1ra-1640/2023 — Art. 332 alin. 1 CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, Iulian Veșca a fost găsit vinovat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal și condamnat la amendă de 900 unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de doi ani.

Inculpatul a depus apel. Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința, inclusiv din oficiu, și a pronunțat o nouă hotărâre prin care l-a liberat pe Iulian Veșca de răspundere penală ca urmare a intervenirii prescripției.

Avocatul Alexei Axentiev a declarat recurs prin care se solicită dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 05 iulie – 20 august 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 august 2019 – 14 august 2020. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 09 septembrie 2020 – 28 iunie 2023. La 25 septembrie 2023, cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

La 18 iunie 2019, procurorul Anastasia Juravliova a întocmit raport către procurorul ierarhic superior. În acest raport procurorul a indicat că: La 13 iunie 2019 în Procuratura mun.Chişinău, Oficiul Ciocana a parvenit conform art. 289 Cod de procedură penală, cauza penală nr. 2018021645 cu propunerea de înaintare a învinuirii prevăzute de art.217 alin. (2) Cod penal lui O.M. şi remiterea cauzei penale în instanţa de judecată, pentru examinare în fond. În urma verificării materialelor cauzei penale, a fost stabilit că în procesul-verbal de comunicare a drepturilor şi obligaţiilor bănuitului, în proces-verbal de comunicare a raportului de expertiză şi în procesul-verbal de audiere a bănuitului O.M., toate întocmite din numele ofiţerului de urmărire penală din cadrul Inspectoratului de poliţie Ciocana mun.Chişinău, Iulian Veşca, sunt prezente modificări la data efectuării acțiunii procesuale şi anume este corectat cu stiloul luna „03” din „02”. 1 Totodată, în mandatul avocatului Valentin Cristea cu nr. 1111535 prezentat în apărare intereselor bănuitului O.M., este modificată luna cu corector și înscrisă luna „martie”. Potrivit informaţiei de la avocatul V. Cristea primită prin aplicaţia „Viber”, luna care a fost modificată din mandat este luna „februarie”, iar telefonic a confirmat că nu a efectuat modificări în acest sens. În contextul celor expuse şi ținând cont că în actele procesuale menţionate sunt prezente semne vădite de falsificare, se impune necesitatea examinării acțiunilor ofițerului de urmărire penală I. Veşca, precum şi a încălcărilor admise de numit, despre care fapt şi Vă raportez.

Procurorul a anexat la acest raport explicația lui Iulian Veșca, copia scrisorii de însoțire, copia ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit, copia mandatului, copia procesului-verbal de comunicare a drepturilor și obligațiilor, copia procesului-verbal de comunicare a raportului de expertiză, copia procesului-verbal de audiere a banuitului și copia mandatului avocațial expediat prin aplicația Viber, confirmate prin semnătura procurorului Anastasia Juravliova (f.d. 7, vol. 1).

La 21 iunie 2019, raportul împreună cu materialele acumulate au fost expediate Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Principal. Acestea au fost înregistrate la 24 iunie 2019 în Registrul de evidență a sesizărilor și comunicărilor cu privire la infracțiuni cu nr. 133pr/19 (f.d. 3–20, vol. 1). În aceeași zi, materialele au fost repartizate procurorului R. Zamfirov pentru examinare și adoptarea soluției în condițiile art. 274 Cod de procedură penală (f.d. 2, vol. 1). La 05 iulie 2019 a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru infracțiunea prevăzută de art. 332 alin. (1) Cod penal (f.d. 1, vol. 1).

La 08 iulie 2019, cauza penală a fost transmisă după competență Procuraturii Anticorupție pentru efectuarea urmăririi penale (f.d. 24–25, vol. 1). La prezentarea materialelor cauzei penale, avocatul Igor Ciur și Iulian Veșca nu au înaintat cereri (f.d. 78, vol. 1).

