1ra-169/2023 — Art.217-1 alin. 4, lit.b și art.219 alin. 2, art.217-1 alin. 4, lit.b, art.219 alin.2, art.217-1 alin.2, art.217 alin. 2 și art.217-1 alin. 3, lit.b CP

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. La 17 iunie 2021, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, toți inculpații au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunilor incriminate. La 24 octombrie 2022, Curtea de Apel Bălți a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați și avocații acestora, cu menținerea sentinței, reducând pedeapsa Sabinei Leonova cu 286 de zile și pedeapsa Nataliei Pitula cu 230 de zile, ca urmare a constatării încălcării drepturilor privind condițiile de detenție.

Împotriva deciziei au declarat recurs Sabina Leonova (28 octombrie 2022), Vasile Leonov (24 noiembrie 2022), avocatul Iana Lichii în interesele Sabinei Leonova (16 decembrie 2022), avocatul Victor Grijuc în interesele inculpatelor Natalia Pitula, Luiza Leonova, Galina Leonova și Laura Leonova (23 decembrie 2022), avocatul Vladimir Darii în interesele lui Vasile Leonov (28 decembrie 2022, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală) și avocatul Aliona Ciocanu în interesele Zamfirei Leonova (29 decembrie 2022, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), (8) și (12) Cod de procedură penală), solicitând, în esență, casarea deciziei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, să beneficieze de încetarea procesului penal, de aplicarea amnistiei ori de reducerea pedepselor.

Urmărirea penală în cauza nr. 2013041315 a fost pornită la 01 octombrie 2013, în baza art. 2171 alin. (3) lit. a) Cod penal. La 24 ianuarie 2014, din această cauză penală au fost disjunse materialele în privința Laurei Leonova, cu 1 atribuirea nr. 2014040134 (Vol. IV, f.d. 3). Urmărirea penală s-a finalizat la 20 iunie 2014. Urmărirea penală în cauza nr. 2014041689 a fost pornită la 05 decembrie 2014, în baza art. 2171 alin. (2) Cod penal (Vol. V f.d. 1). La 13 și 23 februarie 2015, la această cauză penală au fost conexate altele trei (în care urmărirea penală a fost pornită în baza art. 2171 alin. (2) și art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal) și, respectiv opt cauze (Vol. V, f.d. 7-12). Urmărirea penală s-a finalizat la 12 martie 2015. Urmărirea penală în cauza nr. 2015040389 a fost pornită la 11 martie 2015, în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și art. 219 alin. (2) Cod penal, prin disjungere din cauza penală nr. 2014041689 (Vol. X, f.d. 1). La 27 mai 2015, la această cauză penală au fost conexate altele 17 cauze. Urmărirea penală s-a finalizat la 22 iunie 2015. Urmărirea penală în cauza nr. 2017040512 a fost pornită la 31 martie 2017, în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) Cod penal (Vol. XIV, f.d. 1) și s-a finalizat la 23 mai 2017.

Prin încheierile din 06 noiembrie 2014 (Vol. IV, f.d. 107), 24 aprilie 2015 (Vol. VIII, f.d. 34), 12 iunie 2017 (Vol. XIV, f.d. 120), 16 noiembrie 2014 (Vol. III, f.d. 227), cauzele penale au fost conexate.

Prima instanță a examinat cauza în perioada 07 februarie 2014 - 17 iunie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada: 03 august 2021 - 24 octombrie 2022.

La 26 ianuarie 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Natalia Pitula, Natalia Leonova, Vasile Leonov, Sabina Leonova au fost acuzați că în perioada octombrie 2014 și până la momentul descinderii organelor de forță, acționând intenționat, din interes material și în cadrul unui grup criminal organizat, au procurat, păstrat, transportat și comercializat substanțe narcotice – opiu acetilat și paie de mac – pe teritoriul mun. Bălți. În cadrul achizițiilor de control, aceștia ar fi efectuat 19 vânzări de droguri către Jana Isacova, Nichita Poltorag, Andrei Prodan, Ivan Ivanov, Serghei Anișiuc și Alexandru Popov, la domiciliile situate pe str. 31 August și str. Moscovei din mun. Bălți. De asemenea, împreună cu Artur Mișcoi, au fost acuzați că au organizat și întreținut, la adresele menționate, spelunci în care permiteau consumatorilor să-și administreze în mod repetat drogurile prin injectare sau fumare. Faptele au fost încadrate în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b) și art. 219 alin. (2) Cod penal.

Sabina Leonova a mai fost acuzată că a dobândit droguri sub formă de opiu acetilat într-o cantitate nestabilită, pe care o păstra la domiciliul său, iar la 19 septembrie 2016 a înstrăinat o cantitate de opiu acetilat Nataliei Bugaicenco. De asemenea, ea a fost acuzată că a dobândit droguri sub formă de marihuană și 2 rășină de cannabis, iar în rezultatul percheziției din 15 februarie 2017, la domiciliul acesteia au fost depistate și ridicate 3,402 gr. marihuană și 0,061 gr. rășină de cannabis, păstrate fără scop de înstrăinare. Acțiunile ei au fost încadrate conform art. 2171 alin.(2) și art. 217 alin. (2) Cod penal (cauza nr. 2017040512).

Sabina Leonova, Galina Leonova, Natalia Leonova, Luiza Leonova, Vasile Leonov și Laura Leonova au fost acuzați de faptul că, în perioada septembrie - noiembrie 2013, prin înțelegere prealabilă între rude și urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor, au păstrat și înstrăinat opiu acetilat în proporții mari către I. Covalischi, N. Bugaicenco, S. Roșca, R. Hrișca, S. Babuța și E. Cușciuc. Acțiunile Galinei Leonova au fost încadrate conform art. 2171 alin. (3) lit. a), b) și f) Cod penal. Acțiunile Luizei Leonova au fost încadrate conform art. 2171 alin. (3) lit. b) Cod penal. Acțiunile lui Vasile Leonov și ale Sabinei Leonova au fost încadrate conform art. 2171 alin. (3) lit. b) și f) Cod penal. Acțiunile Nataliei Leonova și Laurei Leonova au fost încadrate conform art. 2171 alin. (3) lit. a) și b) Cod penal.

