1ra-470/2024 — Art.165 alin. 2 lit.d CP

Aliona Buruiană a fost apărată de avocatul Mihai Stavilă, iar Svetlana Gangan de avocatul Veaceslav Domenco. Avocatul Serghei Șteliman a avut împuterniciri de reprezentare din partea ambelor inculpate. Partea vătămată a fost reprezentată de avocatul Alexandru Bodrug.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. Aliona Buruiană și Svetlana Gangan au fost recunoscute vinovate de comiterea infracțiunii incriminate și condamnate la șapte ani de închisoare, cu privarea de dreptul de exercita activități în domeniul turismului și organizării migranților pe un termen de patru ani fiecare. Instanța de apel a respins apelul părții vătămate R.S. ca depus peste termen, iar apelul avocatului inculpatelor ca nefondat.

Decizia a fost contestată cu recurs de către apărătorii Mihail Stăvilă și Serghei Șteliman, precum și de avocatul părții vătămate, Alexandru Bodrug.

Urmărirea penală a fost pornită la 20 iulie 2015 în cauza penală nr. 2015515160 și viza traficul de ființe umane săvîrșit de mai multe persoane în scop de exploatare sexuală. La 23 decembrie 2015, din această cauză a fost disjunsă cauza penală nr. 2015515290 (în privința Alionei Buruiană). Cauza penală nr.2015515160 (în privința Svetlanei Ganagan) a fost trimisă în instanță la 23 decembrie 2015, iar cea disjunsă - la 14 decembrie 2016. La 05 octombrie 2017, cauzele penale au fost conexate. Prima instanță a examinat cauza în perioada 15 ianuarie 2016 - 06 august 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 07 septembrie 2021 - 21 februarie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 15 aprilie 2024. Cauza a fost redistribuită la 21 mai 2026.

La 19 mai 2026, condamnata Aliona Buruiană a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 11 iunie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. 1 ÎN FAPT a. Învinuirea

Aliona Buruiană și Svetlana Gangan au fost învinuite că, în luna octombrie 2014, aflându-se în or. Orhei, potrivit unei înțelegeri cu alte persoane neidentificate, au profitat de faptul că R.S. nu avea un loc de muncă și mijloace de existență și era vulnerabilă. Ele au înșelat-o că va fi angajată în calitate de chelner în or. Dubai, Emiratele Arabe Unite, cu un salariu de 1000 USD lunar, și au recrutat-o pentru exploatare sexuală comercială. După obținerea consimțământului victimei, Svetlana Gangan a asigurat-o despre condițiile promise și i-a organizat o videoconferință cu persoana numită „Ira”. Ulterior Gangan și Buruiană au asigurat perfectarea vizei pentru victimă și procurarea biletului de călătorie. După aceasta, ele au organizat transportarea ei în Emiratele Arabe Unite. La 22 octombrie 2014, Aliona Buruiană a însoțit victima până la Aeroportul Internațional Chișinău, i-a transmis pașaportul cu viza aplicată și biletul de călătorie. În Dubai, R.S a fost preluată de persoana care s-a prezentat „Ira” și a fost transmisă altor persoane neidentificate. Ulterior, în perioada 24 octombrie 2014 - 26 mai 2015, victima a fost adăpostită și impusă contrar voinței să presteze servicii sexuale mai multor bărbați. Acțiunile Alionei Buruiană și Svetlanei Gangan au fost calificate în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. b. Aspecte de procedură

Urmărirea penală a fost pornită la 20 iulie 2015 și viza traficul de ființe umane săvârșit de mai multe persoane în scop de exploatare sexuală.

La 23 septembrie 2015, Svetlana Gangan, în prezența avocatului, a fost recunoscută în calitate de bănuită. La 23 decembrie 2015, ea a fost pusă sub învinuire în baza art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal (f.d. 84-85, 152-153, vol. I). La aceeași dată, din cauza inițială a fost disjunsă cauza nr. 2015515290 care o viza pe Aliona Buruiană (f.d.161-162, vol. I, f.d.1-2, vol. III). La 23 decembrie 2015, cauza ce o viza pe Svetlana Gangan a fost trimisă în instanță (f.d.168-175, vol. I). La 04 octombrie 2016, în prezența avocatului, Aliona Buruiană a fost pusă sub învinuire în baza art.165 alin. (2) lit.d) Cod penal. Ea a informat organul de urmărire penală că domiciliază în or. Orhei (f.d. 158-160, vol. III). Învinuitei Buruiană i-au fost comunicate drepturile și obligațiile, inclusiv dreptul de a participa la acțiuni procesuale personal sau prin avocat și dreptul de a participe la judecarea cauzei în fond și apel. La 14 decembrie 2016, cauza ce o viza pe Buruiană a fost trimisă în instanță (f.d.184-192, vol. III).

Prin ordonanța organului de urmărire penală din 08 decembrie 2015, R.S. a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d.114, vol. I) în contextul în care a invocat cauzarea unui prejudiciu material determinat de neîncasarea sumei de 7.000 de dolari conform promisiunii făcute de inculpate. La 23 mai 2016, R.S. a 2 solicitat examinarea cauzei în lipsa sa (f.d.26, vol. II). La 14 februarie și 25 mai 2018, a fost dispusă aducerea silită a acesteia (f.d.74-820, vol. II). R.S. s-a prezentat în ședința de judecată din 11 octombrie 2018, a fost audiată repetat și ulterior nu s-a mai prezentat.

Aliona Buruiană a fost prezentă la faza incipientă de examinare a cauzei, dar ulterior nu s-a mai prezentat în ședință (f.d. 127, 131-132, 153, vol. II). La 07 septembrie 2019, ea a părăsit teritoriul țării (f.d. 138, 146 vol. II). Prin încheierea din 15 octombrie 2019, ea a fost anunțată în căutare, cu aplicarea arestului preventiv (f.d. 147-151, vol. II). Cercetarea judecătorească a fost desfășurată și terminată în lipsa ei. Inculpata a beneficiat de asistență juridică calificată, fiind reprezentată de avocatul ales Serghei Șteliman.

