1ra-1302/2023 — Art.332 alin. 1 CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, Svetlana Sacalî a fost achitată, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. La 10 aprilie 2023, instanța de apel a respins apelul procurorului și a menținut sentința.

La 20 iulie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală a fost pornită la 22 octombrie și s-a terminat la 30 octombrie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 08 noiembrie – 08 aprilie 2019. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 24 mai 2021 – 10 aprilie 2023. La 09 august 2023, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă și probele

Svetlana Sacalî a fost învinuită că, în perioada în care exercita funcția de secretar al Consiliului comunal Salcia, r-nul Taraclia, având atribuția de a contribui la conducerea aparatului primăriei și de a monitoriza respectarea legalității în activitatea acestuia, a acționat contrar obligațiilor de serviciu urmărind alte interese personale și scopul ascunderii unor acțiuni ilicite și de a falsifica documente oficiale. Ea cunoștea că tabelele de evidență a timpului de muncă, inclusiv formularul nr. 28 aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 216 din 28 decembrie 2015, constituie document oficial în baza căruia se calculează și se achită drepturi salariale. Svetlana Sacalî a introdus date vădit false referitoare la prezența la serviciu și orele pretins lucrate de Zinovia Curdov, șefa Casei de Cultură din s. Salcia, în perioada zilelor de 26 și 27 aprilie 2018 și 01 martie 2019. Ea a realizat aceste acțiuni deși cunoștea că Zinovia Curdov nu își exercita atribuțiile, fiind peste hotarele Republicii Moldova și era înlocuită la muncă de soțul său, Gheorghe Curdov. Svetlana Sacalî a prezentat spre aprobare 1 tabelele aferente lunilor aprilie 2018 și martie 2019 primarului comunei Salcia, Vladimir Chirnev, și l-a asigurat că sunt veridice, fără a dezvălui caracterul fals al datelor înscrise. În baza acestor documente, contabilitatea a calculat și achitat Zinoviei Curdov salariu și indemnizație de concediu în sumă de 421,30 de lei, deși aceasta nu prestase munca în zilele indicate. Acțiunile Svetlanei Sacalî au fost încadrate juridic în baza art. 332 alin. (1) Cod penal.

La 22 august 2019, la DGT Sud a CNA a fost înregistrată sesizarea lui Alexandru Lazări. El a indicat că administrația publică locală a refuzat să-i furnizeze informații referitoare la activitatea și remunerarea Zinoviei Curdov. El a solicitat verificarea legalității achitării salariului, acordării concediilor și calculării stagiului de muncă pentru șefa Casei de Cultură din s. Salcia, în perioadele în care aceasta s-a aflat peste hotarele țării (f.d. 7-9, vol. I).

La 19 martie 2018, Zinovia Curdov a fost angajată în funcția de șefă a Casei de Cultură din s. Salcia. Raportul de muncă a încetat la 10 iunie 2019, în baza dispoziției din 07 iunie 2019 privind desfacerea contractului individual de muncă (f.d. 17-18, vol. I).

Potrivit informației privind traversarea frontierei de stat, Zinovia Curdov la 26 și 27 aprilie 2018 și la 01 martie 2019, nu se afla pe teritoriul Republicii Moldova. Ea a părăsit Republica Moldova la 25 aprilie 2018 și a revenit în țară la 03 iunie 2018, precum și la 12 decembrie 2018 și a revenit la 03 martie 2019 (f.d. 19–20, 22, vol. I). Potrivit certificatului de concediu medical, Zinovia Curdov s-a aflat în incapacitate temporară de muncă în perioada 27 aprilie 2018 – 12 mai 2018 (f.d. 16, vol. I).