Vasile Leonov, Natalia Leonova și Zamfira Leonova au fost acuzați de faptul că, în perioada aprilie - mai 2015, fiind membri ai grupului criminal organizat, au continuat circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare pe teritoriul mun. Bălți. Ca urmare a efectuării de către organele de drept a achizițiilor de control a substanțelor narcotice, aceștia au realizat 17 înstrăinări de opiu acetilat către Andrei Prodan, Maxim Barcari, Alexandru Nichitin, Veaceslav Cristal și Ilie Pucicov. Acțiunile lor au fost încadrate conform art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Artur Mișcoi a fost acuzat că la 14 octombrie 2014, aflându-se la domiciliul său din mun. Bălți, a înstrăinat lui Alexandru Popov o seringă medicală cu opiu acetilat în cantitate de 0,002 gr. Acțiunile lui au fost încadrate conform art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal.

Vasile Leonov a mai fost acuzat că la 27 septembrie 2013, aflându-se ca pasager într-un automobil „Toyota Corola” pe str. Pușkin din mun. Bălți, a încercat să nimicească probele în timpul stopării de către poliție. Acesta a vărsat conţinutul unei sticluţe cu opiu acetilat pe podeaua automobilului, de unde s-a reușit ridicarea prin absorbire a cantității de 0,469 gr. Acțiunile sale au fost încadrate conform art. 2171 alin. (3) lit. a), b) și f) Cod penal. b. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 17 iunie 2021: Inculpatul Infracțiunea Pedeapsa Termenul și categoria pedepselor După aplicarea art. 84 și art. 85 Cod penal, după caz 3 Natalia art. 217¹ alin. (4) opt ani de închisoare și pedeapsa nouă ani de închisoare Pitula lit. b) CP complementară pe un termen de și pedeapsa trei ani complementară pe un termen de trei ani art. 219 alin. (2) CP trei ani de închisoare Sabina art. 217¹ alin. (4) opt ani de închisoare și pedeapsa după cumularea Leonova lit. b) CP complementară pe un termen de pedepselor conform trei ani art. 85 alin. (1) CP (pedeapsa stabilită prin art. 217¹ alin.( 3) patru ani de închisoare și pedeapsa sentința judecătoriei lit. b) CP complementară pe un termen de Bălți din 13 decembrie trei ani 2012) - 12 ani de închisoare și pedeapsa art. 217¹ alin. (2) doi ani de închisoare complementară pe un CP termen de cinci ani art. 219 alin. (2) CP trei ani de închisoare art. 217 alin. (2) CP șase luni de închisoare Vasile art. 217¹ alin. (4) pentru fiecare episod - zece ani de 13 ani de închisoare și Leonov lit. b) CP (două închisoare și pedeapsa pedeapsa episoade) complementară pe un termen de complementară pe un trei ani termen de cinci ani art. 217¹ alin. (3) cinci ani de închisoare și pedeapsa lit. a), b), f) CP complementară pe un termen de trei ani art. 219 alin. (2) CP cinci ani de închisoare Natalia art. 217¹ alin. (4) pentru fiecare episod - opt ani de după cumularea Leonova lit. b) CP (două închisoare și pedeapsa pedepselor conform episoade) complementară pe un termen de art. 85 alin. (1) CP trei ani (pedeapsa stabilită prin sentința judecătoriei art. 217¹ alin. (3) patru ani de închisoare și pedeapsa Bălți din 20 martie lit. a), b) CP complementară pe un termen de 2013) - 11 ani de trei ani închisoare și pedeapsa complementară pe un art. 219 alin. (2) CP trei ani de închisoare termen de cinci ani Laura art. 217¹ alin. (3) patru ani de închisoare și pedeapsa după cumularea Leonova lit. a), b) CP complementară pe un termen de pedepselor conform trei ani art. 84 alin. (4) CP (pedeapsa stabilită prin sentinţa Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 mai 2018) - nouă ani de închisoare și pedeapsa complementară pe un termen de trei ani Galina art. 217¹ alin. (3) patru ani de închisoare și pedeapsa după cumularea 4 Leonova lit. a), b), f) CP complementară pe un termen de pedepselor conform trei ani art. 85 alin. (1) CP (pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Bălți din 28 noiembrie 2011) - cinci ani de închisoare și pedeapsa complementară pe un termen de cinci ani Luiza art. 217¹ alin. (3) patru ani de închisoare și pedeapsa nu a fost aplicat Leonova lit. b) CP complementară pe un termen de trei ani; conform art. 90 Cod penal, pedeapsa suspendată condiţionat pe un termen de probă de trei ani Zamfira art. 217¹ alin.(4) zece ani de închisoare și pedeapsa după cumularea Leonova lit.b) CP complementară pe un termen de pedepselor conform trei ani art. 84 alin. (4) CP (pedeapsa stabilită prin sentinţa Judecătoriei Bălți, sediul Central din 27 februarie 2020) - 12 ani de închisoare și pedeapsa complementară pe un termen de cinci ani Artur art. 2171 alin. (4) lit. opt ani de închisoare și pedeapsa 9 (nouă) ani și Mișcoi b) CP complementară pe un termen de pedeapsa trei ani complementară pe un termen de cinci ani art. 219 alin. (2) CP trei ani de închisoare *Pedeapsa complementară în toate cazurile - privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de circulația legală a substanțelor narcotice și analogilor acestora

Instanța de fond a constatat că faptele inculpaților, constând în circulația ilegală a drogurilor și organizarea speluncilor, au fost probate integral prin declarațiile martorilor și materialele cauzei cercetate în ședință publică. Elementul central al probatoriului l-au constituit declarațiile martorilor audiați sub pseudonime (precum „Cristal Veaceslav”, „Nichitin Alexandru”, „Isacova Jana”), pe care instanța le-a apreciat ca fiind veridice. Instanța a reținut că acești martori au relatat sub jurământ, în mod detaliat, modalitatea prin care au procurat repetat opiu acetilat de la membrii familiei Leonov și de la ceilalți complici, indicând prețurile, locațiile tranzacțiilor și rolurile specifice ale fiecărui inculpat. Concluzia privind vinovăția a fost fundamentată și pe documentarea activității infracționale prin numeroase achiziții de control. Măsurile speciale de investigație au permis organelor de drept să ridice direct de la martorii sub acoperire seringile cu substanțe de culoare cafenie imediat după tranzacționarea 5 lor la domiciliile inculpaților din mun. Bălți. Natura substanțelor comercializate a fost confirmată prin rapoartele de expertiză chimică anexate la dosar. Experții au identificat prezența opiului acetilat, a marihuanei și a rășinii de cannabis, stabilind totodată cantitățile exacte care au fundamentat încadrarea juridică în proporții „mari” și, respectiv, „deosebit de mari”.

