1ra-383/25 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvara Barcaru au fost apărați de avocații Alexandru Bogos și Andrei Mațco.

Cauza a fost examinată în procedură generală. Eugeniu Barcari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la patru ani de închisoare. Zinaida Barcari și Varvara Barcaru au fost recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnate la un an și trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Instanța a încasat în mod solidar prejudiciul moral, cheltuielile pentru asistența juridică și cheltuielile de judecată. Instanța a respins cererea privind încasarea prejudiciului biologic.

La 02 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul avocatului Liubomir Dudulica. Instanța a admis apelul avocatului Alexandru Bogos, în numele inculpaților, și apelul suplimentar al avocatului Andrei Mațco, în numele lui Eugeniu Barcari, a casat sentința în latura penală și în partea încasării prejudiciului moral. Instanța a pronunțat o nouă hotărâre prin care Eugeniu Barcari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare. Instanța a încasat de la Eugeniu Barcari prejudiciul moral în mărime de 10.000 de lei, de la Varvara Barcaru 5.000 de lei și de la Zinaida Barcari 1.000 de lei. În rest, a fost menținută sentința.

Recursuri au declarat procurorul Cristina Lazari, avocatul Liubomir Dudulica, în numele părții vătămate Constantin Scutaru, avocatul Alexandru Bogos, în numele condamnaților, și avocatul Andrei Mațco, în numele lui Eugeniu Barcari.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 03 noiembrie 2023 – 01 1 martie 2024. Prima instanță a examinat cauza în perioada 13 martie 2024 – 21 martie 2025. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 11 aprilie – 02 iulie 2025. La 19 august 2025, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Eugeniu Barcari a fost învinuit că, la 02 octombrie 2023, între orele 16:30 până la 18:30, l-a stopat pe Constantin Scutaru în fața gospodăriei sale, l-a numit cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței. Ulterior, el a luat o țeavă metalică cu care a încercat să-l lovească peste corp. Conform raportului de expertiză judiciară din 03 octombrie 2023, părții vătămate Constantin Scutaru i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de excoriații la nivelul gâtului din stânga și ramurii orizontale a mandibulei pe dreapta, echimoză la nivelul umărului drept, care sau format sub acțiunea traumatică a unui corp contondent și se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Fapta a fost încadrată în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Zinaida Barcari a fost învinuită că, la 02 octombrie 2023, între orele 16:30 până la 18:30, a intervenit în conflictul inițiat de Eugeniu Barcari și l-a numit pe Constantin Scutaru cu cuvinte necenzurate, l-a agresat fizic și a sărit în spatele acestuia, ținându-1 cu mâinile de gât. Fapta a fost încadrată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Varvara Barcaru a fost învinuită că, la 02 octombrie 2023, între orele 16:30 până la 18:30, a intervenit în conflictul inițiat de Eugeniu Barcari și, văzând că Zinaida Barcari a sărit în spatele lui Constantin Scutaru și îl ține cu mâinile de gât, i-a aplicat mai multe lovituri cu palma peste față și l-a numit cu cuvinte necenzurate. Fapta a fost încadrată în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. b. Probele

Eugeniu Barcari a declarat că relațiile de dușmănie cu Constantin Scutaru au început în anul 2020. Conflictul s-a amplificat pe fondul unor neînțelegeri personale. În anul 2021, Scutaru a depozitat lemne în curtea lui fără acordul familiei. În anul 2023, el și-a instalat camere de supraveghere, fapt care a generat nemulțumirea lui Scutaru. La 02 octombrie 2023, în jurul orei 17:00, automobil lui Scutaru, s-a oprit în apropierea gospodăriei sale. Din automobil a coborât Sergiu Struț, care l-a chemat pe el în drum și i-a cerut insistent să demonteze camerele. Discuția a degenerat într-un schimb de replici, inclusiv cu folosirea unor cuvinte necenzurate. Scutaru aflat inițial în automobil, a luat o bară metalică și l-a amenințat, după care a coborât brusc și l-a agresat fizic, doborându-l la pământ și aplicându-i mai multe lovituri cu pumnii. În timpul agresiunii, mama și soția lui s- au apropiat pentru a interveni. Soția lui a încercat să-l tragă pe Scutaru fără a-l lovi, iar mama a intervenit pentru a opri violențele. El a fost supus în mod repetat unor provocări și plângeri neîntemeiate din partea lui Scutaru. 2

Zinaida Barcari a declarat că la 02 octombrie 2023, automobilul lui Constantin Scutaru a staționat lângă gard. Scutaru era în interior, iar Sergiu Struț îl îmbrâncea pe Eugeniu și îi cerea să demonteze camerele de supraveghere. Scutaru aflat inițial în automobil, a ridicat o bară metalică de aproximativ 50 de cm și a folosit-o ca amenințare, după care a introdus-o înapoi sub scaun. Scutaru a coborât din mașină, l-a lovit pe Eugeniu în față și l-a doborât la pământ, continuând să-i aplice mai multe lovituri. Ea a intervenit pentru a-și apăra soțul. L-a apucat pe Scutaru de gât, cu scopul de a-l îndepărta de la Eugeniu și de a opri agresiunea. Intervenția sa a fost scurtă și determinată de starea de panică și de faptul că Scutaru se afla deasupra soțului său și îl lovea. După intervenție, Eugeniu a reușit să se ridice, iar conflictul a continuat pentru scurt timp în apropierea mașinii, cu schimb de replici între părți. Ulterior, Scutaru și Struț au părăsit locul, reiterând solicitarea de a demonta camerele de supraveghere.