La 22 octombrie 2019, organul de urmărire penală a ridicat originalele tabelelor de pontaj ale angajaților Casei de Cultură din s. Salcia pentru lunile aprilie 2018 și martie 2019. Ele au fost cercetate prin procesul-verbal de examinare din 24 octombrie 2019. În cadrul cercetării s-a stabilit că, în luna aprilie 2018 Zinovia Curdov era tabelată ca prezentă la serviciu (imprimată cifra „8h”) pentru zilele de 2–6, 9–13, 16–21 și 23–27 aprilie. Tabelul reflectă că pentru perioada 28–31 aprilie Curdov era tabelată ca bolnavă (imprimată litera „б”). În tabel există o corectare efectuată cu pixul. Peste cifra opt imprimată la data de 27 aprilie 2018 este făcută cu pixul mențiunea „б”. La rubrica „Zile de prezență, efectiv lucrate” este indicată cifra „21”, fără mențiuni la rubrica „Concediu”. În luna martie 2019 Zinovia Curdov era tabelată ca prezentă la serviciu (imprimată cifra „8h”) pentru zilele de 1 și 4–8 martie și absentă în perioada 11–31 martie (indicată cifra 0). La rubrica „Zile prezență, efectiv lucrate” era indicată cifra șase și cifra „21” la rubrica „Concediu”. Ambele tabele sunt semnate de primarul Vladimir Chirnev, de secretarul Svetlana Sacalî și au amprenta ștampilei Primăriei comunei Salcia (f.d. 39-42, vol. I)

Svetlana Sacalî exercită funcția de secretar al Consiliului comunal Salcia de la 13 iulie 2015 conform deciziei Consiliului comunal Salcia nr. 1/9 din aceeași dată. Potrivit fișei postului, aceasta asigura gestionarea lucrărilor de 2 secretariat și documentele consiliului local. Ea primea și repartiza corespondența, asigura ținerea lucrărilor de secretariat și evidența documentelor consiliului local. Sacalî întocmea și păstra documentele aferente activității consiliului și elibera extrase și copii ale documentelor aflate în arhiva acestuia. Fișa postului nu conține atribuții exprese privind evidența timpului de muncă sau întocmirea tabelelor de pontaj ale instituțiilor subordonate primăriei (f.d. 59–62, vol. I).

Primăria comunei Salcia a prezentat certificatul nr. 7426, fără dată care atestă că pentru zilele de 26–27 aprilie 2018 și 01 martie 2019, Zinoviei Curdov i-au fost calculate și achitate drepturi salariale în mărime de 421,30 de lei. Dintre acestea 229,30 de lei pentru 26–27 aprilie 2018 și 192 de lei pentru 01 martie 2019 (f.d. 23, 46, vol. I). La 22 octombrie 2019, Gheorghe Curdov a restituit Primăriei comunei Salcia suma de 421,30 de lei, reprezentând drepturile salariale calculate și achitate Zinoviei Curdov în zilele menționate (f.d. 47, vol. I).

La 22 octombrie 2019 Alexandru Lazări audiat în calitate de martor a indicat că în localitate se discuta despre faptul că Zinovia Curdov, deși era angajată ca directoare a Casei de Cultură, pleacă periodic peste hotarele Republicii Moldova, iar în acest timp beneficiază de salariu, concediu și stagiu de muncă. Pentru verificarea acestor informații, el a adresat mai multe cereri Primăriei s. Salcia, însă răspunsurile primite au fost negative sau incomplete. El a sesizat organele competente, pentru a se verifica dacă în activitatea Primăriei s. Salcia au fost admise încălcări ale legislației și dacă a fost prejudiciat bugetul local. Nu cunoaște cine a întocmit și semnat tabelele de pontaj. El o cunoște pe Svetlana Sacalî ca secretar al primăriei și consideră că evidența tabelelor de pontaj nu era ținută de primar, ci de secretar. El nu a putut confirma dacă Gheorghe Curdov a înlocuit-o pe Zinovia Curdova în lipsa acesteia. Martorul a dat declarații similare în instanța de fond și de apel (f.d. 36-37, 134-134, vol. I, 39, vol. II).