Existența grupului criminal organizat și a speluncilor a fost dedusă din stabilitatea reuniunii de persoane și din amenajarea imobilelor pentru consumul de droguri. Instanța a reținut că inculpații puneau la dispoziția consumatorilor propriile locuințe pentru injectarea narcoticelor, fapt probat de martorii care au declarat că erau impuși să consume opiul pe loc și de descoperirea la percheziții a numeroase seringi folosite, aruncate în curțile acestora. Referitor la poziția inculpaților, instanța de fond a apreciat nerecunoașterea vinei ca fiind o simplă metodă de apărare și o încercare de eschivare de la răspunderea penală. Versiunea apărării a fost considerată nefondată, fiind combătută de realitatea obiectivă a probelor materiale și a declarațiilor martorilor oculari care au indicat direct către inculpați ca fiind furnizorii de droguri. Alibiurile prezentate de unii inculpați (precum internarea în spital a lui Vasile Leonov sau prezența în alt oraș a Zamfirei Leonova) au fost respinse ca având un caracter pur declarativ. Instanța a notat că probatoriul acuzării a demonstrat cert implicarea lor în episoadele infracționale documentate. Instanța a înlăturat și argumentul privind o pretinsă provocare din partea poliției. Ea a constatat că intenția infracțională a aparținut inculpaților, aceștia având antecedente penale pentru fapte similare, ceea ce demonstrează o predispoziție constantă spre traficul de droguri, poliția intervenind doar pentru a documenta o activitate ilicită deja existentă. c. Apelul

La 23 iunie 2021, avocatul Veaceslav Pascari, în interesele Laurei Leonova, a depus apel împotriva sentinței, solicitând achitarea inculpatei, deoarece concluzia privind vinovăția inculpatei s-a bazat pe declarațiile martorilor care sunt consumatori de droguri și, prin urmare, sunt lipsiți de credibilitate (Vol. XVII, f.d. 150).

La 24 iunie 2021 și 01 iulie 2021, avocatul Diana Sanduleac, în interesele Galinei Leonova, și, respectiv, Galina Leonova, au depus apeluri, solicitând casarea sentinței și achitarea inculpatei. Potrivit apelului, acuzarea nu a probat comiterea infracțiunilor, iar declarațiile împotriva inculpatei au fost date de persoane sub acoperire. Galina Leonova a invocat faptul că nu a vândut niciodată droguri și că totul a fost o provocare organizată de ofițerii de investigații. Ea a menționat vârsta de 83 de ani și starea precară de sănătate ca motive pentru care nu poate executa pedeapsa cu închisoarea (Vol. XVII, f.d. 154, f.d. 156).

La 01 iulie 2021, avocatul Aliona Ciocanu, în interesele Zamfirei Leonova, a depus apel, solicitând achitarea inculpatei. Potrivit apelului, acuzarea nu a administrat probe care să demonstreze comiterea infracțiunilor incriminate, 6 instanța nu a luat în considerare declarațiile inculpatei, nu a exclus probele inadmisibile (acțiunile și actele procesuale efectuate anterior emiterii ordonanței de începere a urmăririi penale) și a respins cererea apărării de efectuare a expertizei dactiloscopice. La dosar sunt probe care demonstrează că inculpata s-ar fi aflat la tratament în perioada aprilie 2015 și că nu s-a demonstrat existența unui grup criminal organizat (Vol. XVII, f.d. 166).

La 02 iulie 2021, avocatul Vladimir Darii, în interesele lui Vasile Leonov, a depus apel, solicitând achitarea inculpatului de învinuirea în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, deoarece nu a comis fapta, iar cu referire la celelalte acuzații, a solicitat achitarea deoarece acuzatorul de stat a retras învinuirea. Avocatul a susținut că probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului, iar în perioada comiterii unora dintre faptele imputate acesta era internat în spital. De asemenea, în cursul judecării cauzei în prima instanță, procurorul a emis mai multe ordonanțe de modificare și completare a învinuirii, acuzația finală fiind formulată prin ordonanța din 01 noiembrie 2018. Prin formularea acestei învinuiri, procurorul a renunțat implicit la celelalte capete de acuzare. (Vol. XVII, f.d. 185).

La 05 iulie 2021, avocatul Stela Chiriac, în interesele Nataliei Leonova, a depus apel, solicitând casarea sentinței și achitarea inculpatei. Potrivit cererii, probele din dosar nu demonstrează comiterea infracțiunilor incriminate inculpatei, iar, instanța a respins argumentul apărării cu referire la provocarea ofițerilor de investigații, prin intermediul martorilor care acționat sub acoperire, în vederea comiterii infracțiunilor, aceștia fiind consumatori de droguri și erau în relații de dependență de ofițerii de investigații (Vol. XVII, f.d. 187).

La 09 iulie 2021, avocatul Ion Prisacari, în interesele lui Artur Mișcoi, Sabina Leonova și Natalia Leonova, a depus apeluri, solicitând casarea sentinței și achitarea inculpaților, deoarece prima instanță nu a delimitat faptele lui Artur Mișcoi, Sabina Leonova și Natalia Leonova de faptele celorlalți inculpați și a pus la baza sentinței declarațiile unor martori care sunt consumatori de droguri (Vol. XVII, f.d. 151-156).

La 09 iulie 2021, Vasile Leonov a depus apel, invocând că i-au fost încălcate drepturile și că dosarul conține multă „calomnie și nedreptate”, menționând totodată că mulți martori sunt deja decedați.

La 16 iulie 2021, Zamfira Leonova a depus apel, solicitând aplicarea pedepsei pentru concurs de infracțiuni în privința sa, ținând cont de prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal și calcularea termenului din momentul pronunțării sentinței din 17 iunie 2021.

La 10 decembrie 2021, avocatul Victor Grijuc, în interesele Nataliei Pitula, a depus apel, solicitând casarea sentinței în latura pedepsei și aplicarea unei pedepse mai blânde. 7

La 01 decembrie 2021, Natalia Pitula a depus apel, solicitând casarea sentinței, invocând că avocatul nu i-ar fi explicat procedura de contestare.

La 24 octombrie 2022, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța de apel a constatat încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție în privința Sabinei Leonova și Nataliei Pitula și le-a redus pedepsele cu 286 de zile și, respectiv, 230 de zile. Plângerea lui Vasile Leonov cu privire la încălcarea condițiilor de detenție a fost respinsă. Decizia motivată a fost pronunțată la 29 noiembrie 2022.