Varvara Barcaru a declarat că, în luna octombrie 2023 se afla în curte. Ea a auzit că cineva l-a strigat pe Eugeniu, care a ieșit în drum. Constantin Scutaru s-a îndreptat spre Eugeniu și l-a lovit cu pumnii, declanșând o altercație fizică. Scutaru a fost cel care a inițiat agresiunea. Ea a intervenit să îi despartă, însă nu a reușit din cauza intensității conflictului. A intervenit și Zinaida, care a reușit să-l tragă pe Scutaru. Ea nu a agresat pe nimeni, ci doar a încercat să oprească conflictul. A auzit doar expresii necenzurate venind din partea lui Scutaru. La un moment dat, Scutaru s-ar fi îndreptat spre mașină și ar fi încercat să ia un obiect metalic, însă nu este sigură dacă l-a folosit. Conflictul s-a încheiat după intervenția Zinaidei, moment în care Scutaru s-a ridicat și s-a întors la mașină, apoi a plecat.

Partea vătămată Constantin Scutaru a declarat că, la 02 octombrie 2023, în jurul orelor 17:30-18:00, în timp ce se deplasa cu automobilul a fost oprit de Eugeniu Barcari. Eugeniu l-a înjurat, i-a adresat amenințări cu moartea și a încercat să îl lovească prin geamul deschis. Eugeniu a deschis ușa mașinii și l-a agresat fizic, lovindu-l în regiunea pieptului și încercând repetat să îl lovească. Eugeniu a pătruns parțial în automobil, l-a apucat de gât, iar conflictul a continuat, în ciuda intervenției lui Serghei Struț. După mai multe încercări, Serghei Struț a reușit să îl scoată pe Eugeniu din mașină, moment în care i-a fost rupt maioul. Ulterior, Zinaida Barcari l-a imobilizat din spate, apucându-l de gât, în timp ce Varvara Barcaru l-a lovit cu palma peste față. Eugeniu a încercat să-l lovească cu o țeavă metalică de aproximativ 1,5-2 metri, însă Serghei Struț a intervenit și i-a smuls obiectul din mâini. Eugeniu continua să adreseze amenințări cu moartea. Nu cunoaște exact motivul agresiunii, însă anterior au existat neînțelegeri între ei. El a fost în mod repetat amenințat și insultat de familia Barcari. Conflictul a fost inițiat de Eugeniu, iar imaginile video au fost prezentate fragmentat și nu reflectă situația reală. Eugeniu a folosit o țeavă metalică, însă aceasta nu apare în secvențele video.

Martorul Sergiu Struț a declarat că, la 02 octombrie 2023, în jurul orei 16:00, împreună cu Constantin Scutaru se îndreptau spre canton. Pe traseu, a apărut Eugeniu Barcari, care a oprit mașina, a lovit capota automobilului, după care s-a 3 apropiat de geamul deschis și a încercat să-l apuce de gât pe Constantin Scutaru. Eugeniu a deschis ușa mașinii și l-a prins de gât pe Constantin, amenințându-l cu moartea. El a intervenit pentru a-i despărți, reușind să-l scoată pe Eugeniu din mașină și să-l îndepărteze. Ulterior, situația a degenerat, implicând mama și soția lui Eugeniu. Varvara Barcaru l-a lovit cu piciorul în spate pe Constantin și i-a adresat injurii, iar Zinaida Barcari intenționa să intervină în conflict. Eugeniu a adus o țeavă metalică, pe care o ținea într-o poziție amenințătoare, și dorea să-l lovească pe Constantin. El i-a smuls țeava din mâini și a aruncat-o la distanță pentru a preveni o eventuală agresiune. În timpul conflictului a încercat să calmeze situația și să protejeze persoanele implicate. Incidentul a durat aproximativ 15 minute.

Martorul Cristina Scutaru a declarat că, la 02 octombrie 2023, fiind la canton, a venit soțul său Constantin Scutaru însoțit de Sergiu Struț. Soțul a fost supus agresiunii, tricoul era rupt și avea leziuni în partea frontală, în zona gîtului și abdomenului. Ei au relatat că conflictul a fost inițiat de Eugeniu Barcari, care ar fi blocat deplasarea și ar fi recurs la violență fizică. În altercație ar fi intervenit și soția acestuia, care l-ar fi apucat din spate, încercând să-l stranguleze, precum și mama lui Eugeniu, care ar fi avut un comportament agresiv verbal și chiar ar fi aplicat lovituri. Eugeniu a încercat să utilizeze în conflict un obiect metalic, care însă a fost îndepărtat de Sergiu Struț, prevenind agravarea conflictului. După incident, comportamentul lui Eugeniu a rămas ostil, acesta adresa injurii familiei, inclusiv în prezența copiilor.

Martorul Valeriu Barcaru a declarat că fratele său Eugeniu a instalat camere de supraveghere în gospodăria sa și din acest motiv au apărut conflicte cu Constantin Scutaru. În anul 2023, Scutaru a venit la poarta lui Eugeniu și l-a agresat fizic. El nu-și amintește data exactă, însă a auzit personal incidentul, fiind prezent în gospodărie. La astfel de conflicte au mai asistat și alte persoane. În urma unui conflict, Eugeniu prezenta vânătăi pe față și corp, nu era el agresorul. El s-a întâlnit cu Ion Cartoflea, care și-a cerut scuze și a recunoscut că a depus mărturii false la solicitarea lui Scutaru. Acesta ar fi relatat lucruri neadevărate despre Eugeniu. Relațiile dintre Eugeniu și Scutaru sunt tensionate din cauza datoriei neachitate și a conflictelor fizice. Referitor la incidentul din 2023, mama sa și Zinaida au intervenit pentru a opri conflictul. El a auzit în repetate rânduri injurii adresate lui Eugeniu de către Constantin. Eugeniu nu a folosit limbaj vulgar la adresa lui Scutaru.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 02 noiembrie 2023, în timpul efectuării cercetării drumului de țară, din apropierea gospodăriei lui Eugeniu Barcari, careva urme a infracțiunii sau obiecte nu a fost posibil de depistat și de ridicat (f.d.9-11, vol. I).

Prin raportul de expertiză judiciară din 03 octombrie 2023, la examinarea medico-legală a lui Constantin Scutaru s-au constatat excoriații la nivelul gâtului 4 și ramurii orizontale a mandibulei, echimoză la nivelul umărului drept, care au putut fi cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur (f.d.39-40, vol. I).