La 22 octombrie 2019 Elena Nedioglo, contabilul-șef al Primăriei comunei Salcia, audiată în calitate de martor a declarat că tabelul de pontaj al Casei de Cultură era întocmit de conducătorul instituției, adică de Zinovia Curdov. Ea prezenta primarului sau secretarului consiliului, tabelul evidenței timpului de muncă. După aceasta tabelul ajungea în contabilitate și se calculau salariile în baza datelor din tabel. Ea nu verifica prezența efectivă a angajaților. Atunci cînd Zinovia Curdov era în concediu de odihnă sau de boală, tabelul era întocmit de secretarul primăriei Svetlana Sacalî. Ea nu a știut că Zinovia Curdov nu a fost la serviciu în zilele din 26-27 aprilie 2018 și la 01 martie 2019. La 24 august 2020, în ședință de judecată martorul a indicat că Svetlana Sacalî completa tabelele pentru casa de cultură deoarece în caz contrar personalul rămînea fără salariu. Ei nu aveau posibilitatea de a verifica cînd Curdov pleca sau revenea la serviciu. Locul ei de muncă e la Casa de cultură care este la un km de primărie. Ea nu se prezenta la primărie ca să se înregistreze. La data de 25 Zinovia Curdov s-a prezentat și a spus că nu o să fie la serviciu deoarece pleacă în concediu de boală. Nimeni din primărie nu știa că ea va pleca din țară. 3 Svetlana Sacalî nu cunoștea că Zinovia Curdova nu se afla în țară în perioadele vizate. Între Svetlana Sacalî și Zinovia Curdova nu existau relații de prietenie. Svetlana Sacalî a fost primar și în anul 2014, aceasta a verificat activitatea Casei de Cultură și a dispus reducerea normei de muncă a Zinoviei Curdova la 0,5 din salariu. În 2018 supărările dintre ei au trecut. Ea a menționat și că Lazări a avut un conflict cu Curdov și a depus plângere (f.d. 44-45, 123-125, vol. I, 15, vol. II).

La 24 octombrie 2019 Vladimir Chirnev, primarul comunei Salcia, a declarat că tabelele de pontaj ale instituțiilor subordonate erau întocmite, de regulă, de conducătorii acestor instituții. În cazul Casei de Cultură, această atribuție revenea Zinoviei Curdov. Svetlana Sacalî întocmea tabelele de pontaj pentru aparatul primăriei. Tabelele de pontaj pentru lunile aprilie 2018 și martie 2019 ale Casei de Cultură au fost întocmite de aceasta la solicitarea sa verbală, în lipsa conducătorului instituției, pentru ca angajații să nu rămână fără salariu. Nu a emis o dispoziție scrisă prin care să o împuternicească pe Sacalî în acest sens (f.d. 48-49 vol. I). În prima instanță, martorul a confirmat declarațiile date la urmărirea penală. El a precizat că șeful Casei de Cultură ținea evidența orelor de lucru, iar dacă lipsea, trebuia să emită un ordin intern prin care lăsa o altă persoană responsabilă. Zinovia Curdov a anunțat că va merge la spital, el nu a presupus că aceasta ar putea minți sau pleca peste hotare. Solicitarea adresată Svetlanei Sacalî de a întocmi tabelul a fost verbală, fără emiterea unei dispoziții scrise de către el. La prezentarea tabelelor spre semnare, a întrebat dacă datele sunt veridice, iar Sacalî a confirmat (f.d. 127-129, vol. I). În apel, martorul a precizat că tabelul a fost completat cu participarea sa, a contabilei și a secretarei, pornindu-se de la informația că Zinovia Curdov urma să se afle în concediu medical. El a aflat ulterior, în cadrul verificărilor, că aceasta plecase peste hotare. Referitor la 01 martie 2019, a declarat că situația a fost similară, însă nu își amintește detaliile concrete. A mai menționat că banii au fost restituiți de soțul Zinoviei Curdov. El a precizat că Svetlana Sacalî și Zinovia Curdov nu sunt rude. Relațiile lui cu Zinovia Curdov erau tensionate, iar relațiile dintre Svetlana Sacalî și Zinovia Curdov, precum și dintre familiile acestora, erau de asemenea tensionate (f.d. 13, vol. II).