Instanța de apel a statuat că vinovăția tuturor inculpaților a fost dovedită cu certitudine în cursul judecării cauzei, prin probe care confirmă implicarea lor în circulația ilegală a drogurilor și organizarea speluncilor. Constatarea vinovăției s-a bazat pe o analiză completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor cauzei, instanța de apel confirmând că prima instanță a dat o apreciere legală probelor administrate. Deși inculpații nu și-au recunoscut vina, acțiunile lor au fost încadrate juridic ca fiind comise în cadrul unui grup criminal organizat, definit ca o reuniune stabilă de persoane care acționau coordonat pentru a obține profit din vânzarea de opiu acetilat. Instanța a reținut că fiecare membru avea roluri bine determinate, precum prepararea, păstrarea, transportarea și distribuirea substanțelor narcotice pe teritoriul municipiului Bălți. Baza probantă care a susținut condamnarea a inclus declarațiile detaliate ale martorilor care au procurat droguri de la inculpați. Aceste declarații au fost susținute de rapoartele de expertiză care au confirmat natura substanțelor (opiu acetilat, paie de mac, marihuană), procesele-verbale de percheziție și rezultatele achizițiilor de control efectuate de organele de drept. Instanța a concluzionat că pedepsele cu închisoarea sunt echitabile și proporționale cu gravitatea infracțiunilor deosebit de grave comise. Ea a argumentat că izolarea inculpaților de societate este necesară pentru atingerea scopului pedepsei de corectare a condamnaților și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, având în vedere caracterul periculos al activității infracționale desfășurate și antecedentele penale ale majorității inculpaților.

Cu referire la argumentul apărării că martorii erau consumatori de droguri, instanța de apel a motivat că aceștia erau singurii care puteau inspira încredere vânzătorilor, care acționau cu o prudență extremă. Această strategie a fost necesară pentru documentarea eficientă a cazurilor de realizare ilegală a narcoticelor, iar apărării i-a fost garantat dreptul de a adresa întrebări acestor martori în timpul audierilor. Referitor la legalitatea intervenției poliției, instanța a reținut că organele de drept s-au implicat doar după ce martorii au procurat substanțe și le-au predat de bunăvoie. Prin acest act de predare benevolă, martorii au fost exonerați de răspundere penală conform art. 217 alin. (5) Cod penal, iar acțiunile lor ulterioare au fost coordonate legal de către poliție. Instanța a subliniat că nu au existat probe care să indice vreo influență, protejare sau părtinire din partea polițiștilor asupra martorilor. În final, instanța a stabilit că 8 scopul utilizării acestor martori a fost unul legitim: deconspirarea și tragerea la răspundere a comercianților de droguri. Declarațiile martorilor au fost considerate esențiale pentru stabilirea adevărului, deoarece s-au coroborat cu rapoartele de expertiză care au confirmat natura substanțelor ridicate. Referitor la credibilitatea martorilor consumatori de droguri, instanța a argumentat că aceștia au oferit declarații detaliate și coerente despre evenimentele la care au participat direct. Inculpații aveau ca îndeletnicire constantă vânzarea de droguri și continuau activitatea infracțională chiar și când știau că sunt monitorizați, ceea ce demonstrează propria lor intenție infracțională, nu o instigare din partea poliției.

Instanța de apel a respins ca nefondat argumentul privind neconcordanța actelor procesuale și inadmisibilitatea probelor obținute înainte de începerea urmăririi penale, concluzionând că actele procesuale corespund standardelor de calitate a probelor, fiind efectuate în strictă conformitate cu Codul de procedură penală, în cadrul unui proces penal. Instanța a considerat justificată respingerea cererii de efectuare a expertizei dactiloscopice asupra seringilor recunoscute drept corpuri delicte. Expertiza nu era relevantă, întrucât transmiterea seringilor de către inculpați fusese deja demonstrată prin declarațiile martorilor oculari și rezultatele măsurilor speciale de investigație.

Cu referire la existența grupului criminal organizat, instanța de apel a reținut că inculpații formau o reuniune stabilă, cu un grad înalt de coordonare și roluri bine determinate (preparare, păstrare, vânzare). Activitatea lor era desfășurată cu o prudență extremă pentru a evita depistarea, iar profiturile erau obținute în comun, ceea ce confirmă structura de grup organizat. Referitor la alibiul legat de internarea în spital (invocat de Zamfira Leonova și Vasile Leonov), instanța a notat că aceste afirmații au un caracter pur declarativ și nu au fost probate. Instanța a subliniat că acțiunile infracționale ale grupului puteau fi coordonate și de la distanță, iar prezența fizică la domiciliu în fiecare moment al perioadei infracționale nu era o condiție obligatorie pentru condamnare.

Cu referire la modificarea învinuirii în cazul lui Vasile Leonov, instanța a subliniat că procurorul are dreptul legal de a modifica sau completa învinuirea în fața instanței de fond. Faptul că s-a renunțat la anumite capete de acuzare sau s-au modificat altele nu invalidează probatoriul pe faptele rămase, iar dreptul la apărare a fost respectat prin oferirea posibilității de a contesta noile formulări.

Referitor la Natalia Pitula și dreptul la apărare, instanța a admis examinarea apelului depus tardiv din cauza lipsei de instruire a acesteia (nefiind cărturară). Totuși, pe fond, instanța a menținut pedeapsa, considerând-o echitabilă și proporțională cu gravitatea infracțiunilor de circulație ilegală a drogurilor și organizare a speluncilor. d. Recursurile

La 28 octombrie 2022, Sabina Leonova a contestat cu recurs decizia, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai 9 blândă. Potrivit recursului, faptele incriminate nu au fost săvârșite de recurent, iar vinovăția nu a fost demonstrată. De asemenea, Sabina Leonova solicită aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

La 24 noiembrie 2022, Vasile Leonov a contestat cu recurs decizia, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie redus termenul de pedeapsă și să fie aplicată Legea nr. 243/2021 privind amnistia.

La 16 decembrie 2022, avocatul Iana Lichii în interesele inculpatului Sabina Leonova, a contestat cu recurs decizia, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie încetat procesul penal în privința Sabinei Leonova în legătură cu aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia sau în legătură cu intervenirea prescripției. De asemenea, recurentul a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde. Potrivit recursului, instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluţia instanţei. Instanțele au aplicat o pedeapsă prea aspră și nu au luat în considerare că Sabina Leonova are la întreţinere trei copii minori, nu se află la evidenţa medicului narcolog şi psihiatru, antecedentul penal este stins și a recunoscut vina în instanța de apel. De asemenea, instanța de apel eronat a respins cererea inculpatei referitor la aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia pentru infracțiunile prevăzute de art. 217 alin. (2) şi art. 2171 alin. (2) Cod penal, deoarece acestea se referă la categoria infracţiunilor uşoare şi mai puţin grave, acţiunea infracţională a fost comisă în intervalul de timp din luna octombrie 2014 şi până la momentul descinderii organelor de forţă (2015), iar din momentul comiterii infracţiunii a trecut o perioadă mai mare de doi și, respectiv, cinci ani.

