1ra-546/2024 — Art. 332 alin. 1 CP

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, Vitalie Secrieru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. El a fost liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

Cauza a fost judecată de Curtea de Apel Bălți de două ori. La 04 mai 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelul inculpatului, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Vitalie Secrieru a fost achitat de comiterea infracțiunii incriminate, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. La 01 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului, a casat decizia și a dispus rejudecarea cauzei. La 20 decembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul inculpatului din alte motive. Instanța a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Vitalie Secrieru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate, a fost liberat de pedeapsa penală în temeiul art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

La 05 aprilie 2024, condamnatul Vitalie Secrieru, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1), pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. El solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare.

Urmărirea penală a fost pornită la 04 martie 2019 și s-a terminat la 21 februarie 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 26 februarie 2020 - 26 noiembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 21 decembrie 2021 – 04 mai 2022 și 06 ianuarie – 20 decembrie 2023. Curtea Supremă de Justiție a examinat recursul ordinar între 14 iulie și 01 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 26 aprilie 2024. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă 1

Vitalie Secrieru a fost învinuit că, în calitate de ofițer de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți din cadrul Regimentului de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare, fiind persoană publică cu atribuții de constatare și examinare a contravențiilor, a acționat intenționat, folosindu-se de funcția deținută, în interes personal și material. În perioada 30 decembrie 2017–23 iulie 2018, urmărind formarea unor indici individuali înalți în activitatea de serviciu și obținerea stimulării financiare acordate agenților constatatori, în mărime de 25% din amenzile încasate la bugetul de stat, a perfectat patru procese-verbale cu privire la contravenții, în care a înscris date vădit false privind identitatea contravenienților și faptele imputate acestora. La 30 decembrie 2017, a întocmit procesul-verbal nr. MAI 04058036 în privința lui Mihail Zelinschi, cu date false referitoare la persoana contravenientului și la fapta pretins comisă. La 07 iulie 2018, a întocmit procesul-verbal nr. MAI 04403657 în privința lui Vitalie Pcela, deși acesta decedase la 07 aprilie 2018, indicând date false privind persoana contravenientului și fapta imputată. La 16 iulie 2018, a întocmit procesele-verbale nr. MAI 04428023 și nr. MAI 04428024 în privința lui Dorin Curca, în care a indicat date false și a falsificat semnăturile pretinsului contravenient. Acțiunile lui Vitalie Secrieru au fost calificate în baza art. 332 alin. (1) Cod penal. b. Probele

La 19 septembrie 2018, în cadrul unei alte cauze penale în care Vitalie Secrieru avea calitatea de bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, organul de urmărire penală a solicitat Regimentului de Patrulare Nord al INP informații și copii ale proceselor-verbale cu privire la contravenții întocmite de acesta în perioada 2017–2018 (f.d. 15, vol. I).

În urma verificării selective a proceselor-verbale întocmite în perioada 2017–2018, au apărut suspiciuni privind autenticitatea datelor și a semnăturilor din patru procese verbale cu privire la contravenție. Procesul-verbal nr. MAI 04403657 din 07 iulie 2018 a fost întocmit în privința lui Vitalie Pcela, care a decedat la 07 aprilie 2018. Mihail Zelinschi, Petru Talpă și Dorin Curca au declarat că în privința lor nu au fost întocmite procesele-verbale indicate în evidențele poliției, că nu le-au semnat și nu au achitat amenzile aplicate. La 11 februarie 2019, la DGT Nord a CNA a fost înregistrat raportul privind pretinsele acțiuni ilegale ale lui Vitalie Secrieru, manifestate prin falsificarea semnăturilor contravenienților în patru procese-verbale cu privire la contravenții (f.d. 11-12, vol. I).

Conform ordinului din 29 ianuarie 2016, Vitalie Secrieru exercita funcția de ofițer de patrulare al Companiei de patrulare nr. 1 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord al INP. Potrivit fișei postului, acesta avea atribuția de a constata și examina contravenții, de a stabili identitatea persoanelor care încălcau dispozițiile legale ori erau bănuite de comiterea unei fapte ilegale și de a exercita drepturile prevăzute de procedura contravențională. Secrieru răspundea de aplicarea corectă 2 a legislației și actelor normative în procesul de combatere și documentare a contravențiilor, precum și de respectarea procedurii contravenționale (f.d. 19–23, vol. I).