La 05 august 2021, la demersul acuzatorului de stat, instanța a dispus reluarea cercetării judecătorești pentru anexarea procesului-verbal de corectare a eroii. Prin procesul-verbal s-a corectat eroarea materială în rechizitoriu. A fost corectată mențiunea despre momentul transportării părții vătămate la aeroport din 22 octombrie 2015 în 22 octombrie 2014. (f.d.45-46, 47-48, vol. IV). c. Probele acuzării

La 23 septembrie 2015, domiciliul Svetlanei Gangan a fost percheziționat. În urma percheziției au fost ridicate mai multe cartele SIM, un telefon mobil și un procesor (f.d.74-75, vol.I). La examinarea telefonului au fost identificate mai multe apeluri de ieșire și intrare cu nr de contact cu numele „Алёна” și un mesaj de la nr.+971……765 cu textul „frunze zinaida 100 USD”. La examinarea cartelelor, date relevante nu au fost depistate, iar două numere erau protejate prin cod (f.d.76-77, vol. I). La examinarea procesorului „Sohoo”, s-a identificat în programul skype două contacte - „irina ivanova” și „Алёна Буруянэ” (f.d.81, vol. I).

La 08 decembrie 2015, partea vătămată R.S. a comunicat că Aliona Buruiană i-a făcut propunerea de a merge la muncă peste hotare, în orașul Dubai, pentru a fi angajată în calitate de chelneriță într-o discotecă. La acel moment ea era într-o situație materială precară, avea condiții grele de trai și dorea să-și asigure mijloace pentru procurarea unei locuințe. Din aceste motive ea a acceptat propunerea. Buruiană i-a cerut pașaportul sub pretextul perfectării actelor. Ulterior, ea a condus-o la Svetlana Gangan, unde a purtat o discuție, inclusiv prin Skype, cu o femeie pe nume Ira. Acea femeie i-a confirmat plecarea și i-a pus întrebări despre activitatea într-un bar. După ce a sosit în Dubai, R.S. a fost preluată de mai multe persoane, printre care Ira, Saida și Habiba. De la Habiba a aflat că urma să se ocupe cu prostituția și a fost avertizată că a fost „cumpărată” cu 10.000 de dolari SUA și trebuie să lucreze pentru a restitui acei bani. Actele i-au fost reținute și nu a fost remunerată. Banii erau încasați de manager. 3 Deoarece era exploatată zi și noapte și nu avea posibilitatea de a reveni acasă, ea și-a provocat tăieturi la mâna stângă. Ea a stat în Dubai aproximativ șapte luni, iar la întoarcere a primit bani pentru bilet și pentru cheltuieli, însă nu a fost plătită pentru munca prestată. Ea a invocat un prejudiciu material în sumă de 7.000 de dolari SUA, bani care urmau a fi câștigați pentru lucrul promis în calitate de chelneriță, a cîte 1.000 de dolari SUA lunar. La 15 iulie 2015 și 04 mai 2016, în instanță ea a reiterat că Buruiană Aliona a fost persoana care a inițiat plecarea, iar Svetlana Gangan a participat la discuții și la perfectarea actelor. Nu i s-a spus în mod expres că plecarea era pentru prostituție și nu știa că Buruiană se ocupa cu organizarea plecării fetelor peste hotare în acest scop. Cele două inculpate sunt vinovate de situația în care a ajuns și a solicitat tragerea lor la răspundere. Ei i se cuveneau circa 7.000 de dolari SUA (f.d.30-33, vol. I; 22-23, vol. II). La 11 octombrie 2018, partea vătămată a fost audiată suplimentar. Ea a menținut declarațiile oferite anterior și a confirmat că Buruiană cunoștea despre starea sa de vulnerabilitate. Ea a susținut că nu s-a adresat la nimeni pentru a pleca peste hotare (f.d.92, vol. II).

La 23 mai 2016 Maria S., mama lui R.S., fiind audiată în calitate de martor, a relatat că o cunoaște pe Aliona Buruiană deoarece a locuit la ea la gazdă. Pe Svetlana Gangan la fel o cunoaște și au avut relații normale. Aliona Buruiană i-a propus fiicei sale să plece la muncă în Dubai pentru o perioadă de trei luni, promitea un salariu de 1.000 de dolari SUA pe lună. Ea a asigurat-o că va activa în calitate de chelneriță. Ea a petrecut-o pe fiica sa până la Chișinău împreună cu Aliona Buruiană. Înainte de plecare, ea a observat cum Svetlana Gangan i-a transmis Alionei acte și biletele necesare călătoriei. După plecarea fiicei, ea a discutat în repetate rânduri cu Aliona Buruiană despre revenirea acesteia acasă. Buruiană i-a comunicat că va discuta cu Svetlana Gangan pentru a-i permite întoarcerea. În perioada aflării peste hotare, fiica sa a telefonat de câteva ori și îi spunea doar că este bine, fără a-i spune detalii despre activitate. După revenirea în țară, R.S. i-a comunicat că nu lucrase în calitate de chelneriță, ci fusese constrânsă să practice prostituția și că Aliona Buruiană cu Svetlana Gangan au trimis-o la asemenea lucru și au primit bani pentru asta. Maria S. a mai indicat că fiica sa îi spunea că nu poate reveni acasă deoarece nu i se permite și că trebuie să continue să lucreze, fără a-i explica motivele. Ea a precizat că, în perioada aflării fiicei sale în Dubai, nu a sesizat organele de poliție deoarece nu cunoștea circumstanțele reale și aștepta revenirea acesteia. Fiica sa nu i-a trimis bani, însă persoana la care se afla pe nume Habiba i-a transmis de două ori câte 50 de dolari SUA. După revenirea în țară, R.S. dispunea de anumite mijloace bănești, dar nu cunoaște suma exactă (f.d.25, vol. II). La 02 martie 2018, Maria S. a fost audiat repetat și a susținut cele declarate anterior. Ea a concretizat că fiica cunoștea că se duce la lucru la flori sau în calitate de chelneriță. Aliona Buruiană și Svetlana Gangan s-au ocupat de documente. La aeroport a petrecut-o 4 pe fiică împreună cu Buruiană (f.d.67, vol. II). La 01 octombrie 2020, ea a fost audiat suplimentar urmare a cererii personale din 23 noiembrie 2019. Ea a explicat că, după audierile anterioare, a discutat cu fiica R.S., care i-a comunicat că știa dinainte ce fel de activitate urma să desfășoare în Dubai. Inițial nu i-a spus acest lucru din rușine. R.S. i-a comunicat că a avut înțelegeri în principal cu Aliona Buruiană și plângerea depusă împotriva ambelor inculpate a fost determinată de lipsa remunerării. Maria S. a menționat că nu are pretenții față de Svetlana Gangan și consideră că doar Aliona Buruiană poartă răspundere, întrucât aceasta i-a perfectat actele fiicei sale. A confirmat că declarațiile făcute în ședința de judecată reprezintă, în opinia sa, adevărul și că a depus benevol o cerere în acest sens, la inițiativa fiicei sale (f.d.159, 225, vol. II).