Prin ordonanța de ridicare din 24 noiembrie 2023, de la Eugeniu Barcari a fost ridicat un CD ce conține o înregistrare video (f.d.51-52, vol. I).

Potrivit procesului verbal de examinare a obiectului din 27 noiembrie 2023, a fost supus examinării secvențele video de la traseul de trecere prin preajma gospodăriei lui Eugeniu Barcari din 02 octombrie 2023, cu durata de 00:02:24 minute. Din secvența video se observă acoperișul unei unități de transport staționate. În partea stângă a acesteia se află Sergiu Struț, îmbrăcat într-o haină albastră, Eugeniu Barcari cu torsul dezgolit și Zinaida Barcari. Sergiu Struț îl îndepărtează pe Eugeniu Barcari de unitatea de transport. Ulterior, Constantin Scutaru se deplasează în direcția lui Eugeniu Barcari, între cei doi având loc un conflict fizic, în urma căruia cad la sol. Constantin Scutaru aflându-se deasupra lui Eugeniu Barcari i-a aplicat o lovitură. Sergiu Struț intervine și încearcă să-l îndepărteze pe Constantin Scutaru. Zinaida Barcari se apropie de Constantin Scutaru, îl apucă de gât și îl menține astfel aproximativ 23 de secunde. Varvara Barcaru îi aplică o lovitură în direcția feței lui Constantin Scutaru, iar Eugeniu Barcari îi aplică o lovitură în zona coastelor drepte. În continuare, Eugeniu Barcari încearcă să-i mai aplice o lovitură, fiind tras înapoi de Sergiu Struț. Varvara Barcaru încearcă să-i aplice o nouă lovitură, însă fără rezultat, deoarece Zinaida Barcari și Constantin Scutaru cad pe spate. Ulterior, Eugeniu Barcari îl apucă pe Constantin Scutaru de gît și ambii cad la sol. Acțiunile ulterioare se desfășoară în spatele automobilului și nu pot fi observate clar. După încetarea conflictului fizic, între participanți continuă un conflict verbal, Sergiu Struț intervine în susținerea lui Constantin Scutaru (f.d.54-59, vol. I). c. Sentința

La 21 martie 2025, prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central, Eugeniu Barcari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Zinaida Barcari a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnată la un an de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, termenul de pedeapsă stabilit a fost suspendat pe un termen de probă de un an. Varvara Barcaru a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnată la trei ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, termenul de pedeapsă stabilit a fost suspendat pe un termen de probă de trei ani. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a încasat în mod solidar de la Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvara Barcaru în beneficiul părții vătămate Constantin Scutaru suma de 200.000 de lei cu titlu de prejudiciul moral. Instanța a încasat în mod solidar de la Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvara Barcaru în 5 beneficiul părții vătămate suma de 10.000 de lei cu titlul de cheltuieli pentru asistență juridică. Instanța a încasat în mod solidar de la Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvara Barcaru în beneficiul statului suma de 128 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Instanța a respins cererea privind încasarea prejudiciului biologic. d. Procedura de apel

La 26 martie 2025, avocatul Alexandru Bogos, în numele inculpaților, a declarat apel. El a solicitat emiterea unei noi hotărâri de achitare. El a solicitat sancționarea lui Constantin Scutaru conform art. 354 Cod contravențional și admiterea plângerilor declarate împotriva ordonanțelor Procuraturii r-nul Strășeni. Apelantul a susținut că instanța de fond a realizat o apreciere eronată a probelor administrate și nu a dat eficiență argumentelor prezentate de apărare. Faptele imputate nu întrunesc elementele infracțiunii de huliganism prevăzute de art. 287 Cod penal, dar de huliganism nu prea grav, conform art. 354 Cod contravențional. Incidentul nu a avut loc într-un spațiu public, iar Zinaida Barcari și Varvara Barcaru s-au aflat în legitimă apărare. Nu există probe privind utilizarea unei țevi metalice, această susținere fiind infirmată de probele video. Declarațiile martorilor sunt contradictorii, iar persoana vătămată a avut un comportament agresiv.

La 03 aprilie 2025, avocatul Liubomir Dudulica, în numele părții vătămate Constantin Scutaru, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Eugeniu Barcari să fie condamnat la șapte ani de închisoare și admisă integral acțiunea civilă. Apelantul a invocat că pedeapsa stabilită lui Eugeniu Barcari este prea blândă. Lipsa circumstanțelor atenuante și existența mai multor circumstanțe agravante duc la aplicarea unei pedepse mai aspre. Soluția instanței în latura civilă, este neîntemeiată având în vedere că prejudiciul a fost dovedit.

La 12 mai 2025, avocatul Andrei Mațco, în numele lui Eugeniu Barcari, a depus apel suplimentar. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, sau încetarea procesului în baza art. 332 alin. (2) Cod de procedură penală, din motiv că fapta constituie contravenție prevăzută de art. 354 Cod contravențional. Apelantul a susținut că condamnarea lui Eugeniu Barcari se bazează în principal pe declarații contradictorii și neconfirmate de probe obiective. Proba video contrazice versiunea acuzării și indică faptul că partea vătămată a inițiat conflictul. Nu au fost dovedite elementele infracțiunii de huliganism agravat, iar actul de învinuire este neclar și greșit calificat juridic. Instanța de fond nu a respectat regulile de apreciere a probelor, limitându-se la o expunere formală a acestora, fără a explica de ce unele probe au fost acceptate și altele înlăturate. De asemenea, o parte dintre martori au făcut declarații indirecte sau sunt persoane interesate, ceea ce le diminuează credibilitatea. Suma acordată cu titlu de prejudiciu moral este disproporționată și nu este susținută de probe. Obligarea la plata cheltuielilor judiciare contravine 6 legii.