Vitalie Secrieru a întocmit mai multe procese-verbale cu privire la contravenții: - la 30 decembrie 2017, a întocmit procesul-verbal nr. MAI 04058036 pe numele lui Mihail Zelinschi. Potrivit procesului-verbal, acesta a traversat strada într-un loc nepermis și i-a fost aplicată o amendă; - la 07 iulie 2018, a întocmit procesul-verbal nr. MAI 04403657 pe numele lui Vitalie Pcela. Potrivit procesului-verbal, acesta a comis contravenția prevăzută de art. 238 alin. (1) Cod contravențional și i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului; - la 16 iulie 2018, a întocmit procesele-verbale nr. MAI 04428023 și nr. MAI 04428024 pe numele lui Dorin Curca. Potrivit acestora, el se deplasa cu viteza de 66 km/h. Pentru fiecare faptă i-a fost aplicată o amendă de 300 de lei și câte trei puncte de penalizare.

Procesele-verbale conțin semnături atribuite persoanelor pe numele cărora au fost întocmite (f.d. 79, 98, 132-133, vol. I). Conform certificatului de deces, Vitalie Pcela a decedat la 07 aprilie 2018 (f.d. 84, vol. I).

Raportul de expertiză judiciară nr. 104/2019 a stabilit că semnăturile din procesele-verbale nr. MAI 04428023 și nr. MAI 04428024, întocmite pe numele lui Dorin Curca, au fost executate de Vitalie Secrieru. Semnăturile din procesul-verbal nr. MAI 04403657 nu au fost executate de Vitalie Pcela, ci de o altă persoană. Expertul nu a putut stabili dacă ele au fost executate de Vitalie Secrieru, deoarece semnăturile în litigiu și modelele de comparație se deosebesc după transcriere. În privința procesului-verbal nr. MAI 04058036, expertul a stabilit doar cu probabilitate că semnăturile au fost executate de Mihail Zelinschi, datele fiind insuficiente pentru o concluzie certă (f.d. 200-214, vol. I).

La solicitarea apărării, a fost dispusă o expertiză grafoscopică repetată cu privire la procesele-verbale întocmite pe numele lui Dorin Curca. Potrivit raportului de expertiză nr. 106-115 din 24 ianuarie 2020, semnăturile atribuite lui Dorin Curca din procesele-verbale nr. MAI 04428023 și MAI 04428024 din 16 iulie 2018 au fost executate de Vitalie Secrieru. Semnăturile lui Dorin Curca de pe cele două ordine de încasare din 17 iulie 2018 au fost executate de Dorin Curca (f.d. 68-83, vol. II).

Potrivit informației Regimentului de Patrulare Nord din 02 septembrie 2019, amenda de 75 de lei aplicată prin procesul-verbal nr. MAI 04058036, întocmit pe numele lui Mihail Zelinschi, a fost achitată la 30 decembrie 2017, ora 14:40 (f.d. 38, vol. II).

Martorul Mihail Zelinschi a declarat că locuiește în r. Sîngerei, iar în mun. Bălți se deplasează ocazional și cu automobilul personal. În ultimii ani nu a 3 circulat pe jos prin mun. Bălți. Nu își amintește să se fi aflat în Bălți la 30 decembrie 2017. În privința sa nu au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea regulilor de circulație de către pietoni. Nu a comis contravenția consemnată în procesul-verbal nr. MAI 04058036, iar semnăturile din acesta nu îi aparțin. Nu a achitat vreo amendă și nu îl cunoaște pe Vitalie Secrieru (f.d. 151, vol. II). În prima instanță martorul a făcut declarații similare. El a precizat că nu cunoaște de unde agentul constatator a avut datele lui personale (f.d. 167, vol. II).

Martorul Pavel Oboroc, comandant de grup al Companiei nr. 1 Bălți a Regimentului de Patrulare Nord, a declarat că, înainte de întocmirea procesului-verbal, agentul constatator verifică persoana în bazele de date, inclusiv punctele de penalizare și eventualele mențiuni privind căutarea acesteia. Întocmirea procesului-verbal pe numele altei persoane decât cea care a comis contravenția nu este admisă. Angajații nu aveau un număr fix de contravenții pe care trebuiau să le constate, însă conducerea ținea evidența indicilor de serviciu, care puteau conta la stimularea și avansarea acestora. În perioada relevantă, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 172/2017, agentul care constata contravenția beneficia de 25% din suma amenzii achitate (f.d. 152–153, vol. I). În ședința de judecată, martorul a confirmat, în esență, aceste declarații. El a precizat că agentul constatator verifică actele și datele persoanei înainte de întocmirea procesului-verbal și că nu este permisă documentarea contravenției pe numele altei personae (f.d. 172, vol. II).