La 29 iunie 2015, a fost întocmit un raport de evaluare psihologică a lui R.S.. Acesta relevă că persoana evaluată a trăit sentimente de frică, insecuritate, jenă, rușine, indignare pentru că a fost păcălită, amenințată și impusă să presteze servicii sexuale. În cadrul consultărilor, R.S. a indicat că dorește să își găsească un loc de muncă și să fie pedepsită femeia care a recrutat-o și să i se restituie pagubele morale (f.d.23, vol. I).

Raportul de constatare medico-legală din 23 iunie 2015, atestă că R.S. are pe suprafața ambelor antebrațe multiple cicatrici (36 la număr), de formă liniară, orientate sagital și dispuse orizontal, proeminente, cu dimensiuni cuprinse între 2,6×0,1 cm și 6,5×0,2 cm, 2,0×0,1 cm și 4,5×0,1 cm. Cicatraticele prezintă rezultat al vindecării plăgilor provocate cu un obiect tăietor. Vătămările prezintă pericol de scurtă durată a sănătății și sunt calificate ca ușoare (f.d.28, vol. I). Raportul din 30 noiembrie 2015 a constatat aceleași circumstanțe (f.d.101, vol. I).

La 01 octombrie 2020, instanța a dispus efectuarea unei expertize suplimentare (f.d.226, vol. II). La 02 aprilie 2021, a fost prezentat raportul. Potrivit acestuia, la R.S. s-au constatat multiple cicatrici la nivelul antebrațelor bilaterale ca rezultat al vindecării unor plăgi, cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect tăietor, posibil în perioada de timp indicată. Leziunile se califică ca vătămări ușoare. Nu există posibilitatea științifică ce ar permite aprecierea certă a timpului cauzării leziunilor. După o perioadă de aproximativ șase luni, aspectul cicatricilor este neschimbat (f.d.245-248, vol. II).

La 03 februarie 2020, a fost audiat expertul Ecaterina Gancioglo. Ea a declarat că, nu cunoaște părțile din dosar. Raportul de expertiză a fost întocmit în baza circumstanțelor indicate în ordonanță și că leziunile constatate la R.S. au putut fi produse în perioada de timp menționată. Ea a precizat că nu poate formula concluzii cu privire la alte împrejurări decât cele indicate în ordonanță. În cursul urmăririi penale dacă ar fi fost stabilite alte circumstanțe, ar fi fost necesară o expertiză suplimentară (f.d.182, vol. II). 5

Fila nr. 8 și 9 din pașaportul lui R.S., precum și informația din SIC„ACCES-Web” denotă că, la 22 octombrie 2014, R.S., prin aeroportul internațional Chișinău, a părăsit Republica Moldova, cu destinația Emiratele Arabe Unite. Ea a revenit la 26 mai 2015 (f.d.24, vol. I, 29-30, vol. III).

Răspunsurile instituțiilor bancare și procesele-verbale de examinare a documentelor privind transferurile bănești denotă că Svetlana Gangan, în perioada relevantă, a primit mai multe transferuri financiare de la diferite persoane inclusiv de la Inessa Oushakova. Acestea reflectă primirea sumei totale de 2.660 de dolari în mai multe tranșe din octombrie 2014 pînă în mai 2015. Transferurile bancare erau efectuate din Emiratele Arabe Unite prin sistemul internațional „Western Union” (f.d. 50-58, 65, 66-67, vol. I).

Răspunsurile instituțiilor bancare și procesul-verbal de examinare a documentelor privind transferurile bănești consemnează că Maria S., în perioada relevantă, a primit mai multe transferuri financiare de la Habiba Shirinli și R.S. Acestea reflectă primirea sumei totale de 950 de dolari în mai multe tranșe din octombrie 2014 pînă în mai 2015. Transferurile bancare erau efectuate din Emiratele Arabe Unite prin sistemul internațional „Western Union” (f.d. 67,72-73,81, vol. III).

La 08 decembrie 2015 și la 23 noiembrie 2016 a avut loc confruntarea dintre Svetlana Gangan și R.S. și respectiv dintre Aliona Buruiană și R.S.. Partea vătămată și-a menținut declarațiile referitoare la implicarea lui Gangan, organizarea de către ea a discuției cu persoana pe nume Ira și a plecării. Gangan a negat acuzațiile și a reiterat că nu a cunoscut nimic (f.d.115-121, vol. I). La confruntarea cu Buruiană, R.S. și-a menținut declarațiile privind implicarea ei în organizarea plecării. Buruiană a negat acuzațiile și a reiterat că ea nu a recrutat-o (f.d.162-170, vol. III).

La 23 noiembrie 2016, a avut loc confruntarea dintre Svetlana Gangan și Maria S.. În cadrul confruntării Maria S. și-a menținut declarațiile anterioare, a reiterat cum s-au deplasat la aeroport, cum au petrecut-o pe R.S. și ce i s-a spus fiicei sale referitor la activitate. Buruiană a negat toate declarațiile și a reiterat că nu au avut astfel de discuții (f.d.171-173, vol. III).

La 08 decembrie 2015, a fost efectuată recunoașterea persoanei după fotografie. Procesul-verbal denotă că R.S. a recunoscut-o pe Aliona Buruiană ca persoana care a recrutat-o (f.d.122-123, vol. I). c. Probele apărării

La 13 septembrie 2016, Olga Braiș, fiind audiată în calitate de martor, a indicat că le cunoaște foarte bine pe Svetlana Gangan și pe R.S.. Ea a locuit la Svetlana în perioada anilor 2014–2015, împreună cu concubinul și părinții săi. R.S. obișnuia să primească la ea diferiți bărbați, consuma alcool, avea un 6 comportament agresiv și se certa frecvent cu oamenii. R.S. căuta să plece peste hotare, inclusiv pentru a se ocupa de prostituția. Ea i s-a adresat și ei, precum și Alionei Buruiană, iar ultima a refuzat să o ajute. R.S. i-a spus ulterior că niște băieți din Chișinău au ajutat-o să plece. După revenirea din străinătate, R.S. avea bani, haine și obiecte scumpe, deși înainte de plecare nu dispunea de asemenea bunuri. R.S s-a tăiat la mâna stângă în casa sa și a văzut la aceasta mai multe tăieturi și cu alte ocazii, în contextul consumului de alcool și al conflictelor cu cei din jur. R.S. i-a cerut să o trimită peste hotare pentru a-și ajuta familia, iar la o discuție dintre aceasta și Aliona Buruiană, purtată la domiciliul său. Aliona a refuzat să o ajute (f.d.34, vol. II).