La 02 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul avocatului Liubomir Dudulica. Instanța a admis apelurile avocaților Alexandru Bogos și Andrei Mațco, a casat parțial sentința în latura penală și în partea încasării prejudiciului moral și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Eugeniu Barcari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnat la trei ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a încasat de la Eugeniu Barcari prejudiciul moral în mărime de 10.000 de lei, de la Varvara Barcaru 5.000 de lei și de la Zinaida Barcari 1.000 de lei. În rest, a fost menținută sentința.

Instanța de apel a constatat că inculpații au inițiat un conflict în loc public, au adresat injurii părții vătămate și i-au aplicat violență fizică, cauzându-i leziuni corporale neînsemnate, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală. Argumentele apărării privind nevinovăția inculpaților și calificarea faptei ca fiind contravenție sunt neîntemeiate, întrucât probele administrate confirmă existența elementelor constitutive ale infracțiunii de huliganism, inclusiv violența asupra persoanei. Instanța a recalificat acțiunile inculpatului Eugeniu Barcari din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, întrucât nu s-a dovedit comiterea infracțiunii cu folosirea unei bare metalice, agravantă reținută de prima instanță. Părții vătămate i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice, iar instanța de apel a considerat justificat de a încasa prejudiciul moral din contul inculpaților. Instanța de apel a fost de acord cu poziția instanței de fond care a respins pretențiile referitor la încasarea prejudiciului biologic, deoarece circumstanțele expuse nu se încadrează în criteriile de identificare și invocarea prejudiciului biologic, iar reclamantul nu a probat că a fost limitat în unele capacități ale corpului său.

La 15 iulie 2025, avocatul Liubomir Dudulica, în numele părții vătămate Constantin Scutaru, a depus o cerere privind înlăturarea omisiunii vădite strecurate în decizia Curții de Apel Centru din 02 iulie 2025, referitor la încasarea cheltuielilor pentru asistența juridică acordate părții vătămate în mărime de 5.000 de lei.

La 21 iulie 2025, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondată cererea avocatului Liubomir Dudulica. Instanța a constatat că, în cererea de apel depusă, avocatul nu a formulat o solicitare privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, iar o asemenea cerere nu a fost exprimată nici în cadrul examinării cauzei în ședința de judecată.

Cauza în apel a fost examinată de judecătorii Oxana Robu, Olga Cojocaru și Vladislav Schibin. La 11 iunie 2025 a fost finalizată cercetarea judecătorească, anunțate dezbaterile judiciare și a fost oferit ultimul cuvânt inculpaților. Ședința de judecată a fost întrerupt pentru pronunțarea deciziei la 02 iulie 2025, ora 14.00. Decizia instanței de apel a fost semnată de judecătorii Alexandru Spoială (vicepreședintele interimar al Curții de Apel Centru), Vladislav Schibin și Olga 7 Cojocaru. Decizia a fost semnată de Alexandru Spoială, deoarece la 20 iunie 2025, judecătorul Oxana Robu nu a promovat evaluarea externă și nu mai putea emite acte de dispoziție. e. Recursurile

La 31 iulie 2025, procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Centru, Cristina Lazari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei în partea recalificării acțiunilor lui Eugeniu Barcari și menținerea sentinței în această parte. Procurorul susține că instanța de apel nu a analizat probele administrate, ignorând declarațiile părții vătămate și ale martorilor, precum și coroborarea acestora cu celelalte mijloace de probă.

La 28 august 2025, Liubomir Dudulica, în numele părții vătămate Constantin Scutaru, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și trimiterea cauzei la rejudecare. Recurentul invocă că, instanța de apel nu a motivat admisibilitatea sau inadmisibilitatea probelor și a ignorat argumentele invocate în apel referitor la individualizarea pedepsei. Reducerea pedepsei de către instanța de apel este neîntemeiată, întrucât simpla recalificare juridică nu justifică diminuarea sancțiunii în condițiile caracterizării negative a inculpatului. Un judecător a fost suspendat din funcție anterior pronunțării hotărârii, astfel încât acesta nu mai putea participa legal la adoptarea și semnarea actului judecătoresc. Prejudiciul moral a fost redus fără o motivare suficientă, contrar gravității faptelor. Prejudiciul biologic rezultă din producerea suferințelor fizice, aspect omis de instanțe.

La 01 septembrie 2025, avocatul Alexandru Bogos, în numele condamnaților, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea sentinței și deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că nu sunt întrunite elementele infracțiunii sau nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. De asemenea, el solicită calificarea acțiunilor lui Eugeniu Barcari în baza art. 354 Cod contravențional și respingerea acțiunii civile. Probele video nu au fost evaluate în mod complet, iar argumentele apărării au fost respinse fără o motivare suficientă. Vinovăția nu a fost dovedită, acțiunile fiind produse pe fondul unei provocări. Instanța nu a analizat în mod efectiv rolul fiecărui inculpat. Instanța de apel nu a verificat nemijlocit probele și nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate, inclusiv asupra credibilității părții vătămate și a pretinsei existențe a unei țevi metalice.

La 02 septembrie 2025, avocatul Andrei Mațco, în numele lui Eugeniu Barcari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea sentinței și deciziei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii sau încetarea procesului penal din motiv că fapta constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional în cumul cu art. 78 Cod contravențional, cu lăsarea fără 8 examinare a acțiunii civile în ambele cazuri. Recurentul susține că, instanța a acordat valoare declarațiilor părții vătămate și ale unui martor apropiat, ignorând contradicțiile dintre acestea. Înregistrarea video indică că partea vătămată a inițiat conflictul, iar acțiunile inculpaților au avut caracter defensiv. Raportul medico- legal nu confirmă versiunea acuzării, leziunile fiind minore. Instanța de apel nu a motivat respingerea probelor apărării și s-a limitat la concluzii generale. Recalificând fapta din oficiu, instanța a încălcat dreptul la apărare. Nu a fost analizat rolul fiecărui inculpat, ceea ce a condus la concluzii arbitrare privind vinovăția și răspunderea civilă. Pedeapsa este disproporționată iar principiile individualizării nu au fost respectate.