La 23 decembrie 2022, avocatul Victor Grijuc, în interesele inculpaților Natalia Pitula, Luiza Leonova, Galina Leonova și Laura Leonova, a contestat cu recurs decizia. Potrivit recursului, instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale prin menținerea unei sentințe prea aspre în raport cu acțiunile inculpaților.

La 28 decembrie 2022, avocatul Vladimir Darii, în interesele inculpatului Vasile Leonov, a contestat cu recurs decizia în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând achitarea lui Vasile Leonov. Potrivit recursului, instanța de apel a dat aprecieri formale argumentului cu referire la modificarea învinuirii de către procuror, considerând că modificarea unui capăt de acuzare nu aduce atingeri altui capăt de acuzare, în situația când sunt învinuiri pe mai multe articole. Ordonanța de modificare și completare a învinuirii din 30 aprilie 2018 conține patru capete de acuzare: art. 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal (17 episoade); art. 2171 alin.(4) lit. b) Cod penal; art. 219 alin. (2) Cod penal (19 episoade); și art. 2171 alin.(3) lit. a), b) și f) Cod penal. La 01 noiembrie 2018, procurorul modifică învinuirea în privința lui Vasile Leonov și menține învinuirea pe 17 10 episoade, prezente și în învinuirea modificată la 30 aprilie 2018, pretinse ca comise de Vasile Leonov în perioada aprilie-mai 2015 împreună cu Zamfira Leonova, Natalia Leonova și alte persoane, pe art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal, făcând trimitere la art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, în sensul că situația inculpatului nu se agravează deoarece au fost excluse mai multe capete de acuzare, restul articolelor. Excluderea la 01 noiembrie 2018 a învinuirilor pe celelalte capete de acuzare expuse în ordonanța de modificare și completare din 30 aprilie 2018 este conformă art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală. Respectiv, instanța de judecată se putea expune doar privitor la învinuirea din 01 noiembrie 2018, adică pe art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal. De asemenea, învinuirea potrivit căreia Vasile Leonov ar fi comis infracțiunile indicate în ordonanța de modificare a învinuirii din 01 noiembrie 2018 (art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal), nu sunt cunoscute de inculpat pe motiv că nu a participat la aceste fapte. Conform înscrisurilor prezentate instanței de fond, în perioada anilor 2014-2019, Vasile Leonov era voluntar al organizațiilor la Centrul social „Puls” și Biserica creștină evanghelică din mun. Bălți, care au fost ignorate, așa cum au fost ignorate și declarațiile inculpatului date în instanța de fond referitor la faptul că, în primăvara anului 2015, el nu era prezent la ședințele de judecată, deoarece era internat în spital și nu participa la acțiuni de realizare a drogurilor. Instanța de apel a respins și argumentul apărării că martorul Ilie Pucico a declarat că Vasile Leonov venea cu automobilul alb BMW și-i aducea substanțe narcotice, pe când în învinuire s-a constatat că acestuia i-au realizat substanțe narcotice pe adresa mun. Bălți, str. Moscovei 43 ap. 1. Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și a admis o eroare gravă de fapt, recunoscându-l pe Vasile Leonov membru al grupului criminal și condamnându-l pe capetele de acuzare pe care procurorul și-a retras acuzațiile.

La 29 decembrie 2022, avocatul Aliona Ciocanu, în interesele Zamfirei Leonova, a contestat cu recurs decizia în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicitând pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a Zamfirei Leonova în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal. Potrivit recursului, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, a admis о eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat о încadrare juridica greșita. În motivarea recursului invocă faptul că hotărârea instanței de apel enumeră probele fără a le analiza. Instanțele nu au indicat în ce mod fiecare probă demonstrează vinovăția inculpatei pentru fiecare episod de învinuire și nici nu au explicat motivele respingerii argumentelor apărării. Învinuirea este formulată în mod abstract și neindividualizat, fără descrierea faptelor concrete imputate inculpatei, a rolului acesteia, a datelor și împrejurărilor în care ar fi acționat. Utilizarea expresiei „tot ei” în actul de învinuire nu permite delimitarea contribuției fiecărui participant și a condus la extinderea nejustificată a volumului acuzației, cu 11 încălcarea dreptului la apărare și a exigențelor unui proces echitabil. Un alt argument al recurentului este lipsa unui probatoriu suficient și admisibil. Recurentul susține că vinovăția nu a fost demonstrată dincolo de orice îndoială rezonabilă, că o parte importantă a probelor au fost obținute anterior începerii urmăririi penale și, prin urmare, sunt inadmisibile, iar declarațiile martorilor sub acoperire sunt afectate de provocare, de lipsa imparțialității și de încălcarea normelor procesual-penale, motiv pentru care acestea trebuiau excluse din probatoriu. Dreptul la apărare a fost încălcat prin respingerea cererilor de administrare a unor probe relevante, inclusiv efectuarea expertizei dactiloscopice asupra seringilor și cercetarea corpurilor delicte, precum și prin neluarea în considerare a probelor favorabile inculpatei, inclusiv a celor care demonstrau imposibilitatea prezenței acesteia la unele dintre episoadele imputate. În fine, recurentul contestă existența grupului criminal organizat și încadrarea juridică a faptelor, arătând că acuzarea nu a demonstrat organizarea prealabilă a grupului, rolul fiecărui participant, existența unei structuri stabile sau intenția comună de a comite infracțiunile imputate. În opinia apărării, lipsa acestor elemente, coroborată cu insuficiența probelor privind procurarea, păstrarea și înstrăinarea drogurilor, impunea achitarea inculpatei.

La 26 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței. Potrivit referinței procurorului în Secția judiciar-penală a Procuraturii Generale, Pavel Guțan, recursurile urmează a fi declarate inadmisibile, ca vădit neîntemeiate, iar recursul avocatului Victor Grijuc, pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut.

La 30 mai 2024, Sabina Leonova a solicitat retragerea propriului recurs. De asemenea, la 23 și 30 octombrie, 07, 18 și 20 noiembrie 2025, ea a solicitat încetarea examinării recursului depus de avocatul Iana Lichii la 16 decembrie 2022. La 27 noiembrie 2025, recurenta a mai depus o cerere nesemnată de retragere a recursului. O cerere semnată cu aceeași solicitare a fost depusă la 04 decembrie 2025.

