1ra-1089/2023 — Art.287 alin. 2 lit.b CP

Petru Crețu a fost apărat de avocații Nelea Suveică și Victor Polivenco.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. Prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 28 decembrie 2021, Petru Crețu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la patru luni de închisoare. Prin aceeași sentință au fost condamnați și ceilalți inculpați.

Apel au declarat apărătorii în interesele inculpaților. Cauza a fost judecată de Curtea de Apel Bălți de două ori. La 16 martie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. În privința lui Petru Crețu, instanța de apel a încetat procesul penal în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Petru Crețu a fost eliberat din arest. La 27 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei. La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți, a casat sentinţa în latura pedepsei, și a pronunțat o nouă hotărâre. Petru Crețu a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 14 iunie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Inga Pascari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea solicită casarea deciziei și menținerea sentinței.

Urmărirea penală a fost pornită la 23 martie 2021 și s-a terminat la 30 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 20 mai - 28 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 28 ianuarie – 16 martie 2022 și 23 noiembrie 2022 – 25 aprilie 2023. Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul ordinar între 14 iunie și 27 septembrie 2022. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 10 iulie 2023.

Petru Crețu a fost condamnat în mai multe cauze penale. Prin decizia 1 Curții de Apel Bălți din 07 decembrie 2016, el a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la trei luni de închisoare. Prin sentința Judecătoriei Soroca din 31 mai 2017, procesul penal de învinuire a lui Petru Crețu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), d) Cod penal a fost încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală în temeiul Legii nr. 210/2016 privind amnistia. La 13 noiembrie 2020, Judecătoria Drochia, sediul Central, l-a condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal la trei luni de închisoare. ÎN FAPT

Petru Crețu a fost învinuit că, la 21 martie 2021, în jurul orei 15:00, aflându-se în stradă, în centrul unui sat din raionul Soroca, prin înțelegere prealabilă și împreună cu Ruslan Mișcoi, Ion Mișcoi, Călin Mișcoi, Aurel Cebotari și alte două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjunsă, a încălcat ordinea publică și a manifestat lipsă de respect față de societate. Fără un motiv justificat, în prezența mai multor persoane, el a lovit cu pumnii, picioarele și cu obiecte dure în automobilul de model „VAZ 21013”, care îi aparținea Iuliei Mișcoi, deteriorându-l considerabil. Ulterior, pentru a împiedica ridicarea automobilului de către colaboratorii de poliție și transportarea acestuia la parcarea specială, după ce Ruslan Mișcoi a fost suspectat că a condus vehiculul în stare de ebrietate alcoolică, ei au răsturnat automobilul și l-au mutat în ograda gospodăriei Marinei Mișcoi. Acțiunile lui Petru Crețu au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Petru Crețu a recunoscut faptele incriminate și, împreună cu ceilalți inculpați, a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la faza urmăririi penale. La 28 decembrie 2021, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, el a fost recunoscut vinovat în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat la patru luni de închisoare. Instanța a reținut că Petru Crețu a fost condamnat anterior și se caracterizează negativ. Ruslan Mișcoi a fost condamnat la șase luni de închisoare, Aurel Cebotari la patru luni de închisoare, iar minorii Ion Mișcoi și Călin Mișcoi la câte patru luni de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de un an.

Apărătorii inculpaților Ruslan Mișcoi, Aurel Cebotari și Petru Crețu au declarat apeluri. Ei au invocat severitatea pedepselor aplicate și au solicitat aplicarea unor pedepse neprivative de libertate. În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, apărătorii au invocat și incidența Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 16 februarie 2022, Petru Crețu a depus o cerere olografă, prin care a solicitat să fie luată în considerare posibilitatea aplicării amnistiei în privința sa (f.d. 96, vol. III). Avocatul Victor Polivenco, în interesele lui Petru Crețu, a susținut apelul și a solicitat aplicarea unei pedepse neprivative de libertate, precum și admiterea cererii privind aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Petru 2 Crețu a susținut poziția apărătorului și a solicitat să fie eliberat, invocând că are trei copii minori. Procurorul nu s-a opus aplicării amnistiei în privința lui Petru Crețu, însă a considerat că pedeapsa stabilită de instanța de fond nu a fost corect individualizată, având în vedere condamnările anterioare ale acestuia.