La 25 octombrie 2019 Gheorghe Curdov, soțul Zinoviei Curdov, a declarat că, în perioadele în care Zinovia Curdov se afla în concediu sau peste hotare, el o înlocuia și se ocupa de organizarea manifestațiilor culturale. El a înlocuit-o inclusiv în zilele de 26-27 aprilie 2018 și la 01 martie 2019 și i-a comunicat Svetlanei Sacalî că îndeplinea lucrul în locul soției sale. Nu cunoaște cum a fost tabelată soția sa de către Svetlana Sacalî pentru zilele respective. La 22 octombrie 2019, din proprie inițiativă, a achitat în contabilitatea Primăriei s. Salcia suma de 421,30 de lei (f.d. 50-51, vol. I). În prima instanță, martorul a precizat că nu își amintește dacă soția sa se afla peste hotare la 26 și 27 aprilie 2018 și la 01 martie 2019. Inițial, șeful Casei de Cultură întocmea tabelul de pontaj, însă ulterior unele tabele au început să fie completate la calculator de secretarul primăriei, deoarece Casa de Cultură nu dispunea de calculator. Tabelul 4 era primit de secretar, aprobat de primar, iar contabilitatea calcula salariul. Atunci când o înlocuia oficial pe soția sa, întocmea personal tabelul de pontaj. Înlocuirea se făcea în baza unui ordin al primarului. El i-a spus Svetlanei Sacalî că soția sa era în străinătate. A recunoscut că a scris mai multe plîngeri pe reprezentanții primăriei în anul 2015. A mai afirmat că soția sa a fost mințită în 2018 de 19 zile lucrate (f.d. 137-139, vol. I). În apel, martorul a declarat că în aprilie 2018 nu a ocupat funcția soției sale și nici în martie 2019 nu a înlocuit-o. A precizat că nu poate spune cine a completat tabelele de pontaj atunci. El a înlocuit-o oficial pe Zinovia Curdov doar în perioada 01 august – 05 octombrie 2018, în baza dispoziției primarului, perioadă în care exercita atribuțiile de șef al instituției și întocmea personal tabelele de pontaj. În timpul concediului soției sale, aceasta nu era înlocuită de nimeni. În acea perioadă a transmis tabelele de pontaj secretarei primăriei. Ea cunoștea toate cererile și dispozițiile primarului. Nu crede că Sacalî nu ar fi cunoscut că el a înlocuit soția. El a menționat că unele tabele de pontaj erau completate de Svetlana Sacalî, atunci când aceasta avea timp, după ce șefa subdiviziunii îi comunica zilele sau îi prezenta datele necesare. Ulterior, tabelul era semnat de șeful subdiviziunii și transmis primarului. Sacalî nu a acordat lui sau soției sale favoruri, privilegii ori condiții preferențiale. Nu ține minte dacă în anul 2018 a scris plângeri împotriva Svetlanei Sacalî sau dacă a solicitat în ședințele Consiliului local verificarea activității acesteia. În anul 2015, ea a trecut soția sa de la un salariu, la jumătate de salariu (f.d. 8-9, vol. II).