Conform art. 251 alin. (2) și (4) Cod de procedură penală, în vigoare la data efectuării urmăririi penale: „(2) Încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţa după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanţei, la compunerea acesteia şi la publicitatea şedinţei de judecată, la participarea părţilor în cazurile obligatorii, la prezenţa interpretului, traducătorului, dacă sînt obligatorii potrivit legii, atrage nulitatea actului procedural. (4) Încălcarea oricărei alte prevederi legale decît cele prevăzute în alin.(2) atrage nulitatea actului dacă a fost invocată în cursul efectuării acţiunii – cînd partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale – cînd partea ia cunoştinţă de materialele dosarului, sau în instanţa de judecată – cînd partea a fost absentă la efectuarea acţiunii procesuale, precum şi în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanţă.”

Partea relevantă a articolului art. 217¹ Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii, era următoarea: „(2) Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte operaţiuni ilegale cu substanţele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, săvîrşite în scop de înstrăinare, ori înstrăinarea ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 4000 la 6000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite: a) de o persoană care anterior a săvîrşit aceleaşi acţiuni; b) de două sau mai multe persoane; 13 f) în proporţii mari, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice. (4) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3), săvîrşite: b) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală ori în favoarea acestora; se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 8000 la 10000 unităţi convenţionale cu lichidarea acesteia.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurenții Sabina Leonova, Vasile Leonov, avocatul Iana Lichii și avocatul Victor Grijuc nu menționează vreun temei de recurs, însă nu sunt de acord cu pedepsele aplicate inculpaților. Cu excepția avocatului Victor Grijuc, ei au solicitat aplicarea prevederilor Legii nr. 243/2021 privind amnistia. Orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, iar argumentele cu referire la aplicarea amnistiei urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Recursul avocatului Aliona Ciocanu în interesele Zamfirei Leonova se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, iar recursul avocatului Vladimir Darii în interesele inculpatului Vasile Leonov, se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Aceste temeiuri se referă la motivarea deciziei instanței de apel, neîntrunirea elementelor infracţiunii și încadrarea juridică greșită a faptei. 14

Deși se invocă trei temeiuri de recurs, avocatul Aliona Ciocanu nu a menționat distinct argumentele pentru fiecare temei. Ea critică soluția de condamnare, invocând aprecierea formală a probelor, lipsa probelor care demonstrează vinovăția și existența grupului criminal organizat, caracterul neclar al învinuirii și motivarea insuficientă a respingerii argumentelor apărării. Având în vedere motivele invocate, recursul va fi examinat prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Recursul avocatului Vladimir Darii critică soluția de condamnare, invocând examinarea și aprecierea eronată a învinuirii după modificarea acesteia de către procuror, omisiunea aprecierii probelor și argumentelor apărării, în special a probelor ce susțin alibiul inculpatului și a contradicțiilor dintre declarațiile martorului și conținutul învinuirii, precum și constatarea neîntemeiată a apartenenței acestuia la grupul criminal. Având în vedere motivele invocate, recursul va fi examinat prin prisma temeiurilor prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023. a) Recursurile depuse de Sabina Leonova și avocatul Iana Lichii în interesele Sabinei Leonova

Conform art. 407 alin. (1), (3) și art. 423 Cod de procedură penală, persoanele care au declarat recurs sunt în drept să-l retragă până la începutul examinării acestuia. Retragerea recursului atrage încetarea procedurii de recurs.

Până la inițierea examinării recursurilor, condamnata a solicitat retragerea recursului declarat în nume propriu și a recursului avocatului Iana Lichii (vezi para. 41). Ea a invocat dispozițiile art. 423 Cod de procedură penală, potrivit cărora persoanele îndreptățite pot renunța la recurs, în condițiile art. 407 Cod de procedură penală.

Completul nu a stabilit vreun temei pentru a respinge cererea condamnatei. În consecință, aceasta urmează a fi admisă și încetată procedura de examinare a recursurilor depuse de Sabina Leonova și avocatul Iana Lichii în interesele Sabinei Leonova. b) Recursurile depuse de Vasile Leonov și avocatul Victor Grijuc în interesele inculpaților Natalia Pitula, Luiza Leonova, Galina Leonova și Laura Leonova

În recurs, Vasile Leonov solicită reducerea termenului de pedeapsă și aplicarea Legii nr. 243/2021 privind amnistia.

Cu referire la argumentul cu privire la aplicarea amnistiei, completul notează că o asemenea cerere nu a fost formulată în instanța de apel. Conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, în recurs nu pot fi invocate aspecte noi 15 (decizia nr. 1ra-1464/2023, § 26). Curtea Supremă de Justiție, în ordine de recurs, nu poate aplica actul de amnistie dacă acest lucru nu a fost solicitat în instanța de apel (decizia nr. 1ra-81/2024, § 30). Totuși, aplicarea amnistiei poate fi solicitată în procedura executării sentinței (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 35-36). Prin urmare, recursul lui Vasile Leonov nu se încadrează în temeiurile de recurs.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Din alin. (1) al acestui articol rezultă că în recurs sunt reparate doar „erorile de drept”. Doar în cazul individualizării sancţiunii contrar prevederilor legale există temeiul de recurs prevăzut de pct. 10). Recurentul nu a indicat prevederile imperative care ar fi fost încălcate de instanțele de judecată atunci când au aplicat pedeapsa cu închisoarea inculpatelor Natalia Pitula, Luiza Leonova, Galina Leonova și Laura Leonova (vezi para. 14). Avocatul doar își exprimă dezacordul față de această decizie. El argumentează că instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale prin menținerea unei sentințe prea aspre. Aplicarea sau neaplicarea unei pedepse mai blânde ţine de discreția judecătorului. Instanţa poate admite un recurs în temeiul pct. 10) doar atunci când nu sunt întrunite condiţiile legale pentru aplicarea unei pedepse (mutatis mutandis cauzele nr. 1ra-405/2023, 1ra-674/2023, 1ra-466/2023, 1ra-968/2023, 1ra-1459/2023, 1ra-1576/2023, 1ra-1583/2023). Prin urmare, recursul avocatului Victor Grijuc nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală. c) Recursul avocatului Aliona Ciocanu în interesele Zamfirei Leonova

Argumentele recurentului referitoare la insuficiența motivării hotărârii instanței de apel și la neexaminarea argumentelor invocate în apel urmează a fi analizate prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar cele privind inexistența grupului criminal organizat și, prin urmare, încadrarea juridică greșită a faptei – prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 12) din același cod.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100. Acest temei se referă la motivarea deciziei instanței de apel și include cinci situații distincte. După cum rezultă din acea decizie, instanța de judecată trebuie să ofere o motivare convingătoare pentru toate argumentele „care pot avea vreun efect asupra soluției”. Această obligație nu presupune examinarea detaliată a fiecărui argument secundar sau a tuturor afirmațiilor formulate de părți (hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind 16 motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). De asemenea, motivarea instanței de judecată nu poate lăsa părțile într-o stare de confuzie datorită contradicțiilor esențiale din hotărâre, sau de ce anumite circumstanțe esențiale au fost lăsate fără examinare (decizia nr. 1ra-686/2022, § 55). Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).