Iulian Veșca a fost învinuit că, în calitate de ofițer superior de urmărire penală al IP Ciocana, având statut de persoană publică, în cadrul urmăririi penale pe cauza penală nr. 2018021645, într-un loc și într-o perioadă neidentificate, a modificat personal data din 18 februarie 2019 în 18 martie 2019 în procesele-verbale mai multe acte procesuale oficiale, prin suprascriere și folosirea corectorului, în scopul evitării răspunderii pentru depășirea termenului legal al calității de bănuit, înscriind astfel date vădit false în documente oficiale. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal.

În baza actelor ridicate din cauza penală nr. 2018021645, examinate și recunoscute în calitate de corp delict a fost constatat că: „Mandatul seria MA nr. 1111535 a fost eliberat de Biroul asociat de avocați „Cristea Valentin”. Sub inscripția „Mandat”, în partea centrală a documentului, este indicată data de 18 martie 2019. Totodată, s-a constatat că la mențiunea „martie” sunt vizibile urme de aplicare a unei substanțe de 2 culoare albă, specifică soluțiilor de corectare a erorilor, iar cuvântul „martie” este înscris cu stiloul, cu o culoare diferită. În partea de jos a documentului se află semnătura și ștampila avocatului Valentin Cristea. La examinarea ordonanței de recunoaștere în calitate de bănuit din 18.02.2018 a lui O.M., în partea dispozitivă, la rubrica „Ordonanța mi-a fost adusă la cunoștință la”, este indicată data 18.03.2019, înscrisă cu stiloul. Examinarea acestei mențiuni a arătat că cifra „03”, corespunzătoare lunii martie, a fost aplicată peste o înscriere anterioară. În procesul-verbal de comunicare a drepturilor și obligațiilor bănuitului O.M., în partea superioară dreaptă a documentului este indicată data 18.03.2019, scrisă de mână. S-a constatat că cifra „3” a fost aplicată cu stiloul prin suprapunere peste o cifră existentă. Procesul-verbal este semnat de bănuit, apărător și ofițerul de urmărire penală. În procesul-verbal de comunicare a raportului de expertiză, în partea de sus a documentului este indicată data 18.03.2019, dactilografiată. În urma examinării s-a constatat că cifra „3” a fost aplicată cu stiloul peste o cifră dactilografiată anterior. Documentul este semnat de bănuit, apărător și ofițerul de urmărire penală. În procesul-verbal de audiere a bănuitului O.M., în colțul din dreapta sus este indicată data 18.03.2019. Examinarea documentului a arătat că cifra „3” a fost aplicată cu stiloul prin suprapunere peste o cifră dactilografiată anterior. Procesul-verbal este semnat de bănuit, apărător și ofițerul de urmărire penală (f.d. 51-54, vol. 1).

Prin ordonanța din 13 iunie 2019, O.M. a fost scos de sub urmărire penală pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Procurorul Anastasia Juravliova a reținut că obiectele cu urme de substanțe stupefiante au fost găsite în saci de gunoi din subsolul casei și de pe terenul adiacent locuinței, fără a fi posibilă stabilirea persoanei căreia i-ar aparține sau cine le-ar fi utilizat. Potrivit certificatului anexat la dosar, O.M. nu se află la evidența medicului narcolog ca consumator de droguri (f.d. 116–117, vol. 1).

Iulian Veșca a recunoscut că a modificat cu corectorul și pixul din luna februarie în luna martie în actele procesuale întocmite în cauza nr. 2018021645. El a făcut aceasta deoarece a omis termenul de menținere a lui O.M. în calitate de bănuit și risca o procedură disciplinară (f.d. 171, vol. 1).

O.M., fiind audiat în calitate de martor, a declarat că, în februarie 2018, el a fost telefonat de Iulian Veșca. Cel din urmă s-a prezentat ca ofițer de urmărire penală și i-a cerut să se prezinte la IP Ciocana cu un avocat. O.M. s-a prezentat cu avocatul Valentin Cristea. Iulian Veșca a efectuat audierea lui O.M. în calitate de bănuit. Ulterior, O.M. s-a prezentat din nou cu avocatul la IP Ciocana și a dat explicații suplimentare. După o perioadă, el a fost la procuratură, unde a aflat că procesul penal a fost încetat (f.d. 162-163, vol. 1). 3