La 21 mai 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recursuri. La 02 iunie 2026, avocatul Alexandru Bogos, în numele condamnaților, a depus referință. El solicită admiterea cererii de recurs depuse, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și nu s-a constatat existența faptei infracțiunii și recalificarea acțiunilor lui Eugeniu Barcari conform art. 354 Cod contravențional. El solicită respingerea recursului depus în numele părții vătămate, și respingerea recursului procurorului, ca fiind vădit neîntemeiat. La 08 iunie 2026, procurorul Cătălin Scutelnic, a depus referință. El solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. Procurorul susține că, decizia instanței de apel a fost pronunțată de un complet de judecată care nu era legal constituit.

În perioada relevantă, art. 287 Cod penal prevedea următoarele: (1) Huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violente, de opunerea de rezistență violentă 9 reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, se pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de până la 3 ani. (2) Aceeași acțiune săvârșită: ... b) de două sau mai multe persoane, se pedepsește cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. (3) Huliganismul agravat, adică acțiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), dacă au fost săvârșite cu aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate, doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs (decizia nr. 1ra-1520/2023).

Recursul procurorului este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Recursurile avocaților Andrei Mațco și Alexandru Bogos sunt întemeiate pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 5) și 6) Cod de procedură penală, iar recursul avocatului Liubomir Dudulica pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală. Deși invocă pct. 4), avocatul Alexandru Bogos nu a motivat această pretenție. Argumentele invocate în recursuri vizează deficiențe de motivare și apreciere a probelor; calificarea eronată a faptelor; lipsa elementelor infracțiunii; individualizarea și blândețea pedepsei aplicate; compunerea instanței de judecată; dezacordul cu soluția privind repararea prejudiciului moral, precum și respingerea pretențiilor referitoare la prejudiciul biologic. Aceste aspecte se încadrează în temeiurile de casare prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 1), 5), 6) și 7) Cod de procedură penală. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală 10

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra- 1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurenții nu explică în ce mod decizia atacată ar contraveni unei norme imperative și nici nu argumentează de ce soluția adoptată s-ar întemeia, în mod determinant, pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Aceștia nu indică nicio normă imperativă pretins încălcată și nu formulează critici concrete cu privire la modul în care instanța de apel a apreciat probatoriul administrat. Recursurile nu conțin o argumentare clară și pertinentă privind existența unor erori de drept sau de fapt.

Procurorul și avocatul Dudulica susțin că instanța de apel a recalificat în mod nejustificat acțiunile condamnatului Eugeniu Barcari din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fără a examina complet și obiectiv probele administrate și ignorând declarațiile părții vătămate și ale martorilor. Instanța de apel a constatat că probele administrate în cauză nu demonstrează vinovăția lui Eugeniu Barcari în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Această concluzie rezultă din analiza procesului-verbal de cercetare la fața locului din 02 noiembrie 2023, precum și din împrejurarea că, în afara declarațiilor părții vătămate și ale prietenului acesteia, nu au fost administrate alte probe care să confirme utilizarea unei bare metalice. Instanța de apel a reținut că nu s-a demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că Eugeniu Barcari l-a amenințat pe Constantin Scutaru cu aplicarea de vătămări corporale prin folosirea unei bare metalice. Susținerile privind agresarea părții vătămate de către Eugeniu Barcari cu o bară metalică se întemeiază exclusiv pe declarațiile lui Constantin Scutaru, ale soției acestuia și ale martorului Sergiu Struț. Din declarațiile părții vătămate și ale martorului Sergiu Struț rezultă că Eugeniu Barcari a alergat în fața automobilului și și-a scos maioul, fără a avea asupra sa o țeavă metalică. După 11 altercația dintre cei doi, Eugeniu Barcari s-ar fi deplasat în spatele automobilului, în apropierea gardului gospodăriei sale, de unde ar fi luat o țeavă metalică de culoare albăstruie, vopsită, cu lungimea de aproximativ 1,5-2 metri. Acesta s-ar fi îndreptat spre Constantin Scutaru cu intenția de a-l lovi, însă acțiunile sale ar fi fost întrerupte de Sergiu Struț, care i-ar fi smuls țeava din mâini și ar fi aruncat-o în lanul de porumb. Înregistrarea video ridicată prin ordonanța din 24 noiembrie 2023 nu surprinde începutul conflictului. Potrivit procesului-verbal de examinare a obiectului din 27 noiembrie 2023, din imaginile video se observă că, pe parcursul altercației fizice dintre Eugeniu Barcari și Constantin Scutaru, primul nu avea asupra sa nici-o țeavă metalică sau alt obiect contondent. După încetarea altercației, Eugeniu Barcari se deplasează în spatele automobilului, în apropierea gardului gospodăriei sale, după care revine spre automobil, fiind oprit și reținut de soția sa. Ulterior, Sergiu Struț și Constantin Scutaru urcă în automobil, iar acesta își continuă deplasarea. Declarațiile lui Constantin Scutaru și Sergiu Struț sunt contrazise de imaginile video. Dacă Eugeniu Barcari ar fi luat și ar fi avut asupra sa o țeavă metalică cu lungimea de aproximativ 1,5-2 metri, de culoare albăstruie, aceasta ar fi fost inevitabil vizibilă în înregistrarea video. Din imaginile video nu rezultă că Eugeniu Barcari ar fi avut asupra sa sau ar fi folosit vreo țeavă metalică. În consecință, critica formulată în această parte este vădit neîntemeiată.