Martora Liudmila Moscviciova a declarat că, în iunie 2018, a fost oprită pe traseul de ocolire a or. Sîngerei de poliția de patrulare. La verificarea actelor, s-a constatat că avea patru încălcări nesancționate ale regimului de viteză și acumulase 15 puncte de penalizare. Polițiștii i-au propus să fie sancționată pentru două contravenții, iar pentru celelalte două să se adreseze unui alt echipaj, să prezinte permisul de conducere al altei persoane și să declare că aceasta se afla la volan. Ea a luat permisul vecinului său, Dorin Curca, și s-a adresat lui Vitalie Secrieru pentru întocmirea proceselor-verbale (f.d. 149–150, vol. I). Suplimentar, a declarat că a rugat o altă persoană să achite amenzile și că semnăturile de pe ordinele de încasare nu îi aparțin (f.d. 97, vol. II). În prima instanță, martora a confirmat, aceste declarații. Ea a precizat că nu își amintește dacă a semnat procesele-verbale și nici cine a achitat amenzile (f.d. 181-182, vol. II).

La faza de urmărire penală, Vitalie Secrieru a refuzat să facă declarații (f.d. 133, vol. II). În ședința de judecată, el nu a recunoscut vina. A menționat că o cunoaște pe Liudmila Moscviceova în legătură cu alte circumstanțe. Ea a depus anterior o plângere împotriva sa, invocând aplicarea violenței și depășirea atribuțiilor de serviciu, însă procurorul a refuzat pornirea urmăririi penale. El nu își amintește dacă a întocmit procesul-verbal pe numele lui Mihail Zelinschi. Referitor la Vitalie Pcela, a susținut că este posibil ca o rudă sau fratele acestuia să se fi prezentat cu actul de identitate al persoanei decedate. El a negat că ar fi semnat în locul contravenienților. A contestat concluziile expertizei și a invocat 4 faptul că dacă Dorin Curca a achitat amenda aplicată, contrazice concluzia că semnăturile din procesele-verbale ar fi fost executate de el (f.d. 183, vol. II). c. Sentința

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, din 26 noiembrie 2021, Vitalie Secrieru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. El a fost liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Instanța a constatat că Vitalie Secrieru a înscris date false în patru procese-verbale contravenționale. Acestea vizau persoane care nu au comis faptele consemnate. Unul dintre procesele-verbale a fost întocmit pe numele unei persoane decedate. În alte două procese-verbale, inculpatul a executat semnăturile atribuite contravenientului. Instanța a reținut că vinovăția inculpatului este confirmată prin declarațiile martorilor, procesele-verbale contravenționale, certificatul de deces, rapoartele de expertiză grafoscopică și actele privind atribuțiile de serviciu ale inculpatului. Instanța a reținut că, înainte de întocmirea procesului-verbal, agentul constatator trebuia să verifice identitatea persoanei și corespunderea datelor prezentate. Instanța a respins explicațiile inculpatului, considerându-le declarative. Afirmația că o rudă s-ar fi putut prezenta cu actul de identitate al lui Vitalie Pcela avea caracter ipotetic. Totodată, ambele rapoarte de expertiză au stabilit că semnăturile atribuite lui Dorin Curca în cele două procese-verbale au fost executate de Vitalie Secrieru. Instanța a constatat că inculpatul a acționat cu intenție directă. Interesul personal consta în majorarea indicilor individuali de activitate și în posibilitatea obținerii stimulării financiare acordate agenților constatatori. Prin întocmirea documentelor false, el a afectat încrederea publică în autenticitatea actelor oficiale. Instanța a reținut că infracțiunea este ușoară, că termenul de prescripție a expirat și că nu există temeiuri de suspendare sau întrerupere a acestuia. d. Prima decizie a instanței de apel și remiterea la rejudecare