Avocatul Valentin Cristea, fiind audiat în calitate de martor, a declarat că a acordat asistență juridică lui O.M. începând cu 18 februarie 2019. Tot la 18 februarie 2019 el a mers împreună cu O.M. la ofițerul de urmărire penală Iulian Veșca. Acesta le-a înmânat ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit și procesul-verbal privind drepturile procesuale, după care O.M. a dat declarații și a făcut cunoștință cu raportul de expertiză. Iulian Veșca a întocmit procese-verbale și O.M. împreună cu avocatul le-au semnat, făcând și obiecții. Toate actele datau cu 18 februarie 2019 (f.d. 147, vol. 1).

Procurorul Anastasia Juravliova, fiind audiată în calitate de martor, a declarat că prin ordonanța din 21 ianuarie 2019 a fost desemnată în grupul de lucru în cauza nr. 2018021645. Termenul urmăririi penale era prelungit până la 04 martie 2019. La această dată, ofițerul de urmărire penală Iulian Veșca s-a prezentat cu demers de prelungire. El nu a prezentat dosarul. El nu a comunicat că O.M. fusese recunoscut în calitate de bănuit. În luna aprilie 2019, termenul a fost prelungit din nou până la 31 mai 2019. Dosarul nu a fost prezentat nici atunci. La 13 iunie 2019 cauza penală a fost prezentată procuraturii cu propunerea de înaintare a învinuirii. Martorul a verificat materialele cauzei. Ea a constatat că termenul urmăririi penale era expirat. Martorul a observat modificări în procesul-verbal de aducere la cunoștință a raportului de expertiză, în procesul-verbal privind drepturile bănuitului și în procesul-verbal de audiere. Luna era corectată din „02” în „03”. Actele erau întocmite de Iulian Veșca. Martorul a observat modificări și în mandatul avocatului. Luna februarie era acoperită cu corector și înlocuită cu martie. Martorul a discutat cu avocatul Cristea. Acesta a comunicat că nu a operat modificări. El a transmis copia mandatului cu luna februarie. Situația a fost raportată procurorului-șef. A fost întocmit un raport. În aceeași zi, Iulian Veșca s-a prezentat la procuratură. În prezența procurorului-șef, el a recunoscut că a efectuat modificările deoarece termenul menținerii lui O.M. în calitate de bănuit era expirat (f.d. 142-143, vol. 1).

În instanța de fond, avocatul Ina Perțu a prezentat stenograma convorbirilor purtate la 18 februarie și 19 martie 2019 între Iulian Veșca și procurorului Anastasia Juravliova. Apărarea a explicat instanței că înregistrările audio au fost efectuate de către Iulian Veșca cu ajutorul unui program instalat în telefon (f.d. 162 și 165-168, vol. 2). În pledoarii, apărarea a solicitat achitarea lui Iulian Veșca pe motiv că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii (f.d. 180-182, vol. 2).

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 14 august 2020, Iulian Veșca a fost găsit vinovat în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, condamnat la amendă în mărime de 900 unități convenționale și privat de dreptul de a ocupa funcții publice și de demnitate publică pe un termen de doi ani. Instanța nu a admis în calitate de probă stenogramele convorbirilor prezentate de apărare pe motiv că ele au fost obținute cu încălcarea procedurii. Ea a constatat că vinovăția 4 lui Iulian Veșca a fost dovedită. Din declarațiile martorilor, din înscrisurile anexate la dosar și din propriile declarații ale inculpatului rezultă că acesta, în calitate de ofițer de urmărire penală, a intervenit asupra mai multor acte procesuale întocmite la 18 februarie 2019 în cauza penală nr. 2018021645, modificând data din luna februarie în luna martie. Actele modificate de inculpat întrunesc condițiile de „documente oficiale”, întrucât au fost întocmite de o persoană publică în exercitarea atribuțiilor de serviciu și produc consecințe juridice. Prin modificarea lunii întocmirii acestor acte a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de fals în acte publice, întrucât inculpatul a înscris date vădit false în documente oficiale. Infracțiunea fiind una formală, se consideră consumată în momentul efectuării modificării, fără a fi necesară producerea unui rezultat material sau utilizarea efectivă a documentelor. Instanța a reținut existența intenției directe, întrucât inculpatul a cunoscut caracterul necorespunzător adevărului al datelor introduse și a urmărit modificarea termenului de menținere a persoanei în calitate de bănuit. Acțiunile au fost săvârșite din interes personal, respectiv pentru a evita răspunderea disciplinară. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont că infracțiunea este ușoară, că inculpatul nu are antecedente penale și are caracteristică pozitivă. b. Cererea de apel și decizia