Svetlana Sacalî nu a recunoscut vina. Ea a declarat că a completat și tipărit tabelele de pontaj, însă nu ținea evidența timpului de muncă al angajaților Casei de Cultură. Ea a explicat că, completa tabelele pentru angajații Primăriei, iar pentru subdiviziuni intervenea doar la solicitarea verbală a primarului, când șeful subdiviziunii lipsea și contabilitatea trebuia să calculeze salariile. Referitor la aprilie 2018, a declarat că Zinovia Curdov a anunțat că urma să se interneze în spital în legătură cu o afecțiune nervoasă. La începutul lunii mai, când trebuia prezentat tabelul de pontaj, Zinovia Curdova lipsea, iar primarul a rugat-o verbal să completeze tabelul pentru ca angajații Casei de Cultură să primească salariul. A completat tabelul pentru zilele de la sfârșitul lunii aprilie, însă nu a acționat intenționat și nu cunoștea că Zinovia Curdova nu se afla la locul de muncă. Referitor la martie 2019, a explicat că Zinovia Curdov a avut concediu din cont propriu până la 01 martie și urma să revină la lucru pentru pregătirea evenimentelor culturale legate de ziua de opt martie. Ulterior aceasta a plecat la sanatoriu. Evenimentele dedicate zilei de opt martie au fost pregătite și prin urmare ea a inclus data de 01 martie ca zi lucrătoare, în temieul informațiilor existente la Primărie. A aflat abia ulterior, în timpul verificărilor, că aceasta era plecată peste hotare la data de unu martie. Nu a avut niciun scop material legat de completarea tabelelor și nu a urmărit să favorizeze pe cineva. Greșeala sa a constat în faptul că nu a verificat suplimentar datele, însă nu avea posibilitatea să verifice locul aflării Zinoviei Curdov. A aflat ulterior, din auzite și apoi în cursul verificărilor, că aceasta nu se afla în spital. A completat tabelele pentru ca 5 angajații Casei de Cultură să nu rămână fără salariu. Nu a primit o dispoziție scrisă a primarului prin care acesta să o împuternicească să țină evidența timpului de muncă al salariaților Casei de Cultură, nici în anul 2018, nici în anul 2019. Fișa postului nu prevedea o asemenea obligație, iar primarul doar a rugat-o verbal să completeze tabelele. Nu a discutat cu Gheorghe Curdov înainte de completarea tabelului pentru luna aprilie 2018. Nici Zinovia Curdov, nici Gheorghe Curdov nu au rugat-o să includă ore lucrătoare în tabel. Doar primarul îi dădea indicații. Până în anii 2018–2019, avea cu soții Curdov doar relații de serviciu. În perioada 2012–2015, când a exercitat funcția de primar, a avut conflicte cu aceștia, deoarece Gheorghe Curdov a solicitat angajarea sa în calitate de secretar, iar ea a refuzat, după care acesta ar fi depus mai multe plângeri împotriva ei. Referitor la Zinovia Curdov, inculpata a declarat că, în calitate de primar, a propus reducerea funcției de șef al Casei de Cultură la 0,5 salariu, iar consilierii au acceptat propunerea. b. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, din 08 aprilie 2021, Svetlana Sacalî a fost achitată de învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța a constatat că Svetlana Sacalî avea calitatea de persoană publică și a completat tabelele de evidență a timpului de muncă ale angajaților Casei de Cultură din s. Salcia pentru lunile aprilie 2018 și martie 2019. Fișa postului și celelalte materiale ale cauzei nu îi atribuiau expres Svetlanei Sacalî obligația de a ține evidența timpului de muncă pentru angajații Casei de Cultură. Procurorul nu a prezentat ordine sau dispoziții prin care primarul să o fi împuternicit cu această atribuție, în general ori în particular pentru lunile aprilie 2018 și martie 2019. Potrivit martorilor Vladimir Chirnev și Elena Nedioglo, inculpata a completat tabelele la solicitarea primarului, în condițiile absenței conducătorului instituției, pentru a face posibilă calcularea salariilor angajaților Casei de Cultură. Instanța a conchis că nu sunt dovedite elementele laturii subiective a infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Probele cauzei nu demonstrează că Sacalî, la momentul întocmirii tabelelor de pontaj pentru luna aprilie 2018 și martie 2019 ,a acționat cu intenție directă și din interes material sau din alt interes personal. Acuzarea nu a elucidat care a fost interesul material sau alt interes personal urmărit de inculpată. Instanța a apreciat ca versiunea faptelor descrisă de inculpată este verosimilă. Zinovia Curdov, spre sfîrșitul lunii aprilie, a comunicat că nu va fi la serviciu și se va afla în concediu de boală. La sfîrșitul lunii, ea nu putea fi găsită, iar Sacalî, fără a cunoaște despre plecarea ei peste hotare, la solicitarea primarului, a întocmit tabelul de pontaj în care a indicat despre aflarea lui Curdov în concediu de boală cu începere de la data pe care aceasta a comunicat-o. Respectiva versiune este confirmată de copia certificatului de concediu medical dar și de informațiile din tabelul de pontaj, care arată că începând cu 27 aprilie 2018 Curdov a fost tabelată ca fiind în concediu medical. Instanța a mai reținut că inculpata nu cunoștea că la 01 martie 2019 Zinovia Curdov a absentat de la serviciu. Versiunea inculpatei a 6 fost apreciată ca plauzibilă. Instanța a reținut că aceasta se confirmă de cele indicate în tabelul de pontaj pentru luna martie 2019 și anume că după data de 08 martie 2019 Zinovia Curdov a fost tabelată cu 0 ore. Declarațiile lui Gheorghe Curdov, precum că i-a spus Svetlanei Sacalî că soția sa nu a fost la serviciu și era peste hotarele țării la 26-27 aprilie 2018 și la 01 martie 2019, au fost respinse de instanță în temeiul unei necosecvențe dintre cele date la urmărirea penală și la etapa judecării cauzei și în baza dubiului că el a aflat exact datele în care soția sa a fost în afara țării și tabelată ca prezentă abia la 22 octombrie 2019. c. Apelul și decizia instanței de apel