La 09 decembrie 2021, inculpatul Vitalie Secrieru, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Inculpatul a susținut că prima instanță a apreciat unilateral probele acuzării, fără a examina criticile apărării. Referitor la procesul-verbal întocmit pe numele lui Mihail Zelinschi, a invocat raportul de constatare nr. 280 din 11 ianuarie 2019 și raportul de expertiză judiciară nr. 104 din 12 iunie 2019, potrivit cărora semnăturile aplicate în rubricile destinate contravenientului au fost probabil executate de Zelinschi. În privința proceselor-verbale întocmite pe numele lui Dorin Curca, a contestat credibilitatea declarațiilor Liudmilei Moscviciova. El a invocat plângerea depusă anterior de aceasta împotriva lui, diferențele privind perioada relatată de martoră și concluzia raportului de expertiză nr. 106-115 din 24 ianuarie 2020, potrivit căreia semnăturile de pe ordinele de încasare a numerarului au fost executate de Curca. Cu privire la procesul-verbal întocmit pe numele lui Vitalie Pcela, inculpatul a 5 susținut că la volan s-ar fi putut afla o altă persoană care a prezentat actele persoanei decedate. El a admis eventual o neglijență prin neverificarea identității persoanei, dar a negat existența intenției directe și a interesului material ori personal, arătând că a aplicat sancțiunea avertismentului.

La 04 mai 2022, Curtea de Apel Bălți a admis apelul inculpatului, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Vitalie Secrieru a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Instanța a menținut dispoziția sentinței referitoare la corpurile delicte. Instanța a reținut că acuzarea nu a prezentat probe concrete că inculpatul a beneficiat anterior sau ulterior de stimulări financiare ori că ar fi avut un motiv real să urmărească obținerea acestora. Instanța a subliniat că Mihail Zelinschi și Liudmila Moscviciova au declarat că nu au achitat amenzile. Acuzarea nu a stabilit cine le-ar fi achitat. De asemenea, prima instanță nu a apreciat declarațiile lui Zelinschi prin prisma rapoartelor care indicau că semnăturile din procesul-verbal au fost executate probabil de acesta. Instanța a reținut că declarațiile Liudmilei Moscviciova nu au fost evaluate în raport cu perioada indicată de aceasta și cu concluziile expertizei privind semnăturile lui Curca de pe ordinele de încasare. Aplicarea avertismentului în privința lui Vitalie Pcela nu demonstra, existența unui interes material, deoarece nu implica achitarea unei amenzi din care să poată rezulta stimularea de 25%. Declarațiile lui Pavel Oboroc se refereau doar, în termeni generali, la posibilitatea premierii agenților constatatori și nu confirmau că Vitalie Secrieru a beneficiat sau putea spera în mod concret la o asemenea stimulare. Instanța a apreciat că motivul special al infracțiunii, respectiv interesul personal sau material, a fost reținut de acuzare doar prin presupuneri și că nu este întrunită latura subiectivă a infracțiunii. Decizia motivată a fost pronunțată la 01 iunie 2022.

La 22 iunie 2022, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Octavian Bodareu, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și remiterea cauzei la rejudecare. Procurorul a susținut că decizia de achitare nu cuprinde o motivare suficientă și că instanța de apel a apreciat selectiv probele administrate. El a invocat că instanța nu a examinat corespunzător existența interesului personal, manifestat prin formarea unor indici individuali înalți în activitatea de serviciu, precum și a interesului material, legat de stimularea financiară acordată agenților constatatori.

La 01 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul procurorului. Instanța a casat decizia și a trimis cauza la rejudecare. Curtea a reținut că instanța de apel a argumentat insuficient soluția de achitare. Ea s-a limitat la constatarea generală a lipsei interesului personal și material. Instanța a analizat, în esență, numai lipsa unui interes material legat de stimularea financiară, fără a verifica distinct existența interesului personal imputat, manifestat prin formarea indicilor individuali înalți în activitatea de serviciu. Instanța a acordat prioritate declarațiilor inculpatului și apărării, fără o evaluare completă a probelor 6 acuzării. e. A doua decizie a instanței de apel