Argumentele invocate de recurent au fost examinate și au primit un răspuns explicit și suficient motivat. Decizia instanței de apel cuprinde, la paginile 86-90, răspunsuri la fiecare argument invocat în apelul avocatei Aliona Ciocanu: asupra probatoriului și credibilității martorilor, asupra pretinsei provocări, asupra dreptului la apărare și a refuzului expertizei dactiloscopice, asupra admisibilității probelor și asupra existenței grupului criminal organizat. Decizia expune starea de fapt reținută, evaluează declarațiile martorilor audiați, procesele-verbale de achiziție de control și de percheziție, corpurile delicte și rapoartele de expertiză chimică, indicând raționamentul care a condus la concluzia privind fapta incriminată și încadrarea juridică. Argumentarea este logică, coerentă și nu poate fi apreciată ca nerezonabilă.

Susținerea recurentei potrivit căreia instanța de apel s-ar fi limitat la enumerarea probelor, fără a arăta în ce mod fiecare probă demonstrează vinovăția pentru fiecare episod, nu se confirmă. Concluzia privind vinovăția Zamfirei Leonova nu se întemeiază pe o probă izolată, ci pe coroborarea acestora: martorii audiați au declarat că au procurat opiu acetilat de la domiciliul din mun. Bălți, inclusiv de la inculpată; martorul Cristal Veaceslav a declarat că a procurat opiu de la aceasta în mai multe rânduri; martorul Nichitin Alexandru a declarat că a procurat de 12 ori substanțe narcotice de la inculpată, indicând locul, data și prețul; iar rapoartele de expertiză chimică confirmă că substanțele ridicate în cadrul achizițiilor de control constituiau opiu acetilat.

Argumentul recurentului privind caracterul abstract și neindividualizat al învinuirii, determinat de utilizarea expresiei „tot ei”, nu poate fi reținut. Învinuirea identifică în mod expres persoana inculpatei, încadrarea juridică a faptelor, perioada săvârșirii acestora, modalitatea de comitere, forma de participație și împrejurările esențiale ale acuzației. Prin urmare, învinuirea a fost formulată cu un grad suficient de claritate și precizie, astfel încât inculpata să poată înțelege natura și cauza acuzației și să își exercite efectiv dreptul la apărare.

Argumentul privind inadmisibilitatea probelor obținute anterior pornirii urmăririi penale a fost invocat în apel și, de asemenea, nu poate fi reținut. Obiecția trebuia formulată, în temeiul art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală 17 (în vigoare la data efectuării urmăririi penale), cel târziu la terminarea urmăririi penale. Conținutul procesului-verbal de informare a învinuitului și apărătorului despre terminarea urmăririi penale și prezentarea materialelor din 08 iunie 2015, denotă că învinuita și apărătorul nu au formulat nicio obiecție (Vol. XII, f.d. 244).

Referitor la pretinsa provocare din partea organelor de drept, acest argument a fost examinat în detaliu de instanța de apel, care a conchis că martorii au acționat inițial din inițiativă proprie, autodenunțând faptele la organele de poliție. Ulterior, ei au fost implicați în măsuri speciale de investigații. Membrii grupului criminal cunoșteau că sunt monitorizați de poliție, însă au continuat să comercializeze substanțe narcotice, ceea ce exclude ipoteza provocării. Instanța de apel nu a stabilit că organele de urmărire penală ar fi determinat inculpații să săvârșească infracțiunile pentru care au fost condamnați. Recurenta nu arată în ce mod această motivare a instanței de apel ar fi contradictorie sau nerezonabilă.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului la apărare prin respingerea cererilor de administrare a probelor – expertiza dactiloscopică asupra seringilor și cercetarea corpurilor delicte, instanța de apel a motivat de ce aceste probe nu erau relevante, vinovăția nefiind întemeiată pe identificarea urmelor papilare, iar natura substanțelor fiind stabilită prin expertizele chimice. De asemenea, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17 februarie 2022 (f.d.50-51, vol.18), inculpata Zamfira Leonova a renunțat la cererea de efectuare a expertizei, menționând că este de acord cu sentința și solicită aplicarea amnistiei.

Argumentul privind absența inculpatei din mun. Bălți în luna aprilie 2015 a fost examinat și respins. Instanța de apel a reținut că un singur capăt de învinuire vizează data de 30 aprilie 2015, celelalte vizând luna mai 2015, și că declarațiile martorilor care au detaliat circumstanțele procurării drogurilor de la inculpată au inspirat credibilitate.

Cu referire la temeiul prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, recurentul contestă existența grupului criminal organizat și încadrarea juridică a faptelor, arătând că acuzarea nu a demonstrat organizarea prealabilă a grupului, rolul fiecărui participant, existența unei structuri stabile sau intenția comună de a comite infracțiunile imputate. Argumentul respectiv a fost, de asemenea, examinat în detaliu de instanța de apel. Instanța de apel a constatat, pe baza declarațiilor coroborate ale martorilor și a probelor materiale, că inculpații au constituit o reuniune stabilă, cu activitate îndelungată (2013-2015), cu locații fixe de desfășurare a activității (două apartamente din mun. Bălți), cu distribuirea precisă a rolurilor în cadrul grupului (preparare, păstrare, distribuire, transportare) și cu scopul determinat de obținere a profitului din comercializarea drogurilor. Constatarea existenței grupului criminal organizat nu necesita identificarea nominală a unui lider unic, ci stabilirea caracteristicilor de stabilitate, coordonare și scop comun, care au fost dovedite. În consecință, 18 acțiunile Zamfirei Leonova au fost corect calificate în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b) Cod penal. Proporțiile mari au fost corect determinate prin cumularea cantităților distribuite în cadrul activității infracționale prelungite, conform art. 134¹ alin. (8) Cod penal. Argumentul recurentei privind calificarea separată, pe episoade, ca „proporții mici” ignoră caracterul îndelungat al activității infracționale, astfel cum a fost reținut de instanțele inferioare.