Avocații Andrei Mațco și Alexandru Bogos susțin că instanța de apel nu a analizat probele administrate și au preluat concluziile instanței de fond, fără a răspunde motivelor esențiale invocate de apărare. Completul constată că, hotărârea atacată conține o motivare suficientă cu privire la toate argumentele esențiale ale apărării. Recurenții invocă în mod repetat faptul că Eugeniu Barcari nu ar fi folosit o bară metalică în timpul conflictului, deși aceste argumente au fost deja examinate de instanța de apel și admise. Prin decizia pronunțată, instanța de apel a casat parțial sentința și a recalificat acțiunile lui Eugeniu Barcari din art. 287 alin. (3) Cod penal în art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, reținând că nu s-a demonstrat folosirea unei țevi metalice în timpul conflictului. Recurenții invocă în recurs aceleași argumente care au fost deja analizate și admise de instanța de apel. Ei nu țin cont că această critică a apărării a constituit temei pentru modificarea încadrării juridice. Argumentele reiterate în recurs nu pot fi reținute, întrucât instanța de apel a oferit o motivare corespunzătoare asupra acestui aspect și a soluționat această chestiune în favoarea recurenților.

Completul respinge argumentele avocaților Andrei Mațco și Alexandru Bogos potrivit cărora înregistrarea video nu confirmă acțiunile violente imputate. Deși înregistrarea nu surprinde începutul conflictului, aceasta nu infirmă actele de violență reținute. Instanța de apel a constatat că Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvara Barcaru au adresat injurii lui Constantin Scutaru și au exercitat violență fizică asupra acestuia, cauzându-i vătămări corporale, confirmate prin raportul de expertiză judiciară. Probele administrate demonstrează vinovăția condamnaților, iar simpla negare a faptelor nu justifică achitarea. Existența unor conflicte 12 anterioare cu partea vătămată nu înlătură caracterul huliganic al faptelor, deoarece manifestările de violență fizică și verbală într-un loc public depășesc limitele unui conflict personal și întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

În încheierea nr. 1ra-124/2025, § 18, Curtea a clarificat cazurile în care devine incident art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. În mod formal, condițiile acestei erori judiciare sunt invocate în recursuri. i. calificarea faptei

Procurorul și avocatului Liubomir Dudulica susțin că fapta comisă de Eugeniu Barcari întrunește elementele prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, iar instanța de apel eronat a recalificat acțiunile conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Eugeniu Barcari a încălcat ordinea publică și a încercat să aplice violența cu o țeavă metalică. Țeava metalică cu care a încercat să-l lovească pe Constantin Scutari nu a fost găsită, însă declarațiile părții vătămate și ale martorului Struț demonstrează că condamnatul a avut acest obiect asupra sa.

Completul reține că, pentru încadrarea acțiunilor lui Eugeniu Barcari în baza art. 287 alin. (3) din Codul penal, este necesară constatarea aplicării sau a tentativei de aplicare a armei ori a altor obiecte utilizate pentru vătămarea integrității corporale sau a sănătății persoanei. Din materialele cauzei nu rezultă că Eugeniu Barcari ar fi utilizat, în timpul incidentului, o țeavă metalică ori că ar fi fost deposedat de un asemenea obiect. Instanța de apel a reținut că nu a fost probat faptul că acesta ar fi amenințat partea vătămată cu aplicarea unor vătămări corporale prin folosirea unei bare metalice. Din procesul-verbal de examinare a obiectului din 27 noiembrie 2023, prin care a fost examinată înregistrarea video a conflictului, rezultă că incidentul s-a desfășurat fără utilizarea vreunei țevi sau bare metalice. Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 01 noiembrie 2023, nu au fost depistate și ridicate urme ale infracțiunii sau obiecte relevante pentru cauză, inclusiv pretinsa țeavă metalică. Nici planșa fotografică anexată procesului-verbal nu confirmă existența unui asemenea obiect, iar partea vătămată nu a formulat obiecții sau explicații suplimentare cu privire la acest aspect.

Recurenții își întemeiază susținerile exclusiv pe declarațiile părții vătămate Constantin Scutaru, a soției acestuia, precum și pe declarațiile martorului Sergiu Struț, care îi este prieten. Aceste declarații sunt contrazise de probele administrate. În special, potrivit procesului-verbal de examinare a obiectului din 27 noiembrie 2023 (f.d.54-59, vol. I), din înregistrările video ridicate de la Eugeniu Barcari, nu se confirmă utilizarea unei țevi metalice în timpul conflictului. Înregistrările video examinate în ședința de judecată nu surprind niciun moment în care Eugeniu Barcari să dețină, să utilizeze ori să amenințe pe cineva cu o bară metalică. Dimpotrivă, imaginile redau exclusiv conflictul fizic dintre participanți și intervenția unui martor pentru a pune capăt altercației. Deși se susține că Eugeniu 13 Barcari ar fi prezentat doar fragmente ale înregistrărilor video, secvențele examinate surprind inclusiv finalul conflictului, fără ca în acestea să poată fi observată existența, deținerea sau utilizarea unei bare metalice. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Completul respinge argumentele avocatului Andrei Mațco privind recalificarea acțiunilor lui Eugeniu Barcari în baza art. 78 sau art. 354 Cod contravențional. Art. 78 Cod contravențional sancționează exclusiv cauzarea intenționată a unor vătămări corporale neînsemnate, iar art. 354 Cod contravențional vizează fapte care tulbură ordinea publică într-o măsură redusă, având un pericol social inferior celui specific răspunderii penale. Infracțiunea prevăzută la art. 287 Cod penal presupune o încălcare gravă a ordinii publice, exprimată printr-un comportament violent și vădit antisocial, de natură să demonstreze o lipsă evidentă de respect față de societate. Din circumstanțele cauzei rezultă că acțiunile lui Eugeniu Barcari nu s-au limitat la provocarea unor suferințe fizice ușoare sau la o simplă tulburare a liniștii publice, ci au fost comise prin acte de violență și au afectat în mod grav ordinea publică, depășind în mod evident limitele ilicitului contravențional. Modalitatea de comitere a faptei, caracterul violent al acțiunilor și gradul ridicat de pericol social al acestora confirmă existența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 Cod penal. Prin urmare, nu există temei pentru modificarea încadrării juridice reținute de instanța de apel. ii. Prejudiciul moral

Avocatul Liubomir Dudulica își exprimă dezacordul cu cuantumul prejudiciului moral. El susține, că părții vătămate i-au fost cauzate suferințe fizice și morale. Completul de judecată reiterează că stabilirea cuantumului prejudiciului moral ține de natura și gravitatea suferințelor cauzate părții vătămate, de circumstanțele concrete ale faptei și de exigența acordării unei satisfacții echitabile, cu respectarea principiului proporționalității și a practicii judiciare în cauze similare. Despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de CtEDO și de Curtea Supremă de Justiție în cazuri similare (decizia nr. 1ra-754/2024, §§ 44-45).