La 01 septembrie 2020, inculpatul a declarat apel. El a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. El susține că nu a fost dovedită latura subiectivă a infracțiunii, în special existența interesului material sau a altor interese personale, condiție obligatorie pentru angajarea răspunderii penale pentru fals în acte publice. Acesta afirmă că nu a obținut niciun avantaj material sau personal prin modificările efectuate și că probele din dosar nu confirmă existența unui asemenea interes. De asemenea, sentința este motivată insuficient.

În instanța de apel, avocatul Alexei Axentiev a solicitat achitarea lui Iulian Veșca. El a susținut că instanța de fond nu a examinat obiectiv probele administrate. Instanța le-ar fi apreciat unilateral, în favoarea acuzării. Dosarul nu conține probe privind existența unui interes material sau a altor interese personale. Procurorul Anastasia Juravliova a dispus, la 13 iunie 2019, scoaterea de sub urmărire penală a lui O.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (2) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. În aceste condiții, nu au existat consecințe prejudiciabile ale pretinselor acțiuni ale lui Veșca. Prin urmare, acțiunile inculpatului nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii imputate. Apărarea a invocat ilegalitatea înregistrării procesului penal și a pornirii urmăririi penale. Raportul procurorului din 18 iunie 2019 nu a fost înregistrat în Registrul de evidență al infracțiunilor și nu poartă ștampila de înregistrare. Organul de urmărire penală nu a întocmit proces-verbal de autosesizare, așa cum prevede art. 265 alin. (3) Cod de procedură penală. De asemenea, raportul nu conține viza procurorului ierarhic superior. Astfel, 5 autoritățile au pornit urmărirea penală cu încălcarea normelor procesuale, iar aceste neregularități atrag nulitatea actelor procesuale și a probelor administrate. Avocatul a contestat și anexarea actelor din cauza penală nr. 2018021645. El a arătat că raportul procurorului Anastasia Juravliova conține copii neautentificate ale actelor procesuale. Procurorul Roman Statnîi a anexat actele în baza unui proces-verbal de examinare a obiectului, procedură care nu este prevăzută de Codul de procedură penală. Procesul-verbal de ridicare a documentelor nu descrie detaliat obiectele ridicate și nu indică participarea unui specialist. Autoritățile nu au dispus nici expertiza grafoscopică a actelor. Apărarea a invocat și audierea nelegală a unor martori. Instanța a audiat avocatul Valentin Cristea și procurorul Anastasia Juravliova, deși aceștia nu pot depune declarații despre circumstanțele cunoscute în exercitarea atribuțiilor profesionale. Avocatul a invocat și încălcarea dreptului la apărare al lui Iulian Veșca. Procurorul Anastasia Juravliova l-a audiat pe Veșca la 18 iunie 2019 fără existența unei proceduri penale. Explicația anexată la dosar a fost obținută ilegal și trebuie exclusă. Ulterior, procurorul Ruslan Zamfirov l-a determinat să dea o declarație la 04 iulie 2019 fără întocmirea unui proces-verbal de audiere. Autoritățile aveau deja o bănuială rezonabilă și trebuiau să îi acorde calitatea de bănuit și drepturile prevăzute de art. 64 Cod de procedură penală. Procurorii nu au acordat aceste drepturi și l-au determinat pe Veșca să declare împotriva sa (f.d. 32-45, vol. 2).

