explicații în situații în care, în mod evident, aceste explicații ale acuzatului se impun (mutatis mutandis hot. CtEDO John Murray v. Marea Britanie [MC], 1996, § 47). Marina Bujor nu a dat o explicație plauzibilă a depistării în calculatorul ei a 37 de poze ale unor carduri bancare pe numele unor persoane diferite. Această omisiune fortifică poziția acuzării cu privire la mecanismul sustragerii. Concluziile ce se impun, împreună cu informațiile relevate de documentele bancare demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil existența faptei și comiterii ei de către inculpată. Prin urmare, argumentul recurentei referitor la existența unei erori grave de fapt este vădit neîntemeiat.

Recurenta pretinde că fapta a fost comisă de fostul ei soț aflat în detenție și că adevărul nu a fost stabilit. Aceste argumente au fost examinate și respinse convingător de instanța de apel (vezi para. 20-24). Decizia relevă că fostul soț al inculpatei nu avea acces la rețeaua wi-fi de la domiciliul ei în contextul în care a fost privat de libertate la 09 iunie 2016. Ultima lui vizită la domiciliul inculpatei a fost în mai 2016 și Bujor a comunicat că nu i-a comunicat noile date de acces, iar 11 contractul de furnizare a serviciilor de internet a fost încheiat la 12 iulie 2016. În condițiile în care probele cauzei (vezi para. 8) denotă că debitarea mijloacelor de la contul de card al victimei a fost efectuată de la adresele IP de la domiciliul cît și de la locul de muncă al inculpatei în intervalul de timp 01 iulie 2017 - 05 aprilie 2018 (vezi para. 8 - 10), acest argument nu este irațional. Prin urmare și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Instanța de apel a examinat criticile apărării referitoare la lipsa audierii Corinei Chitoraga și la calitatea procesuală a acesteia. Ea a constatat că victima și-a împuternicit prin procură fratele, Ion Chitoraga, să-i reprezinte interesele în fața organului de urmărire penală. Acest argument este rațional și conform cu circumstanțele cauzei (vezi para. 7). Art. 263 alin. (4) Cod de procedură penală stabilește expres că plîngerea se poate face personal sau prin reprezentant împuternicit în condiţiile legii. Art. 79 alin. (2) Cod de procedură penală stabilește că reprezentant al victimei și părţii vătămate pot fi alte persoane împuternicite cu asemenea atribuţii de către participantul la procesul respectiv, prin procură. Prin urmare argumentele apărării pe acest subiect sunt vădit nefondate.

Critica apărării referitoare la lipsa audierii Corinei Chitoraga a fost examinată și respinsă de instanțele inferioare. Instanța a reținut că audierea victimei fusese dispusă, însă prezentarea acesteia nu a fost asigurată, apărarea a comunicat că persoana se află peste hotarele Republicii Moldova și a acceptat continuarea examinării cauzei în lipsă (para. 25). Apărarea nu a prezentat nici o probă care să confirme alegațiile sale privind comunicarea de către victimă a datelor cardurilor sale către altă persoană (fostul soț al inculpatei). Chiar și dacă ar fi reală, această ipoteză nu combate faptele demonstrate în prezenta cauză, în condițiile în care dispozitivele electronice pe care s-au găsit poze ale cardurilor și de pe care s-au efectuat tranzacțiile, erau în posesia condamnatei și nu a fostului ei soț. Prin urmare și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Recurentul pretinde că în privința Marinei Bujor urmează a fi aplicată amnistia. Completul de judecată menționează că în recurs nu pot fi invocate aspectele care nu au fost invocate în apel. Curtea Supremă de Justiție, la examinarea cauzei în ordine de recurs, nu poate aplica actul de amnistie ( decizia nr. 1ra-81/2024, § 30).

Eroarea admisă cu privire la soarta telefonului mobil de model„ Samsung”, a laptopului de model „Asus” și blocului de sistem de model „Tac” ridicate în cadrul percheziției poate fi soluționată, în ordinea art. 250 Cod de procedură penală.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, 12 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatei Marina Bujor împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 13