La 13 septembrie 2016, Doina Zubco, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că o cunoaște pe Svetlana Gangan și pe R.S. În anul 2015, ea a fost plecată în Dubai. Acolo s-a întîlnit cu R.S. într-un restaurant. Ea era îmbrăcată în uniformă de chelneriță. Aceasta i-a comunicat că îi convine lucrul. O cunoaște pe R.S. din sat (f.d.35, vol. II). La 27 septembrie 2016, Zubco a indicat că nu poate prezenta pașaportul pentru a confirma plecarea în Dubai. Ea a explicat că a fost la odihnă cu prietenii în Dubai (f.d.38, vol. II).

La 27 septembrie 2016, Olga Gospodarenco, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că o cunoaște pe Svetlana Gangan, cu care are relații normale, și pe R.S., care îi era clientă la frizerie. Ea a menționat că, în octombrie 2014, R.S. a venit la salonul ei. Ea a auzit-o vorbind la telefon că vrea să plece peste hotare, dar nu poate. Spunea că s-a adresat la o „Sveta”, care nu a ajutat-o. Abia ulterior a înțeles că era vorba despre Svetlana Gangan. De la o persoană pe nume Milena a aflat că R.S. a dat-o în judecată pe Gangan, pe motiv că ar fi trimis-o la muncă peste hotare. Ea a lucrat ca frizeriță și nu obișnuia să întrebe clienții despre treburile lor personale, deși uneori aceștia îi povesteau singuri. Ea a auzit că R.S. i-ar fi cerut ulterior Svetlanei bani, spunându-i să vândă apartamentul și să se achite cu ea. Svetlana ar fi răspuns că nu are apartament (f.d.37, vol. II).

La 06 iunie 2018, Dumitru Jelnacov, audiat în calitate de martor, a declarat că se află în relații de concubinaj cu Svetlana Gangan din anul 2009-2010 și o cunoaște pe Aliona Buruiană. Pe R.S. nu o cunoaște personal. El a comunicat că, pe numele concubinei sale veneau transferuri bănești din Dubai de la o verișoară pe nume Irina. Aceasta îi ajuta ocazional cu bani pentru necesități personale, suma totală fiind aproximativ de 1.000 și ceva de dolari. Irina trimitea banii și prin alte persoane, iar concubina îi arăta bonurile de transfer. El a menționat că a aflat despre R.S. din spusele Svetlanei Gangan, care i-a relatat că Aliona Buruiană i-a făcut cunoștință cu aceasta. R.S. i-a cerut să-i găsească de lucru peste hotare, însă Svetlana a refuzat. El a mai declarat că nu cunoaște cine a ajutat-o pe R.S. să plece în Emiratele Arabe și că nu a văzut-o niciodată la domiciliul lor (f.d.83, vol. II). 7

Svetlana Gangan a negat vinovăția. Ea a declarat că, până la caz, nu o cunoștea pe partea vătămată. În anul 2014, Aliona Buruiană, împreună cu R.S., au venit la domiciliul ei și i-au cerut ajutor pentru găsirea unui loc de muncă pentru R.S.. Ea a răspuns că sora sa, Ira Ivanova, nu lucrează și nu poate aranja pe nimeni la lucru. A spus că are copil mic și nu vrea probleme. R.S. a insistat, însă ea le-a refuzat categoric. După ce au servit o cafea, acestea au plecat. Între ele a existat un conflict din motiv că inculpata nu și-a putut îndeplini promisiunea de a-i găsi un post de lucru lui R.S. Ea nu a avut nicio legătură cu trimiterea lui R.S. peste hotare și nu a mai văzut-o după acea zi. Nu a vorbit de pe Skype-ul său, iar calculatorul personal ridicat a fost verificat, fără a fi depistate date relevante. Ea nu cunoaște cine a ajutat-o pe R.S. să plece peste hotare. Transferurile bănești pe numele său nu au avut legătură cu această plecare. Banii îi erau trimiși de verișoara sa Ira, în sume de 100, 500 sau 1.000 de dolari, cu titlu de împrumut. Irina Ivanova era ruda sa. Ea a trăit în Rusia, dar de 28 de ani s-a stabilit în Emiratele Arabe. Ea a început să-i expedieze bani din anul 2010. Gangan a declarat că pe Aliona Buruiană o cunoaște din anul 1999. Cu aceasta avea prieteni comuni și o ajuta la creșterea copilului. Pe R.S. a văzut-o o singură dată. Ultima era îmbrăcată frumos, avea telefon, papuci frumoși și era liniștită. R.S. i-a spus doar că îi este greu, fără a concretiza în ce constă această greutate (f.d.167-169, vol. II).

Aliona Buruiană nu a recunoscut vina. În cadrul urmăririi penale, aceasta a declarat că o cunoaște bine pe R.S. de aproximativ patru ani, întrucât au locuit ca vecine în or. Orhei. R.S. era o fată ușoară și că presta servicii sexuale contra plată, fapt despre care știa din observațiile sale și din cele relatate de aceasta. R.S. căuta persoane care să o ajute să plece peste hotare și, la solicitarea ei, i-a vorbit despre Svetlana Gangan, care avea o prietenă în Dubai. Împreună cu R.S., ea s-a deplasat la locuința lui Gangan, unde R.S. i-a cerut să o ajute să plece la muncă peste hotare. Gangan i-a spus că nu se ocupă cu asemenea lucruri și i-a cerut să nu mai revină cu astfel de întrebări. Asemenea discuții cu Svetlana Gangan nu au mai avut. Ea nu a însoțit-o niciodată pe R.S. la plecarea pe ruta Orhei–Chișinău. În vara anului 2015, R.S. a venit la ea acasă. Atunci ea era îmbrăcată bine, purta bijuterii și avea un telefon mobil scump. Ea i-a spus că i-a reușit la muncă, fără a preciza unde anume. R.S. lucra cu ziua la prășit și, noaptea, presta servicii sexuale. Ea obținea 300-400 de lei zilnic, dar considera că suma este insuficientă. R.S. dispărea periodic din oraș și, după o anumită perioadă, aceasta s-a căsătorit cu un bărbat căsătorit anterior. Ea a precizat că o cunoaște pe Svetlana Gangan de aproximativ 15 ani, deoarece au lucrat împreună la piață în calitate de vânzătoare (f.d.145-146, 158, vol.III). d. Sentința

La 06 august 2021, prin sentința Judecătoriei Orhei, sediul Central, Aliona Buruiană și Svetlana Gangan au fost recunoscute vinovate de comiterea 8 infracțiunii incriminate și condamnate la șapte ani de închisoare, cu privarea de dreptul de exercita activități în domeniul turismului și organizării migranților pe un termen de patru ani fiecare. Instanța a încasat de la inculpate cheltuielile judiciare în mărime de 3.356 de lei și a admis în principiu acțiunea civilă. Soluția admiterii în principiu este justificată prin faptul că probele cauzei denotă că R.S. a fost remunerată parțial pentru munca prestată și anume 1.100 de dolari au fost transmiși mamei sale Maria S., iar potrivit declarațiilor victimei la revenirea în țară i s-au dat 900 sau 1.000 de dolari.