La 20 decembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul inculpatului din alte motive, a casat sentința în latura penală și a pronunțat o nouă hotărâre. Vitalie Secrieru, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost liberat de pedeapsa penală, în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Instanța a constatat că soluția primei instanțe era corectă în partea recunoașterii vinovăției, dar greșită în partea liberării inculpatului de răspundere penală. Instanța a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a apreciat probele în ansamblu. Declarațiile martorilor, procesele-verbale contravenționale, înscrisurile și rapoartele de expertiză confirmau că actele conțineau date vădit false, că unul dintre ele a fost întocmit pe numele unei persoane decedate, iar semnăturile atribuite lui Dorin Curca în două procese-verbale au fost executate de Vitalie Secrieru. Instanța a considerat dovedită și latura subiectivă a infracțiunii. Ea a reținut că inculpatul a acționat urmărind formarea unor indici individuali înalți în activitatea de serviciu și obținerea stimulării financiare acordate agenților constatatori. Ea a respins argumentele privind lipsa informațiilor despre persoana care a achitat amenda aplicată lui Mihail Zelinschi și pretinsul interes al Liudmilei Moscviciova în condamnarea inculpatului. De asemenea, explicația potrivit căreia procesul-verbal pe numele lui Vitalie Pcela ar fi fost întocmit din neglijență era contrazisă de caracterul conștient al acțiunilor constatate. Instanța a mai reținut că infracțiunea era una ușoară și că termenul de prescripție a intervenit. Prima instanță trebuia să îl libereze pe inculpat de pedeapsă penală, nu de răspundere penală. f. Recursul

La 10 aprilie 2024, Vitalie Secrieru a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală (versiunea de până la 01 septembrie 2023). El a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Recurentul a reiterat, în esență, argumentele formulate în apel privind aprecierea unilaterală a probelor și lipsa elementelor infracțiunii. El a subliniat că semnăturile din procesul-verbal întocmit pe numele lui Mihail Zelinschi au fost atribuite cu probabilitate acestuia și că organul de urmărire penală nu a verificat cine a achitat amenda. El a contestat credibilitatea declarațiilor Liudmilei Moscviciova. El a invocat plângerea depusă anterior de aceasta împotriva sa, neconcordanțele privind perioada faptelor și constatarea că semnăturile de pe ordinele de încasare au fost executate de Dorin Curca. Cu privire la procesul-verbal întocmit pe numele lui Vitalie Pcela, recurentul a susținut că actele persoanei decedate puteau fi prezentate de conducătorul efectiv al automobilului. În opinia sa, neverificarea identității persoanei constituia cel mult o neglijență și nu demonstra intenția directă. El a mai susținut că aplicarea avertismentului excludea existența unui interes material sau personal. 7

La 26 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. Instanța nu a primit vreo referință.

Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra-426/2024, § 21).

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul a fost depus la 10 aprilie 2024, după intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură penală din 01 septembrie 2023. Recursul urmează a fi examinat potrivit normelor procesual-penale în vigoare la data exercitării căii de atac. Recurentul a întemeiat cererea pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală în redacția anterioară modificărilor. Criticile privind lipsa intenției directe și a interesului personal sau material, prin care se contestă întrunirea elementelor infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Argumentele privind aprecierea declarațiilor martorilor, a înscrisurilor și a rapoartelor de expertiză urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 8 6) Cod de procedură penală. Pentru a asigura o înțelegere clară a hotărârii adoptate fiecare temei de recurs va fi examinat separat. i. Art. art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Pentru ca o critică să cadă sub incidența temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, recursul trebuie să conțină cumulativ: indicarea clară a normei de drept interpretate greșit; explicarea caracterului determinant al acestei erori asupra soluției instanței; și trimiterea la decizia sau încheierea Curții Supreme de Justiție care oferă normei respective o interpretare diferită (încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 32, și nr. 1ra-62/2024, § 68).

Recurentul susține că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal. Întocmirea procesului-verbal pe numele lui Vitalie Pcela ar putea constitui cel mult o neglijență, determinată de neverificarea corespunderii dintre persoana prezentă și fotografia din actele prezentate. O asemenea conduită ar putea fi încadrată, eventual, în baza unei alte norme penale sau contravenționale, dar nu constituie fals în acte publice, în lipsa intenției de a înscrie date false. Aplicarea sancțiunii avertismentului exclude existența unui interes material sau personal.

Recurentul nu indică o hotărâre a Curții Supreme care ar oferi art. 332 alin. (1) Cod penal o interpretare diferită de cea aplicată de instanța de apel. El contestă, în realitate, concluzia că intenția directă și interesul personal au fost dovedite în cauza sa. Instanța nu a dedus intenția recurentului doar din inacțiunea de a verifica persoana care a prezentat actele lui Vitalie Pcela. Argumentul instanțelor se referă la întreaga conduită constatată. Secrieru a întocmit patru procese-verbale care conțineau date false. Unul dintre acestea a fost întocmit pe numele unei persoane decedate, iar în alte două procese-verbale recurentul a executat semnăturile atribuite lui Dorin Curca. Caracterul repetat al acțiunilor și falsificarea semnăturilor sunt incompatibile cu teza unei simple neglijențe.