Instanța de fond a acordat părții vătămate o despăgubire pentru prejudiciul moral, apreciind că suferințele constatate justifică acordarea unei compensații în mărime de 200.000 de lei. Instanța de apel a casat sentința în latura civilă și a reținut că suma solicitată de către partea vătămată, în mărime de 300.000 de lei, este neproporțională cu suferințele cauzate și exagerată în raport cu circumstanțele cauzei. Instanța de apel a ținut cont de circumstanțele cauzei, de modalitatea comiterii infracțiunii și de acțiunile fiecărui inculpat și a încasat de la Eugeniu Barcari 10.000 de lei, de la Varvara Barcaru 5.000 de lei, iar de la Zinaida Barcari 1.000 de lei. Îi revine părții care pretinde prejudiciul moral obligația de a justifica întinderea concretă a acestuia (decizia nr. 1ra-1117/2023, § 36). Avocatul 14 Liubomir Dudulica nu a prezentat argumente concrete care să denote că suma acordată ar fi nerezonabilă sau vădit disproporționată cu despăgubiri acordate în situații similare, de CtEDO sau de Curtea Supremă de Justiție.

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 03 octombrie 2023 (f.d.39-40, vol. I), leziunile corporale suferite de partea vătămată se califică ca vătămare neînsemnată a integrității corporale sau a sănătății. În asemenea circumstanțe, ținând cont de jurisprudența CtEDO și Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6, suma acordată de instanța de apel părții vătămate cu titlu de prejudiciu moral nu este excesiv de mică. Pentru infracțiuni similare, Curtea Supremă a acceptat și despăgubiri mai reduse de 16.000 de lei (vezi încheierile nr. 1ra-3/2023 și 1ra- 867/2023). Prin urmare, nici în această parte, recursul nu poate fi admis. iii. prejudiciul biologic

Avocatul Liubomir Dudulica contestă și neacordarea prejudiciului biologic. Art. 19 alin. (3) Cod civil definește prejudiciul biologic ca pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman, iar art. 2033 alin. (1) Cod civil prevede că, în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, se plătește o despăgubire separată pentru însăși vătămarea, pe lângă prejudiciul patrimonial și moral. În decizia nr. 1ra-296/2024, § 62, Curtea a reținut că leziunile ușoare, care au cauzat doar o dereglare de scurtă durată a sănătății, nu echivalau cu pierderea ori diminuarea unei capacități a corpului, iar acordarea prejudiciului biologic nu era justificată. În schimb, în decizia nr. 1ra-1112/2022, prejudiciul biologic a fost considerat dovedit acolo unde expertiza medico-legală atesta diminuarea capacității vitale de a merge și de a vorbi. Din cele de mai sus rezultă că simpla calificare medico-legală a leziunilor, prin ea însăși, nu este suficientă pentru acordarea prejudiciului biologic. Este necesară confirmarea pierderii ori diminuării permanentă sau de lungă durată a unei capacități biologice. Recurentul nu a dovedit că partea vătămată a avut asemenea consecințe. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 03 octombrie 2023, la Constantin Scutaru s-a constatat excoriații la nivelul gâtului și a mandibulei și echimoză la nivelul umărului, calificată ca vătămarea neînsemnată, care nu constituie, prin ea însăși, o pierdere ori diminuare, nici chiar de scurtă durată a unei capacități vitale. Prin urmare, și în această parte, recursul este vădit neîntemeiat. iiii. Cheltuielile de asistență juridică

Completul reține că avocatul Liubomir Dudulica nu a formulat o cerere privind acordarea sumei de 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În cererea de apel depusă și în cursul examinării cauzei în instanța de apel, apărătorul nu a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată. Cererea privind înlăturarea omisiunii referitoare la repartizarea cheltuielilor de judecată, depusă ulterior pronunțării hotărârii, nu poate suplini lipsa unei solicitări formulate în condițiile legii pe parcursul judecării cauzei. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat. 15 art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală

Completul de judecată reține că, avocatul nu poate să nu cunoască practica constantă a Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicabilitatea temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. Avocatul Mațco, a formulat un recurs întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, fără a demonstra că pedeapsa stabilită de instanța de apel ar depăși limitele legale prevăzute pentru infracțiunea incriminată. Criticile formulate vizează exclusiv individualizarea pedepsei și aprecierea circumstanțelor cauzei, aspecte care nu se circumscriu temeiului de casare invocat. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a ținut cont de persoana lui Eugeniu Barcari, faptul că acesta prezintă un comportament conflictual și agresiv, a fost implicat în multiple situații de conflict în localitate, anterior a fost judecat, precum și de existența mai multor sancțiuni contravenționale aplicate. Argumentele apărării referitoare la caracterul excesiv al pedepsei nu pot fi examinate în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, întrucât pedeapsa aplicată se încadrează în limitele prevăzute de lege. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece motivele invocate nu corespund temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, în sensul practicii constante a Curții Supreme de Justiție (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50). art. 427 alin. (1) pct. 7) Cod de procedură penală

Avocatul Liubomir Dudulica motivează prezența acestei erori prin ilegalitatea compunerii completului de judecată. El susține că hotărârea a fost semnată în mod nelegal, prin înlocuirea unuia dintre judecători cu președintele instanței, în condițiile în care există dubii privind participarea tuturor judecătorilor la deliberare. Potrivit avocatului, un membru al completului de judecată a demisionat până la pronunțarea deciziei.