Instanța a reținut că vina inculpatelor Svetlana Gangan și Aliona Buruiană este demonstrată de declarațiile consecvente ale părții vătămate R.S., declarațiile martorilor, precum și prin înscrisurile administrate în cauză. Declarațiile victimei demonstrează exploatarea sexuală în Dubai contrar acordului său. În Dubai constrîngerea s-a exprimat prin restricționarea accesului la acte, mijloace financiare, și impunerea restituirii unei pretinse datorii de 10.000 de dolari. Victima și martorul Maria S. au indicat că inculpatele cunoșteau că R.S. era în stare de vulnerabilitate determinată de situația financiară precară, absența surselor financiare pentru existență și lipsa unui loc de muncă. Ele au profitat de această stare a victimei și au înșelat-o că în caz de plecare în Dubai va activa în calitate de chelneriță și va fi remunerată cu 1000 de dolari SUA pe lună. Abia la destinație R.S. a aflat că va presta servicii sexuale. Sentința reține că starea de suferință și actul de automutilare realizat de victimă înainte de revenirea în țară au fost confirmate prin depozițiile martorului Olga Braiș. Declarațiile inițiale ale martorului Maria S. confirmă sprijinul acordat de inculpate pentru plecare și transmiterea actelor. Inculpatele au acționat de comun acord, au profitat de starea de vulnerabilitate a victimei, de lipsa resurselor financiare și i-au promis fals un loc de muncă în calitate de chelneriță. Instanța de judecată a reținut că acordul victimei la exploatarea sexuală este irelevant, deoarece el nu a reprezentat o alegere liberă, ci a fost rezultatul stării de vulnerabilitate.

Instanța a respins argumentele apărării, apreciind că poziția inculpatelor este infirmată de circumstanțele privind transferurile bănești și implicarea acestora în organizarea deplasării părții vătămate. Declarațiile martorilor apărării nu au fost reținute deoarece ele nu coroborează cu celelalte probe. Argumentele referitoare la nulitatea actelor de urmărire penală au fost respinse deoarece inculpatele au fost informate corespunzător despre natura acuzațiilor și probele care o susțin. Drepturile și libertățile fundamentale ale inculpatelor nu au fost afectate în careva mod prin acțiunile procesuale realizate în perioada de pînă la recunoașterea lor în calitate de bănuit și învinuit. Gangan fost recunoscută în calitate de bănuită prin ordonanța din 23 septembrie 2015, iar ulterior, prin ordonanța din 23 decembrie 2015, a fost pusă sub învinuire. La punerea sub învinuire a Svetlanei Gangan organul de urmărire penală nu i-a incriminat ceva concret lui Buruiană. Colectarea de informații de la operatorul de telefonie 9 mobilă Orange SA din 30 iulie 2015 viza stabilirea apelurilor de intrare ieșire de pe numerele folosite de Aliona Buruiană și victima R.S.. Această măsură nu a afectat drepturile lui Buruiană. Buruiană a fost recunoscută ca bănuită la 06 iulie 2016, iar în calitate de învinuită la 04 octombrie 2016.

La individualizarea pedepsei instanța a luat în calcul personalitatea fiecărei inculpate, dar și existența copilului minor la întreținerea Svetlanei Gangan. S-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de șapte ani fiecărei este suficientă. Sentința a fost publicată pe pagina web la 06 august 2021. e. Procedura de apel

La 18 august 2021, avocatul Serghei Șteliman, în numele inculpatelor, și inculpata Svetlana Gangan, au declarat apel. Cererea de apel a fost semnată de avocat și inculpata Gangan. Ei au solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care Svetlana Gangan și Aliona Buruiană să fie achitate, iar acțiunea civilă respinsă. Apelanții au invocat depășirea termenului aflării inculpatelor în calitate de bănuit. Acest statut a început să curgă anterior ordonanțelor de recunoaștere în calitate de bănuit, odată cu efectuarea percheziției. Instanța a depășit limitele învinuirii, a condamnat inculpatele pentru o pretinsă faptă din octombrie 2014, deși în ordonanța de punere sub învinuire și în rechizitoriu era indicată luna octombrie 2015. Procesul-verbal de corectare a erorilor materiale este nul, deoarece a fost întocmit de un procuror care nu a participat la urmărirea penală și după începerea judecării cauzei. Conexarea cauzelor s-a realizat prin încheiere protocolară, dar nu prin încheiere motivată. Nu au fost readministrate toate probele anterior conexării în prezența ambelor inculpate, ceea ce a încălcat dreptul la un proces echitabil. Probele acuzării nu dovedesc comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane, iar declarațiile părții vătămate au fost neconcordante și ulterior au fost retractate. Acțiunea civilă se referă la un venit care provine din practicarea prostituției și nu poate fi valorificat pe această cale din cauza caracterului ilicit al acestuia.

La 21 ianuarie 2022, partea vătămată R.S. a declarat apel, în care a solicitat repunerea în termenul de apel și casarea sentinței. Ea a invocat că a fost plecată peste hotarele țării și a aflat despre pronunțarea sentinței abia la 09 ianuarie 2022. Ea a solicitat achitarea Svetlanei Gangan și aplicarea unei pedepse mai blânde lui Aliona Buruiană. Ea a arătat că a făcut declarații sub influența organelor de urmărire penală. Ea a mers de bunăvoie în Dubai pentru a obține câștiguri și nu a dorit condamnarea lui Gangan, care a fost mai puțin implicată (f.d. 116-117, vol. IV). În ședința din 24 ianuarie 2024, avocatul Alexandru Bodrug, în interesele părții vătămate, a solicitat admiterea cererii din motivele invocate în aceasta (f.d.174, vol. IV). 10

La 21 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins ca tardiv apelul părții vătămate R.S.. Instanța a constatat că termenul de apel a fost omis din motive imputabile părții vătămate, iar argumentele formulate în susținerea repunerii în termen nu sunt obiective (para. 43-55 din decize). Prin decizie a fost respins ca nefondat apelul depus de apărător în numele inculpatelor Aliona Buruiană și Svetlana Gangan. Para. 56 - 136 din decizie sunt dedicate analizei argumentelor din apelul depus de apărătorul Serghei Șteliman.