Prin decizia din 28 iunie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința, inclusiv din oficiu, și a pronunțat o nouă hotărâre prin care l-a liberat pe Iulian Veșca de răspundere penală ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. Instanța a constatat că sentința este legală și întemeiată. Interesul personal al lui Iulian Veșca a rezultat din propriile sale declarații. Acesta a recunoscut că a modificat datele din actele procesuale pentru a evita declanșarea unei proceduri disciplinare sau a unei anchete de serviciu în privința sa. Prin urmare, argumentul apărării că ar fi existat un interes în favoarea unor terțe persoane a fost apreciat ca neîntemeiat, interesul urmărit fiind unul strict personal. Instanța nu a reținut nulitatea probelor administrate și nici încălcări ale dreptului la apărare sau ale dreptului la un proces echitabil. Probele au fost administrate cu respectarea dispozițiilor legale, iar apărarea nu a contestat actele procedurale în termenele și condițiile prevăzute de lege, inclusiv la finalizarea urmăririi penale, când a luat cunoștință de materialele dosarului fără a formula obiecții. Învinuirea a fost formulată clar și precis, iar inculpatul a declarat că înțelege acuzația și nu a invocat neclarități pe parcursul judecății. Audierea martorilor Valentin Cristea și Anastasia Juravliova a fost apreciată ca legală, aceștia relatând aspecte privind autenticitatea și corectitudinea actelor procesuale, fără a divulga informații confidențiale obținute în exercitarea atribuțiilor profesionale. Instanța a reținut că infracțiunea săvârșită de Iulian Veșca este una ușoară, iar termenul de prescripție pentru această categorie de infracțiune este de doi ani. Deoarece la momentul examinării apelului acest 6 termen era expirat, instanța de apel a dispus liberarea lui Iulian Veșca de răspundere penală în legătură cu intervenirea prescripției. c. Cererea de recurs

La 14 august 2023, avocatul Alexei Axentiev a depus două cereri de recurs cu un conținut identic. Recursul se temeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. Avocatul invocă că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a motivat suficient soluția adoptată. Ea nu a apreciat corect probele administrate, iar concluziile instanței de apel se întemeiază în principal pe declarațiile condamnatului și ale martorilor. De asemenea, instanța de apel a interpretat eronat norma penală și a calificat greșit fapta. Ea a reținut nejustificat că în acțiunile lui Iulian Veșca sunt întrunite elementele infracțiunii. În materialele dosarului nu există probe pertinente și concludente care să demonstreze că Iulian Veșca ar fi înscris date vădit false în documente oficiale sau că ar fi acționat din interes material ori din alte interese personale. Prin urmare, lipsesc atât latura obiectivă, cât și latura subiectivă a infracțiunii. De asemenea, avocatul reiterează argumente invocate în instanța de apel. Acestea se referă la ilegalitatea înregistrării procesului penal și a pornirii urmăririi penale, ilegalitatea anexării actelor și materialelor cauzei și acceptarea acestora în calitate de mijloc de probă, ilegalitatea înaintării învinuirii precum și încălcarea dreptului la apărare.

La ziua comiterii faptei incriminate, partea relevantă a Codului penal era următoarea: „Articolul 332. Falsul în acte publice 7 (1) Înscrierea de către o persoană publică în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvîrşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 850 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Întrucât cele două cereri de recurs au conținut identic, completul le va examina ca o singură cerere de recurs. Recursul a fost declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Recurentul invocă pct. 12), dar nu motivează în ce constă pretinsa încadrare juridică greșită a faptei. În esență, avocatul critică modalitatea de apreciere a probelor dată de instanțele inferioare, motivarea deficientă a deciziei instanței de apel și neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii. Aceste argumente urmează fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală.

Curtea Supremă de Justiție a explicat anterior cazurile ce se pot atribui la categoria erorilor prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală (deciziile nr. 1ra-1280/2023, § 33 și nr. 1ra-854/2022, § 114).