La 16 martie 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelurile declarate, a casat parțial sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. În privința lui Petru Crețu, procesul penal a fost încetat în baza Legii nr. 243/2021 privind amnistia, cu liberarea de executarea pedepsei. Instanța a reținut că nu erau incidente interdicțiile prevăzute de art. 6 din lege. Instanța a încetat procesul penal și în privința lui Aurel Cebotari și Ruslan Mișcoi pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța a menținut condamnarea în privința lui Ruslan Mișcoi, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (2) Cod penal. Ea a reținut că aceasta intră sub incidența restricțiilor prevăzute de Legea nr. 243/2021. Petru Crețu a fost eliberat imediat din detenție.

La 20 mai 2022, procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți Valeriu Dubăsari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Procurorul a susținut că instanța de apel a aplicat greșit Legea nr. 243/2021 privind amnistia, deoarece amnistia putea fi aplicată doar după constatarea vinovăției și adoptarea unei hotărâri de condamnare, cu liberarea de executarea pedepsei, nu prin încetarea procesului penal.

La 27 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat decizia și a trimis cauza la rejudecare. Instanța a reținut că, după examinarea fondului cauzei, aplicarea amnistiei trebuia realizată printr-o hotărâre de condamnare, cu stabilirea pedepsei și liberarea de executarea acesteia, conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, nu prin încetarea procesului penal.

La rejudecare, Petru Crețu nu s-a prezentat la ședințele de judecată. Avocatul său, Victor Polivenco, a solicitat admiterea cererii de apel. El a invocat că pedeapsa aplicată este neîntemeiată în raport cu circumstanțele cauzei. Procurorul, Inga Pascari a solicitat liberarea lui Petru Crețu, precum și a celorlalți inculpați, de executarea pedepsei stabilite de prima instanță pentru infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, prin aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul, a casat parțial sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Petru Crețu, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Instanța nu a făcut o analiză proprie a vinovăției lui Petru Crețu și a individualizării pedepsei. Ea a reținut legalitatea sentinței în partea încadrării juridice și a constatat că nu există interdicții pentru aplicarea amnistiei. Decizia motivată a fost pronunțată la 3 16 mai 2023.

La 14 iunie 2023, procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Inga Pascari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Procurorul a susținut că Petru Crețu a beneficiat anterior de aplicarea amnistiei pentru o altă infracțiune săvârșită cu intenție. Astfel, este incidentă interdicția de la art. 6 lit. g) din Legea nr. 243/2021 privind amnistia, care exclude aplicarea amnistiei persoanelor absolvite anterior, în tot sau în parte, de pedeapsă în temeiul unui act de amnistie pentru săvârșirea unei alte infracțiuni.

La 10 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 27 iulie 2023, avocatul inculpatului, Victor Polivenco a depus referință și a solicitat declararea inadmisibilității recursului procurorului. El a susținut că procurorul a invocat pentru prima dată în recurs incidența art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021, fără ca în instanțele inferioare să fi fost cercetate probe privind aplicarea anterioară a amnistiei în privința lui Petru Crețu.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 sunt următoarele: „Art. 6. – (1) Prevederile art. 1–5 nu se aplică persoanei: … g) bănuite, învinuite, inculpate sau condamnate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție și absolvită anterior în tot sau în parte, în temeiul actului de amnistie sau de grațiere, de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni; (2) La aplicarea prevederilor alin. (1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație. … 4 Art. 9. – Persoanele condamnate pentru concurs de infracțiuni se amnistiază pentru fiecare infracțiune în parte, dacă vreuna dintre acestea întrunește condițiile prezentei legi.”

Articolul 409 Cod de procedură penală prevede următoarele: ”(1) Instanţa de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat şi la persoana la care se referă declaraţia de apel şi numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. (2) În limitele prevederilor arătate în alin.(1), instanţa de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate şi cererile formulate de apelant, să examineze aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăţi situaţia apelantului.”