La 20 aprilie 2021, procurorul în Procuratura Anticorupție, Anatolie Ciuleacu, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpata să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate, iar procesul penal să fie încetat în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Procurorul a susținut că probele administrate demonstrează vinovăția inculpatei. Tabelele de evidență a timpului de muncă conțineau date necorespunzătoare realității privind prezența la serviciu a Zinoviei Curdov în zilele de 26 și 27 aprilie 2018 și 01 martie 2019, când aceasta nu se afla în țară. Tabelele constituiau documente oficiale și serveau drept temei pentru calcularea salariului. El a mai susținut că Svetlana Sacalî avea experiență în administrația publică locală, cunoștea importanța tabelelor de pontaj și trebuia să verifice datele introduse. Deși lipseau ordine sau dispoziții prin care primarul să o fi desemnat responsabilă de întocmirea tabelelor de pontaj, prin completarea acestora, inculpata a preluat efectiv obligațiile persoanei responsabile și trebuia să verifice prezența reală a angajaților. Procurorul a mai susținut că instanța trebuia să examineze posibilitatea recalificării acțiunilor inculpatei în baza art. 361 Cod penal.

La 10 aprilie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins ca nefondat apelul procurorului. Instanța a reținut că prima instanță a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept și că soluția de achitare corespunde probelor administrate în cauză. Instanța a constatat că Svetlana Sacalî avea calitatea de persoană publică și a completat tabelele de pontaj, însă fișa postului nu îi atribuia obligația de a ține evidența timpului de muncă al angajaților Casei de Cultură. În mod obișnuit, această obligație revenea șefului instituției, Zinovia Curdov, iar primarul nu a emis o dispoziție prin care să o desemneze pe Sacalî responsabilă de evidența timpului de muncă al acestei instituții. Instanța a acordat credibilitate declarațiilor inculpatei, deoarece acestea au fost constante și au fost confirmate de declarațiile martorilor Vladimir Chirnev și Elena Nedioglo. Primarul nu a intervenit anticipat pentru a desemna o persoană responsabilă de evidența timpului de muncă al angajaților Casei de Cultură. El a solicitat intervenția Svetlanei Sacalî abia la sfârșitul perioadei de evidență sau la începutul lunii următoare, când trebuia calculat salariul. Solicitarea verbală a primarului nu putea transforma inculpata în persoană responsabilă de ținerea evidenței timpului de muncă pentru perioada deja consumată. Acuzarea nu a demonstrat că Sacalî știa că Zinovia Curdov se 7 afla peste hotarele Republicii Moldova în zilele vizate. Dimpotrivă, din declarațiile inculpatei și ale martorilor rezultă că administrația primăriei a pornit de la prezumția că Zinovia Curdov urma să se afle în concediu medical sau să revină din concediu. Certificatul medical confirma incapacitatea temporară de muncă a Zinoviei Curdov. Sacalî a completat tabelele la solicitarea verbală a primarului, la sfârșitul perioadei de evidență, în baza datelor existente la primărie și contabilitate, pentru ca angajații Casei de Cultură să nu rămână fără salariu. Acuzarea nu a dovedit latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția directă și motivul special prevăzut de norma penală. Dorința de a permite achitarea salariilor angajaților Casei de Cultură nu constituie „alte interese personale” în sensul art. 332 alin. (1) Cod penal. Instanța a respins și solicitarea de recalificare în baza art. 361 Cod penal, deoarece lipsa intenției exclude o asemenea încadrare. Decizia motivată a fost pronunțată la 26 iunie 2023. e. Recursul