În concluzie, decizia instanței de apel conține motivele pe care se întemeiază soluția, răspunde argumentelor apte să influențeze soluția și nu conține contradicții esențiale ori omisiuni ale unor circumstanțe esențiale. Din recurs nu rezultă în ce mod evaluarea probelor ar fi nerezonabilă. Prin urmare, recursul avocatului Aliona Ciocanu este vădit neîntemeiat. d) Recursul avocatului Vladimir Darii în interesele inculpatului Vasile Leonov

Recurentul invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, susținând, în esență, că instanța de apel a dat aprecieri formale argumentelor din apel, nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate și a admis o eroare gravă de fapt, recunoscându-l pe Vasile Leonov membru al grupului criminal organizat și condamnându-l pe capete de acuzare la care procurorul ar fi renunțat prin ordonanța din 01 noiembrie 2018.

Completul reiterează cele expuse la § 58 privind conținutul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Argumentul central al recursului potrivit căruia, prin ordonanța din 01 noiembrie 2018, procurorul ar fi menținut învinuirea exclusiv în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b) Cod penal, retrăgând celelalte capete de acuzare cuprinse într-o ordonanță din 30 aprilie 2018, astfel încât instanțele s-ar fi putut pronunța doar asupra acestei învinuiri, se întemeiază pe o premisă factuală eronată. Completul constată că o ordonanță de modificare a învinuirii lui Vasile Leonov din 30 aprilie 2018 nu există. Cronologia reală a actelor de învinuire este următoarea: a) prin ordonanța de punere sub învinuire din 02 iunie 2015, lui Vasile Leonov i-a fost înaintată învinuirea în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b) Cod penal pe 3 episoade - din 11, 13 și 15 mai 2015 (Vol. XII, f.d. 211); b) prin ordonanța de modificare și completare a învinuirii din 01 noiembrie 2018, i-a fost înaintată învinuirea în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b) Cod penal pe alte episoade, cu includerea episoadelor din ordonanța din 02 iunie 2015, fiind, așadar, o completare a învinuirii, iar nu o restrângere a acesteia (Vol. XV, f.d. 110-111); c) la 30 noiembrie 2018, (și nu la 30 aprilie 2018, cum indică recurentul) procurorul a înaintat ordonanța cu privire la modificarea și completarea învinuirii lui Vasile Leonov, cu includerea și acelor episoade expuse în ordonanțele 19 anterioare, cu concretizarea și calificarea acțiunilor acestuia în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b), art. 219 alin. (2) și art. 217¹ alin. (3) lit. a), b), f) Cod penal (Vol. XV, f.d. 183-186).

Prin urmare, ordonanța din 01 noiembrie 2018 nu este ultimul act de învinuire, ci precedă ordonanța din 30 noiembrie 2018, care a completat, iar nu a restrâns, acuzația. Susținerea recurentului privind o pretinsă retragere a acuzațiilor prin ordonanța din 01 noiembrie 2018, cu trimitere la art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, este eronată. Instanța de fond și instanța de apel s-au pronunțat asupra tuturor capetelor de acuzare înaintate lui Vasile Leonov prin ordonanța din 30 noiembrie 2018. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de fond din 05 decembrie 2018, ordonanțele de modificare a învinuirii au fost înaintate de procuror în prezența inculpatului Vasile Leonov, modificarea învinuirii a fost pusă în discuție, iar participanții la proces nu au formulat obiecții (Vol. XV, f.d. 192). Așadar, inculpatul a cunoscut întinderea acuzației și a avut posibilitatea efectivă de a se apăra. Critica formulată în recurs nu relevă carențe de motivare a deciziei instanței de apel. Motivarea instanței de apel, potrivit căreia modificarea unui capăt de acuzare nu aduce atingere celorlalte capete de acuzare, atunci când învinuirea este formulată pe mai multe articole, nu poate fi calificată drept irațională.

Susținerea că faptele reținute nu i-ar fi cunoscute inculpatului, întrucât în perioada 2014-2019 acesta activa ca voluntar la Centrul social „Puls” și la Biserica creștină evanghelică din mun. Bălți, iar în primăvara anului 2015 era internat în spital, a fost examinată de instanțele inferioare și respinsă motivat. Instanțele au reținut că nu au dispus de probe care să confirme imposibilitatea prezenței sale la faptele incriminate. Împrejurarea că o persoană desfășoară activități de voluntariat într-o anumită perioadă nu este, prin ea însăși, incompatibilă cu săvârșirea faptelor reținute la date determinate, iar pretinsa internare în spital nu a fost susținută prin acte medicale.

Argumentul potrivit căruia declarațiile martorului Ilie Pucicov ar contrazice învinuirea, martorul arătând că Vasile Leonov venea cu un automobil BMW de culoare albă și îi aducea substanțe narcotice, în timp ce în învinuire s-a reținut că substanțele i-au fost înstrăinate la adresa mun. Bălți nu poate fi reținut. Potrivit declarațiilor martorului (Vol. XV, f.d. 25), în luna mai a venit la inculpat la mașină, un BMW alb, iar acesta a mers în casă și i-a adus substanța. Declarația nu contrazice, așadar, locul reținut în învinuire, ci îl confirmă, descriind modalitatea concretă de predare. Instanța de apel a reținut că martorii audiați au indicat circumstanțe concrete în care Vasile Leonov înstrăina substanțe narcotice. O eventuală divergență nu este de natură să înlăture aprecierea instanței de apel.

Argumentul privind recunoașterea nejustificată a inculpatului ca membru al grupului criminal organizat nu poate fi reținut, deoarece instanțele inferioare 20 au constatat, pe baza declarațiilor coroborate ale martorilor și a probelor materiale, existența unei reuniuni stabile, cu activitate îndelungată (2013-2015), cu locații fixe de desfășurare a activității, cu distribuirea precisă a rolurilor în cadrul grupului și cu scopul determinat de obținere a profitului din comercializarea drogurilor. Contribuția lui Vasile Leonov a fost stabilită prin declarațiile martorilor care au indicat circumstanțe concrete de înstrăinare a substanțelor narcotice.

Criticile formulate în recurs se întemeiază, în parte, pe o prezentare inexactă a actelor de învinuire, iar în rest exprimă un dezacord cu aprecierea probelor. Prin urmare, recursul avocatului Vladimir Darii în interesele condamnatului Vasile Leonov este vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse mai sus, în conformitate cu art.art. 423, 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea Sabinei Leonova privind retragerea recursurilor și încetează procedura de examinare a recursurilor depuse de Sabina Leonova și avocatul Iana Lichii în interesele Sabinei Leonova; Declară inadmisibile recursurile declarate de Vasile Leonov, avocatul Victor Grijuc în interesele inculpaților Natalia Pitula, Luiza Leonova, Galina Leonova și Laura Leonova, avocatul Vladimir Darii în interesele inculpatului Vasile Leonov, avocatul Aliona Ciocanu în interesele Zamfirei Leonova împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 octombrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 21