Instanța a menținut concluzia că Svetlana Gangan și Aliona Buruiană au comis infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2) lit. d) Cod penal. Acestea au acționat de comun acord la recrutarea, transportarea și transferul lui R.S. în Emiratele Arabe Unite în scopul exploatării sexuale. Recrutarea a fost confirmată prin declarațiile victimei și ale martorei Maria S., care au arătat că victimei i s-a promis un loc de muncă de chelneriță, i-au fost perfectate actele și i-a fost organizată plecarea peste hotare. Transportarea a fost probată prin actele de călătorie și datele privind traversarea frontierei, iar transferul și exploatarea au rezultat din declarațiile privind predarea victimei altor persoane și obligarea acesteia să presteze servicii sexuale. Curtea a constatat existența înșelăciunii și a abuzului de poziția de vulnerabilitate, întrucât victima a fost indusă în eroare cu privire la natura reală a activității, iar inculpatele au exploatat situația sa materială precară, lipsa unui loc de muncă stabil și dependența de oportunitatea oferită. Declarațiile victimei au fost apreciate ca fiind constante și coerente, fiind coroborate cu declarațiile martorilor, procesele-verbale de confruntare și recunoaștere, actele privind traversarea frontierei, informațiile financiare despre transferuri bănești din Emiratele Arabe Unite, raportul medico-legal și evaluarea psihologică.

Instanța a respins argumentele apărării privind insuficiența probelor, contradicțiile din declarații, inexistența vulnerabilității, nulitatea actelor de urmărire penală, depășirea termenului de menținere în calitate de bănuit și pretinsa condamnare pentru o altă faptă. Aceste argumente sunt infirmate de probe, iar eroarea privind anul traversării frontierei a constituit doar o greșeală materială corectată, fără afectarea dreptului la apărare. La para. 88 din decizie, instanța de apel a indicat că reține drept plauzibile declarațiile lui Maria S., care coroborează cu procesul-verbal de confruntare dintre R.S. și Svetlana Gangan. Versiunea dată a fost apreciată ca plauzibilă deoarece concordă cu rezultatele recunoașterii persoanei după fotografie, procesul-verbal de cercetare a filelor din pașaportul lui R.S. și a informațiilor din baza SIC „ACCES-Web” dar și cu informațiile comunicate de băncile comerciale aferent transferurilor efectuate din Emiratele Arabe pe numele lui Svetlana Gangan și Maria S. (para. 88 din decizie). Decizia motivată a fost pronunțată public la 21 februarie 2024. 11

La 06 august 2024, decizia motivată a fost expediată părților pentru cunoștință. La 26 august 2024, scrisoarea cu aviz, expediată părții vătămate la adresa de domiciliu indicată de aceasta, a fost restituită cu mențiunea „necunoscut/nereclamat” (f.d.199-203, 107-108, vol. IV). f. Cererile de recurs

La 25 martie 2024, avocatul Mihai Stăvilă, în interesele lui Aliona Buruiană, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. Avocatul pretinde că decizia se bazează pe presupuneri, nu este obiectivă și ignoră datele care o dezvinovățesc pe inculpată. Recurentul invocă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de ființe umane deoarece nu a existat scopul de exploatare, ci doar intenția de a ajuta o amică să găsească un loc de muncă decent în Dubai. Acuzarea nu a demonstrat existența înșelăciunii sau a abuzului de vulnerabilitate. El invocă declarații ulterioare ale victimei care recunoaște că dorea să plece în străinătate pentru a practica prostituția din proprie inițiativă, pentru venituri substanțiale. Declarațiile părții vătămate sunt contradictorii, iar cele ale martorului Maria S. sunt subiective și date în favoarea fiicei sale. Avocatul reiterează argumentul privind încălcarea termenului legal de menținere a persoanei în calitate de bănuit, deoarece Aliona Buruiană a obținut acest statut încă din iulie 2015. Atribuirea tardivă (după mai mult de un an) a calității de bănuit și învinuit constituie o ingerință ireparabilă în drepturile procesuale, ceea ce ar fi trebuit să ducă la încetarea procesului penal.

La 18 aprilie 2024, avocatul Serghei Șteliman, în interesele condamnatei Svetlana Gangan, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 4) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei curții de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare sau restituirea cauzei spre rejudecare. Apărătorul susține că instanța de apel nu s-a expus în dispozitiv asupra apelului declarat de Svetlana Gangan și l-a lăsat nesoluționat. El invocă lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de ființe umane, deoarece victima a plecat în Dubai din proprie inițiativă pentru a practica prostituția și a obține venituri de 6.000 de lei pe lună. R.S. nu era în stare de vulnerabilitate și nici nu a fost înșelată. Procesul-verbal de corectare a erorilor materiale a fost prezentat chiar în ziua pronunțării sentinței și nu are valoare. Instanța a condamnat inculpata pentru fapte din anul 2014, deși învinuirea oficială viza anul 2015. Termenul de menținere a Svtlanei Gangan în calitate de bănuită a fost încălcat. Gangan a dobândit acest statut de la 15 septembrie 2015 la percheziția domiciliului ei. Depășirea termenului de 6 luni, trebuia să ducă la încetarea procesului penal. Pretențiile financiare ale victimei (venituri neachitate) derivă dintr-o activitate ilegală și nu pot fi admise într-un stat de drept. Apărătorul 12 invocă încălcarea dreptului la apărare prin neacordarea ultimului cuvânt și audierea martorilor în absența inculpatei.

La 18 aprilie 2024, avocatul Alexandru Bodrug, în interesele părții vătămate R.S., a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 3) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024 și restituirea cauzei la rejudecare. El susține că instanța de apel a respins în mod ilegal apelul victimei, ca fiind depus peste termen, și a ignorat faptul că aceasta se afla peste hotare la data pronunțării sentinței. Ea nu a fost informată oficial despre soluția adoptată. El pretinde îngrădirea accesului la justiție. R.S. a exercitat dreptul de apel în termenul legal din momentul în care a aflat despre sentință (ianuarie 2022). Instanța de apel a omis să se expună în dispozitivul deciziei asupra cererii de repunere în termen. Recurentul contestă și calificarea faptei. El susține că instanțele au efectuat o apreciere nerezonabilă a probelor, inclusiv a declarațiilor martorului Maria S., ceea ce a dus la pronunțarea unei hotărâri arbitrare.