La 20 iulie 2023, procurorul Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Procurorul a reiterat argumentele invocate în apel și a susținut că instanța de apel a menținut eronat soluția de achitare. Deși fișa postului nu prevedea expres obligația de a ține evidența timpului de muncă pentru angajații Casei de Cultură, inculpata a preluat efectiv această atribuție, completând tabelele de pontaj. Ea trebuia să verifice prezența reală a salariaților. Ea a completat tabelul fără a verifica documentele medicale, fără a întreba alți angajați și fără a concretiza perioada exactă a lipsei. Procurorul mai critică instanța de apel pentru concluzia că nu ar fi fost dovedit interesul personal. Declarația inculpatei că „a vrut să facă o faptă bună” pentru ca oamenii să primească salariul, demonstrează intenția personală. Procurorul a solicitat casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

La 09 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Instanța nu a primit vreo referință.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia CSJ nr. 1ra-854/2022, § 85).

Recursul a fost declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în redacția legii de până la 01 septembrie 2023. El se referă la deficiențele în motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100. Recurentul menționează că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt.

Obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație de a combate convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-1280/2023, § 33). Norma dată nu poate fi interpretată ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este și standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (hotărârile Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). Totodată, instanța de apel poate respinge un argument printr-o motivare generală, atunci când își însușește raționamentul convingător al primei instanțe (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35).

În motivarea recursului, procurorul nu specifică care este eroarea gravă de fapt admisă de instanța de apel și nici insuficiența de motivare. Din motivarea recursului rezultă că recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor. Dezacordul cu aprecierea probelor nu este temei de recurs. Pentru a constata incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, argumentele din recurs trebuie să ridice dubii rezonabile în ceea ce privește suficiența motivării deciziei instanței de apel (încheierea nr. 1ra-5/2023, § 29).

Instanța de apel a examinat argumentele formulate de acuzare și de apărare, a verificat legalitatea și temeinicia sentinței și a explicat de ce probele administrate nu permit răsturnarea soluției de achitare. Ea a analizat atât atribuțiile de serviciu ale Svetlanei Sacalî, cât și circumstanțele întocmirii tabelelor de pontaj și existența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Instanța a stabilit că Svetlana Sacalî a completat tabelele de pontaj pentru lunile aprilie 2018 și martie 2019. Totuși, această împrejurare nu este suficientă pentru angajarea răspunderii penale. Pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, acuzarea trebuia să demonstreze că inculpata a introdus cu bună știință date false într-un document oficial și că a acționat din interes material sau din alte interese 9 personale. Lipsa oricăruia dintre aceste elemente exclude răspunderea în baza art. 332 alin. (1) Cod penal (mutatis mutandis, deciziile nr. 1ra-1290/2023, § 41 și nr. 1ra-1511/2023,§ 35 ).

Instanța de apel a reținut că fișa postului Svetlanei Sacalî nu îi atribuia obligația de a ține evidența timpului de muncă al angajaților Casei de Cultură. Potrivit declarațiilor martorilor Vladimir Chirnev și Elena Nedioglo, această obligație revenea conducătorului instituției, respectiv Zinoviei Curdov. Primarul nu a emis vreo dispoziție prin care să o desemneze pe Sacalî responsabilă de evidența timpului de muncă al acestei instituții. Probele administrate demonstrează că Svetlana Sacalî a completat tabelele la solicitarea verbală a primarului, la sfârșitul perioadei de evidență, atunci când tabelele nu fuseseră prezentate de conducătorul instituției, iar contabilitatea urma să calculeze salariile angajaților. Primarul a formulat această solicitare abia după expirarea perioadei de evidență și nu a desemnat anterior o persoană responsabilă pentru exercitarea atribuțiilor respective.