Legalitatea compunerii completului este o condiție esențială a validității hotărârii. Încălcarea acestei rigori pune în discuție garanția legală că hotărârea judecătorească reflectă voința completului care a examinat cauza. Completul este de acord cu argumentul apărării că art. 339 alin. (8) Cod de procedură penală poate fi incident doar după terminarea deliberării, în situațiile răspândite în trecut când sentința sau decizia instanței de apel erau pronunțate prin pronunțarea dispozitivului, iar decizia motivată era pronunțată ulterior. Acest raționament este confirmat deja în jurisprudența Curții Supreme de Justiție (decizia nr. 1ra- 1181/2024, § 95).

Din materialele cauzei rezultă că, la 11 iunie 2025, instanța a examinat apelurile și a stabilit pronunțarea pentru 02 iulie 2025 (f.d.77-82, vol. IV). Prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 327/26, din 20 iunie 2025, a fost constatată nepromovarea evaluării judecătorului Oxana Robu și eliberarea acesteia din funcție. Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 252/2023 prevede că în perioada examinării contestației, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătorești de 16 dispoziție. Deliberarea asupra deciziei instanței penale nu a fost finalizată până la hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii din 20 iunie 2025. La 02 iulie 2025, a fost pronunțată decizia și este evident că judecătorul Oxana Robu nu putea participa la deliberare după constatarea nepromovării evaluării. Decizia instanței de apel a fost semnată, în locul judecătorului Robu, de vicepreședintele interimar al Curții de Apel Centru. Ultimul nu a făcut parte din completul care a examinat apelul. Prin urmare, se constată existența unor dubii serioase privind componența completului de judecători care a participat la deliberare și adoptarea hotărârii. Această constatare este suficient de gravă și duce la casarea deciziei instanței de apel.

Conform art. 435 alin. (1) lit. c) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă doar în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs. Astfel, remiterea la rejudecare este excepția, iar înlăturarea de către instanța de recurs a erorii, fără remitere la rejudecare, este regula (încheierea nr. 1ra- 1737/2022, § 20). În această cauză eroarea poate fi corectată în instanța de recurs, fără a trimite cauza la rejudecare.

Motivul admiterii recursului avocatului Liubomir Dudulica în numele părții vătămate, este unul de procedură. În practica sa constantă, Curtea Supremă de Justiție a menționat că, atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (încheierea nr. 1avc-5/25). Acest aspect a determinat instanța de recurs să nu convoace părțile în ședință, chiar dacă recursul avea prima facie șanse de succes.

Prima instanță a constatat că acțiunile lui Eugeniu Barcari întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, iar acțiunile Zinaidei Barcari și ale Varvarei Barcaru întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Eugeniu Barcari a fost condamnat la patru ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Zinaida Barcari și Varvara Barcaru au fost condamnate la câte un an și, respectiv, trei ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. Instanța a încasat în mod solidar 200.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 10.000 de lei cheltuieli pentru asistență juridică și 128 de lei cheltuieli de judecată. Cererea privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul biologic a fost respinsă.

Instanța de apel a recalificat acțiunile lui Eugeniu Barcari în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece probele administrate nu demonstrează folosirea unei bare metalice. Eugeniu Barcari a fost condamnat la trei ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Sub aspectul prejudiciului moral, instanța de apel a constatat că suma solicitată de apărare în mărime de 300.000 de lei, este neproporțională cu suferințele cauzate și exagerată în raport cu circumstanțele cauzei. Prin urmare, instanța a încasat de la Eugeniu Barcari prejudiciul moral în mărime de 10.000 de lei, de la Varvara Barcaru 5.000 de lei, 17 și de la Zinaida Barcari 1.000 de lei.

Completul de judecată subscrie argumentelor și concluziilor instanței de apel referitoare la constatarea vinovăției condamnaților Eugeniu Barcari, Zinaida Barcari și Varvaru Barcaru pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, stabilirea pedepsei și obligarea acestora la repararea prejudiciului moral. Art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, se sancționează cu amendă în mărime de la 750 la 1.350 de unități convenționale sau cu închisoare de până la cinci ani. La stabilirea pedepsei, instanța de apel a avut în vedere natura și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, circumstanțele concrete ale comiterii acesteia, precum și rolul fiecărui condamnat în realizarea activității infracționale. Pedeapsa este proporțională cu gravitatea faptei și este aptă să asigure realizarea scopurilor pedepsei penale, inclusiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În ceea ce privește prejudiciul moral, stabilirea despăgubirilor în cuantum de 10.000 de lei în sarcina lui Eugeniu Barcari, 5.000 de lei în sarcina Varvarei Barcaru și 1.000 de lei în sarcina Zinaidei Barcari, reprezintă o măsură echitabilă și rezonabilă, raportată la natura și gravitatea suferințelor cauzate, precum și la consecințele produse prin acțiunile ilicite ale acestora. Cuantumul prejudiciului moral respectă principiul proporționalității dintre prejudiciul efectiv suferit și compensația stabilită, nefiind constatate temeiuri pentru diminuarea sau majorarea acestuia.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4), 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile procurorului și a avocaților Andrei Mațco și Alexandru Bogos. Admite recursul avocatului Liubomir Dudulica, în numele părții vătămate, casează integral decizia Curții de Apel Centru din 02 iulie 2025 și parțial sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 21 martie 2025, în latura penală și în partea încasării prejudiciului moral, rejudecă cauza și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Eugeniu Barcari se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și se condamnată la trei ani de închisoare, în penitenciar de tip semiînchis; b) Se încasează de la Eugeniu Barcari, în beneficiul părții vătămate Constantin Scutaru, prejudiciul moral în mărime de 10.000 de lei; c) Se încasează de la Zinaida Barcari, în beneficiul părții vătămate Constantin Scutaru, prejudiciul moral în mărime de 1.000 de lei; 18 d) Se încasează de la Varvara Barcaru, în beneficiul părții vătămate Constantin Scutaru, prejudiciul moral în mărime de 5.000 de lei. e) Se mențin celelalte dispoziții ale sentinței. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 19