Obligația instanței de apel de a se pronunța asupra motivelor invocate în apel trebuie interpretată în sensul că instanța trebuie să analizeze și să combată argumentele relevante care, dacă ar fi admise, ar putea conduce la schimbarea soluției. Această obligație nu presupune examinarea detaliată a fiecărui argument secundar sau a tuturor afirmațiilor formulate de părți (hotărârile CtEDO Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40). De asemenea, instanța de apel poate, printr-o declarație generală, să respingă argumentul invocat în apel, subscriind motivării convingătoare a primei instanțe pentru respingerea argumentului respectiv (hotărârile CtEDO Garcia Ruiz v. Spania, 1999, § 26; Stepanyan v. Armenia, 2009, § 35). Instanța de apel a examinat argumentele principale invocate de apărare și a oferit răspunsuri 8 motivate la acestea în cadrul judecării apelului. Ea a analizat probele administrate, a expus considerentele pentru care a respins criticile formulate de apărare și a indicat motivele care au stat la baza soluției adoptate. Simplul dezacord al recurentului cu modul în care instanța de apel a apreciat probele sau cu concluziile acesteia nu se încadrează în temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Acest temei vizează doar acele cazuri în care instanța omite să se pronunțe asupra unor argumente esențiale. Instanța de apel avea dreptul să subscrie considerentelor sentinței primei instanțe. Ea putea prelua raționamentul acesteia fără a reproduce în mod detaliat întreaga motivare în textul deciziei, atât timp cât a constatat că argumentele și analiza instanței de fond sunt corecte și suficiente pentru susținerea soluției adoptate.

Avocatul a susținut că dosarul nu conține probe care să demonstreze că Iulian Veșca a falsificat acte publice pentru a obține un interes personal. Completul reține însă că instanțele de judecată și-au întemeiat concluzia de condamnare pe probele administrate și cercetate în cadrul judecării cauzei. La baza hotărârilor au fost puse declarațiile făcute de Iulian Veșca în calitate de inculpat. În aceste declarații, el a recunoscut modificarea cu corectorul și cu pixul a lunii februarie în luna martie în actele procesuale întocmite în cauza nr. 2018021645, deoarece risca declanșarea unei proceduri disciplinare (vezi para. 13). Instanța de apel a analizat această recunoaștere în coroborare cu corpurile delicte ridicate, examinate și anexate la materialele cauzei (vezi para. 11), fără a ține cont de explicațiile depuse de Iulian Veșca până la dispunerea începerii urmăririi penale și de actele anexate la raportul din 18 iunie 2019 (vezi para. 6 și 7). Prin urmare, criticile apărării referitoare la actele anexate la raport nu pot influența legalitatea soluției adoptate. Chiar și în ipoteza invocată de apărare, aceste acte nu au stat la baza constatării vinovăției. În plus, examinarea anexei raportului arată că procurorul Anastasia Juravliova a confirmat veridicitatea și conformitatea cu originalul a copiilor actelor preluate din cauza penală a lui O.M. Acțiunile procurorului Anastasia Juravliova s-au limitat doar la întocmirea raportului prin care a sesizat procurorul-ierarhic superior despre acțiuni pretins ilegale ale ofițerului de urmărire penală, Iulian Veșca.

În plus, art. 266 Cod de procedură penală atribuie infracțiunile prevăzute de art. 217 Cod penal în competența organului de urmărire penală. Prin urmare, prevederile art. 66 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală sunt opozabile obligațiunilor organului de urmărire penală nu a procurorului. Din aceste circumstanțe instanța de apel a constatat interesul personal și comportamentul ilegal al condamnatului la instrumentarea cauzei penale nr. 2018021645.

Având în vedere motivele invocate în recurs, completul nu consideră nerezonabilă motivarea instanței de apel. Prin urmare, în ceea ce privește art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recursul este vădit neîntemeiat.

În ceea ce privește art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, instanța deja a constatat că concluzia instanței de apel cu privire la interesul 9 personal al reclamantului de a comite infracțiunea (pentru a evita răspunderea disciplinară) nu este nerezonabilă. De asemenea, instanța de apel a conchis că modificarea lunii emiterii actelor de procedură este una esențială, care atrage după sine introducerea în aceste acte a unor informații „vădit false”. Având în vedere impactul acestor modificări, completul este de acord cu această concluzie a instanței de apel. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Alexei Axentiev împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 28 iunie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Ghenadie Eremciuc 10