La 15 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 28 iunie 2024, avocatul Serghei Șteliman, în interesele condamnatei Svetlana Gangan, și avocatul Alexandru Bodrug, în interesele părții vătămate, au depus referință. Ei au invocat că erorile admise nu pot fi reparate și pledează asupra casării deciziei instanței de apel și restituirea cauzei la rejudecare.

Partea relevantă a art. 2512 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Încălcarea dispoziţiilor legale, altele decât cele prevăzute la art.2511, determină nulitatea actului în cazul în care a fost afectat caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părţilor.… (3) Nulitatea relativă se invocă: 13 a) în cursul urmăririi penale – în timpul sau imediat după efectuarea actului ori, cel târziu, la terminarea urmăririi penale, când partea ia cunoştinţă de materialele dosarului; b) în instanţa de judecată – numai pentru probele care sunt prezentate nemijlocit în instanţă. (4) Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care, din motive întemeiate, partea nu a avut posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele urmăririi penale până la trimiterea cauzei în judecată, nulitatea relativă poate fi invocată în instanţa de judecată. (5) Nulitatea relativă nu se aplică şi nu duce la anularea actului în cazul în care persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege.”

Articolul 402 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „Termenul de apel este de 15 zile de la data pronunţării sentinţei integrale, dacă legea nu dispune altfel.”

Conform art. 403 alin. (1) Cod de procedură penală: „(1) Apelul declarat după expirarea termenului prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în termen dacă instanța de apel constată că întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, iar apelul a fost declarat în cel mult 15 zile de la începerea executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale”

Partea relevantă a art. 427 Cod de procedură penală este următoarea: „(1) Recursul este admis dacă: 1) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; 2) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; 3) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; 4) există o cauză care înlătură răspunderea penală sau un temei care exclude urmărirea penală ori determină încetarea procesului penal; … 6) hotărârea este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”

La ziua comiterii faptei, art. 165 alin. (2) Cod penal prevedea următoarele: (1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consimţămîntul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii forţate, pentru cerşetorie, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte 14 armate sau în activităţi criminale, de prelevare a organelor, ţesuturilor şi/sau celulelor, precum şi de folosire a femeii în calitate de mamă-surogat; ... (2) Aceleași acțiuni săvârșite: d) de două sau mai multe persoane …se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani ”.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Argumentele din recursurile depuse de apărare sunt similare. Ele se deosebesc de argumentele din recursul părții vătămate. Pentru a facilita înțelegerea, recursurile apărării și al părții vătămate vor fi analizate distinct. a. Recursurile apărării

Avocatul Mihai Stăvilă a invocat temeiul de recurs de la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar a avocatul Serghei Șteliman temeiurile de la art. 427 alin. (1) pct. 1), 4) şi 6) Cod de procedură penală. Ambii avocați au reluat argumente invocate în fond și în apel. Ei și-au exprimat dezacordul cu acceptarea procesului verbal de corectare a erorilor, cu modul în care instanța de apel a apreciat probele și a motivat soluția, au invocat lipsa elementelor infracțiunii, încălcarea termenului de ținere în calitate de bănuit, nesoluționarea unei cereri de apel și admiterea în principiu a unei acțiuni civile cu obiect ilicit (vezi para. 44-45).

Temeiul de recurs de la art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală se referă la situațiile în care interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie. Orice încălcare a unei norme clare de procedură cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (1ra-754/2024, § 41). 15

Recurenții susțin că termenul de menținere în calitate de bănuit a fost încălcat în raport cu fiecare din condamnate iar asta trebuie să determine încetarea procesului. Apărarea nu a invocat obiecții de acest gen la faza urmăririi penale, iar acest fapt exclude invocarea lor ulterior. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat deja asupra chestiunii ce vizează art. 63 Cod de procedură penală și intervenirea nulității în cazul încălcării termenului de ținere în calitate de bănuit. Ea a subliniat că termenul de bănuit există pentru protecția drepturilor persoanei suspectate și nu poate fi ignorat prin neacordarea formală a acestei calități. Art. 63 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală prevede acționarea în anumite termene. Expirarea termenului prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală atrage doar nulitate relativă. Ea nu duce automat la încetarea procesului penal. Potrivit art. 251² Cod de procedură penală, nulitatea relativă intervine doar dacă este afectată echitatea procesului sau drepturile părților (a se vedea încheierea 1ra-1392/2023, §§ 35-36 și decizia 1ra-303/2025, §§ 41-45). În speță, apărarea nu a arătat cum a fost afectată echitatea procesului și nici cum drepturile condamnatelor au fost afectate prin menținerea lor în calitate de bănuit peste termenul stabilit de lege. Percheziția la domiciliul condamnatei Svetlana Gangan a avut loc la 23 septembrie 2015, în aceeași zi cu recunoașterea calității de bănuit (vezi para. 11 și 15). Aliona Buruiană a fost recunoscută în calitate de învinuită la 04 octombrie 2016 (vezi para. 11). Apărarea nu a arătat cum disjungerea la 23 decembrie 2015 a unei cauzei în raport cu ea din cauza lui Svetlana Gangan i-a afectat drepturile și a făcut inechitabil procesul. Prin urmare, în această parte, recursurile sunt este vădit neîntemeiate.

Recurentul Serghei Șteliman susține că acceptarea procesului verbal de corectare a erorii de redactare admise în rechizitoriu ar fi contrar legii. La materialele cauzei este anexat procesul verbal prin care s-a corectat eroarea admisă inițial în rechizitoriu aferent anului transportării victimei la aeroport (para. 14). Art. 249 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală oferea procurorului posibilitatea de a interveni din oficiu în vederea corectării erorii de redactare admise în rechizitoriu. Rectificarea referitoare la anul săvârșirii faptei, a avut un caracter exclusiv tehnic. Aceasta nu a schimbat specificul faptei imputate, limitele învinuirii, încadrarea juridică și nici situația de fapt reținută. Probele cauzei denotă că R.S. a părăsit teritoriul țării în octombrie 2014 și nu în octombrie 2015, cînd urmărirea penală era deja în desfășurare. Recurentul nu a explicat modul concret prin care corectarea operată ar fi îngrădit drepturile procesuale ale condamnatei sau i-ar fi afectat posibilitatea de a-și organiza apărarea. Prin urmare, acest argument este vădit neîntemeiat.

Apărătorul Serghei Șteliman pretinde că instanța de apel nu s-a expus asupra apelului declarat de Svetlana Gangan și l-a lăsat fără examinare. Condamnata Gangan și apărătorul Șteliman au semnat aceeași cerere de apel 16 (vezi para. 38). Decizia conține argumentele și soluția pe marginea respectivei cereri (vezi para. 40). Prin urmare, argumentul recurentului referitor la neexaminarea apelului depus de condamnată este vădit neîntemeiat.