Articolul 414 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) Instanţa de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanţă, conform materialelor din cauza penală, şi în baza oricăror probe noi prezentate instanţei de apel.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, care se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100. Acest temei include cinci situații distincte. Recurentul menționează că decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. El susține că instanța de apel a aplicat eronat Legea nr. 243/2021 privind amnistia și a ignorat circumstanțe care împiedică expres aplicarea acestei legi. Acest argument se încadrează la o eroare gravă de fapt.

În speță, nu se contestă vinovăția lui Petru Crețu, deoarece acesta a recunoscut-o, iar cauza a fost examinată în procedură simplificată. Recursul vizează legalitatea aplicării actului de amnistie.

Persoana poate beneficia o singură dată de amnistie. Legea care a fost anterior aplicată este irelevantă. Curtea Supremă de Justiție a clarificat acest aspect 5 în cauza 1ra-1404/2023. A fost explicat că voința legiuitorului exprimată la art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea 243 este prevenirea recurgerii repetate la mecanisme de clemență penală în privința aceleiași persoane și evitarea transformării amnistiei într-un mecanism de evitare repetată a executării pedepselor penale. Curtea a subliniat că legea amnistiei care a determinat anterior absolvirea de pedeapsă este irelevantă. Criteriul decisiv este dacă persoana a fost anterior absolvită de pedeapsă în temeiul amnistiei (decizia 1ra-1404/2023, § 23).

Instanța trebuie să verifice din oficiu condițiile de aplicare a Legii amnistiei. Dacă decide aplicarea amnistiei, ea trebuie să verifice existența tuturor condițiilor pentru aplicarea ei. Dacă materialele cauzei nu sunt suficiente, instanța trebuie să clarifice chestiunea înainte de a aplica actul de amnistie. În lipsa unei verificări efective a condițiilor stabilite de Legea amnistiei, o constatare generală că interdicțiile prevăzute de art. 6 nu sunt incidente, nu este suficientă. Art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 interzice aplicarea amnistiei persoanei inculpate pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, dacă aceasta a fost absolvită anterior în temeiul unui act de amnistie de pedeapsa stabilită pentru săvârșirea unei alte infracțiuni. Această interdicție are caracter imperativ și nu poate fi influențată de poziția procurorului. Petru Crețu a fost anterior liberat de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 210/2016 privind amnistia pentru altă infracțiune intenționată (para. 7). El nu mai putea beneficia încă o dată de un act de amnistie. Informația despre condamnările anterioare era în dosar (f.d. 28, 37-38, vol. II). Eroarea identificată a influențat soluția adoptată. Corectarea ei nu necesită administrarea de probe suplimentare sau reexaminarea situației de fapt, aceasta poate fi înlăturată direct în recurs, fără remiterea cauzei la rejudecare (decizia nr. 1ra-1737/2022, § 30). Prin urmare, decizia Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023 este pasibilă de casare, în partea liberării lui Petru Crețu de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia, iar Petru Crețu va trebui să execute partea restantă a pedepsei cu închisoarea.

Faptul că procurorul nu a formulat în apel incidența condiției de la art. 6 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 243/2021 nu constituie temei de inadmisibilitate a recursului. Art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală nu limitează invocarea în recurs a erorilor nespecificate în apel, atunci cînd acestea au fost admise de instanța de apel. Încălcarea invocată de procuror constă în aplicarea amnistiei de către instanța de apel fără verificarea condițiilor legale. Această încălcare s-a produs prin decizia atacată cu recurs. Prin urmare, argumentul apărării specificat în referință este nefondat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, 6 Admite recursul procurorului Inga Pascari, casează decizia Curții de Apel Bălți din 25 aprilie 2023 în partea liberării lui Petru Crețu de executarea pedepsei în temeiul Legii nr. 243/2021 privind amnistia și menține, în această parte, sentința Judecătoriei Soroca, sediul Central, din 28 decembrie 2021. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 7