Procurorul nu a demonstrat că Svetlana Sacalî cunoștea faptul că Zinovia Curdov se afla peste hotarele Republicii Moldova în zilele de 26 - 27 aprilie 2018 și 01 martie 2019. Din declarațiile inculpatei, ale primarului și ale contabilului-șef rezultă că aceștia au pornit de la prezumția că Zinovia Curdov urma să se afle în concediu medical ori să revină la serviciu după concediu. Instanțele au explicat de ce nu au luat în calcul declarațiile date de Gheorghe Curdov la urmărirea penală. Certificatul medical existent la dosar confirmă incapacitatea temporară de muncă a Zinoviei Curdov începând cu 27 aprilie 2018, iar tabelele de pontaj reflectă aceste evenimente. Simpla constatare ulterioară a faptului că Zinovia Curdov a traversat frontiera de stat nu demonstrează că inculpata cunoștea această împrejurare la momentul completării tabelelor. În tabelul de pontaj pentru luna aprilie 2018 mențiunea inițială privind ziua de 27 aprilie a fost modificată manual din zi lucrătoare în concediu medical. Această împrejurare se conciliază cu greu cu teza acuzării potrivit căreia inculpata ar fi urmărit să creeze aparența prezenței la serviciu a Zinoviei Curdov. Svetlana Sacalî, la momentul întocmirii tabelului de pontaj, nu se putea baza pe constatări personale. Ea se putea baza doar pe informațiile comunicate de alte persoane sau de Zinova Curdov. Probele cauzei denotă că ea a procedat anume așa. Procurorul nu indică de ce aceste raționamente ale instanțelor inferioare sunt greșite. Prin urmare argumentul său pe acest capăt este vădit neîntemeiat.

Acuzarea nu a demonstrat existența interesului material sau a altui interes personal urmărit de inculpată. Rechizitoriul conține doar afirmația generală potrivit căreia Svetlana Sacalî a acționat „din alte interese personale”, fără a identifica natura acestora și fără a explica avantajul concret urmărit. Interesul material sau alt interes personal reprezintă un element constitutiv obligatoriu al infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal și trebuie demonstrat prin probe, nu prezumat. Curtea Supremă de Justiție a explicat că interesul personal poate fi dedus din ansamblul probelor, inclusiv indirect, și poate consta în 10 evitarea unor consecințe negative sau atingerea unor obiective de serviciu (încheierile nr. 1ra-124/2025, § 21; nr. 1ra-1640/2023 § 30-32). Pentru a fi reținut interesul personal în sensul art. 332 Cod penal, este necesar ca făptuitorul să acționeze în scop propriu și să urmărească obținerea unui beneficiu pentru sine, indiferent de natura acestuia.

Probele administrate nu demonstrează existența unei relații apropiate între Svetlana Sacalî și Zinovia Curdov care ar putea explica o eventuală favorizare. Dimpotrivă, din declarațiile martorilor și ale inculpatei rezultă că între acestea au existat anterior divergențe, inclusiv legate de activitatea Casei de Cultură și de reducerea normei de muncă a Zinoviei Curdov. De asemenea, nu s-a demonstrat că inculpata ar fi obținut vreun beneficiu patrimonial sau nepatrimonial în urma completării tabelelor de pontaj și nici că ar fi urmărit ascunderea unor acțiuni proprii ilicite. Argumentul procurorului potrivit căruia dorința de a permite calcularea salariilor angajaților Casei de Cultură ar constitui un interes personal nu poate fi acceptat. Dorința de a evita o dificultate administrativă nu constituie, în sine, interes personal. O asemenea explicație poate justifica motivul pentru care inculpata a acceptat să completeze tabelul la solicitarea primarului, însă nu constituie interesul material sau alt interes personal cerut expres de art. 332 alin. (1) Cod penal. Completul consideră că motivarea instanței de apel este suficientă și răspunde argumentelor esențiale invocate de procuror. Prin urmare, recursul procurorului este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Dumitru Calendari împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 10 aprilie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 11