R.S. nu a solicitat un venit provenit din prostituție, așa cum pretinde apărarea. Ea a invocat cauzarea unui prejudiciu de 7.000 de dolari SUA determinat de promisiunea mincinoasă că în Dubai, în calitate de chelneriță va realiza un venit de 1.000 de dolari lunar (vezi para. 12 și 16). În prezenta cauză victima a fost într-o poziție deosebit de vulnerabilă. În astfel de cazuri instanța era în drept să se expună asupra prejudiciului invocat de ea, chiar și în lipsa unei acțiuni civile (vezi încheierea nr. 1ra-1217/2023, § 40). Completul nu este de acord cu argumentul instanței de fond că sumele obținute din exploatarea sexuală a lui R.S. ar trebui deduse din prejudiciul invocat. Pentru a determina venitul ratat de R.S. ca urmare a plecării în Emiratele Arabe Unite este indispensabilă elucidarea cheltuielilor de cazare și deplasare, pe care ea le-ar fi suportat în cazul în care ar fi fost angajată în calitate de chelneriță. Asemenea informații nu există la dosar. Prin poziția exprimată în apel și recurs, R.S. nu a depus efort pentru a clarifica aceste informații. Prin urmare, soluția de admitere în principiu a pretenției privind încasarea prejudiciului urmează a fi menținută.

Recurenții au invocat analiza nerezonabilă a probelor și neluarea în considerare a probelor ce dezvinovățesc condamnatele. Ei pretind că transportarea lui R.S. în Dubai nu a fost făcută în scop de exploatare sexuală, victima nu era vulnerabilă și nu a fost înșelată deoarece ea știa că merge să se prostitueze, prin urmare elementele infracțiunii nu sunt întrunite. Recurenții au raportat aceste argumente atât la temeiul de recurs de la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală cît și la temeiul de recurs de la art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală. Deoarece toate aceste argumente pun în discuție existența unor circumstanțe faptice și modul de stabilire a lor, ele vor fi analizate doar din perspectiva temeiului de recurs stabilit de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar 17 comite-o vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Decizia conține motivele din care s-a ajuns la concluzia referitoare la existența faptelor și a comiterii lor de către Svetlana Gangan și Aliona Buruiană în coautorat cu alte persoane. Din motivarea dată de instanța de apel reiese clar că declarațiile date inițial de R.S. și Maria S. sunt cele veridice deoarece ele concordă cu probele cauzei (vezi para. 41-42). Svetlana Gangan a recepționat importante sume bănești din Emiratele Arabe Unite după ce R.S a fost transportată acolo. Partea vătămată R.S. și-a susținut declarațiile incriminatoare atît în cadrul confruntării cu Svetlana Gangan cît și cu Aliona Buruiană. Ea a comunicat din start că Gangan i-a făcut legătura cu persoana pe nume Ira din Emirate, prin intermediul skype-ului de la domiciliul ei (vezi para. 16). În aplicația skype instalată pe laptopul utilizat de ea au fost găsite contacte cu numele „irina ivanova” și „Алёна Буруянэ” (vezi para. 15). Informațiile din telefonul lui Gangan denotă că aceasta era implicată în traficul de persoane în scop comercial (vezi para. 15). Expertiza medico legală și psihologică a victimei R.S. susține versiunea supunerii ei la abuzuri repetate care au dus la automotilare. Instanța de apel a indicat motivele din care a reținut întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii. Recurenții nu au arătat de ce aceste argumente sunt iraționale. Ei doar manifestă dezacordul cu acestea și reproduc argumentelor deja prezentate în instanța de apel, care au fost analizate și combătute în mod convingător în decizie. Prin urmare, recursurile în această parte sunt vădit neîntemeiate. b. Recursul reprezentantului părții vătămate

Avocatul Alexandru Bodrug susține că R.S. a lipsit de la pronunțarea sentinței și nu a fost informată de instanță despre emiterea ei. El consideră că partea vătămată era în drept să depună apel și peste termenul de 15 zile de la primirea sentinței, iar instanța de apel nu s-a expus pe marginea cererii de repunere în termen. Instanța de apel nu a luat în calcul poziția exprimată prin apel de R.S și Maria S. la audierile suplimentare. Această omisiune echivalează cu o apreciere arbitrară și vădit nerezonabilă a probelor. Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 3) și 6) Cod de procedură penală. Temeiurile de recurs invocate se referă la interpretarea eronată a jurisprudenței uniforme, respingerea neîntemeiată ca tardiv a apelului depus în termen și motivarea decizie instanței de apel. Având în vedere că instanța de apel s-a expus doar în privința tardivității apelului, recursul va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală.

Avocatul Alexandru Bodrug susține că instanța de apel a apreciat eronat că apelul este tardiv. El susține că, la 06 august 2021, a fost pronunțată sentința, 18 partea vătămată a aflat de sentință abia în luna ianuarie 2022, iar instanța de apel eronat a calculat termenul din momentul pronunțării. Completul reiterează că părțile au obligația de diligență să se intereseze de soarta cauzelor lor, iar nerespectarea acestei obligații îi poate lipsi de dreptul de a cere repunerea în termenul de atac (vezi încheierea 1ra-391/2025 § 21). R.S. nu are studii juridice. Ea a cunoscut despre desfășurarea procesului penal. Ea a fost prezentă la mai multe ședințe de judecată în prima instanță, după care a solicitat să fie eliberată de la participare (f.d. 26, vol. II). R.S. nu a recepționat citația pentru ședința din 18 iunie 2021, care i-a fost expediată la adresa pe care a comunicat-o instanței (f.d.17, vol. IV). La ședința din 18 iunie 2021, s-a finalizat cercetarea judecătorească. Sentința a devenit accesibilă publicului, inclusiv părții vătămate, la 06 august 2021, când a fost plasată pe portalul instanței. Termenul de apel a expirat pentru partea vătămată la 23 august 2021. Recursul a fost depus cinci luni mai târziu. În dosar nu există informații că, din momentul începerii curgerii termenului de apel, partea vătămată a fost în imposibilitate de a consulta internetul și de a depune apel. Argumentul instanței de apel privind lipsa motivelor obiective de admitere a cererii de repunere în termen este just (vezi para. 39-40). Prin urmare, recursul declarat de avocatul Alexandru Bodrug este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile avocatului Mihai Stavilă, avocatului Serghei Șteliman și a avocatului Alexandru Bodrug împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 februarie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 19