Este adevărat că aplicarea avertismentului nu permitea obținerea stimulării financiare de 25% pentru acel proces-verbal. Această împrejurare nu exclude însă existența unui interes personal distinct de avantajul material. Curtea Supremă de Justiție a admis că interesul personal poate fi dedus din ansamblul probelor, inclusiv indirect, și poate consta în evitarea unor consecințe negative sau atingerea unor obiective de serviciu (încheierile nr. 1ra-124/2025, § 21; nr. 1ra-1640/2023 § 30-32).

Instanța de apel nu a identificat interesul recurentului exclusiv în obținerea stimulării financiare. Ea a reținut și scopul formării unor indici individuali înalți în activitatea de serviciu. Prin întocmirea proceselor-verbale, numărul contravențiilor constatate de Vitalie Secrieru era majorat artificial. În aceste condiții, concluzia instanței de apel privind existența unui interes personal legat de indicii activității de serviciu nu este vădit nerezonabilă. Celelalte procese-verbale prevedeau aplicarea unor amenzi, care puteau genera și stimularea financiară acordată 9 agentului constatator. Afirmația că fapta ar putea întruni elementele unei alte infracțiuni sau contravenții este generală. Recurentul nu indică norma aplicabilă și nu explică de ce situația de fapt constatată de instanța de apel ar exclude aplicarea art. 332 alin. (1) Cod penal. Prin urmare, pretenția dată este vădit neîntemeiată (mutatis mutandis încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 33 și 1ra-449/2024, § 63). ii. Art. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară” și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Recurentul nu indică o eroare de fapt sau de drept de natura celor descrise mai sus. Argumentele sale urmăresc, în esență, o nouă apreciere a probelor administrate în cauză. Faptul că unele probe ar putea admite și o altă interpretare nu este suficient pentru a constata că aprecierea instanței de apel a fost vădit nerezonabilă. Eroarea în aprecierea probelor trebuie să fie determinantă pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42).

Aprecierea probelor efectuată de instanța de apel nu este irațională. Instanța de apel a indicat probele pe care și-a întemeiat concluzia privind vinovăția lui Vitalie Secrieru și a răspuns argumentelor esențiale ale apărării. Existența unor probe sau împrejurări care, privite izolat, ar putea susține o altă interpretare nu transformă hotărârea în una arbitrară. Standardul impus de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală nu obligă instanța de recurs să stabilească dacă aceleași probe puteau fi interpretate diferit, ci dacă interpretarea reținută de instanța de apel este vădit nerezonabilă și determinantă pentru soluție.

Referitor la procesele-verbale întocmite pe numele lui Dorin Curca, recurentul contestă credibilitatea declarațiilor Liudmilei Moscviciova și invocă 10 faptul că semnăturile de pe ordinele de încasare au fost executate de Dorin Curca. Liudmila Moscviciova a declarat că, după acumularea unui număr de puncte de penalizare, a prezentat lui Vitalie Secrieru permisul de conducere al lui Dorin Curca pentru ca două contravenții comise de ea să fie documentate pe numele acestuia. În aspectele esențiale, declarațiile sale sunt confirmate de două expertize grafoscopice. Ambele au stabilit că semnăturile atribuite lui Dorin Curca din cele două procese-verbale au fost executate de Vitalie Secrieru. Faptul că semnăturile de pe ordinele de încasare din 17 iulie 2018 au fost executate de Dorin Curca nu infirmă aceste constatări. Ordinele de încasare confirmă cine a semnat actele de plată. Ele nu demonstrează că Dorin Curca a comis contravențiile și nici nu înlătură concluzia expertizelor privind autorul semnăturilor din procesele-verbale. Nici faptul că Liudmila Moscviciova a depus anterior o plângere împotriva lui Vitalie Secrieru nu impunea înlăturarea declarațiilor sale. Declarațiile ei nu au fost apreciate izolat. Ele se coroborează cu concluziile expertizelor și cu înscrisurile din cauză. Existența unei împrejurări pe care apărarea o consideră favorabilă nu obligă instanța să îi confere o valoare probatorie superioară probelor considerate mai credibile și coerente în ansamblu.

În privința procesului-verbal întocmit pe numele lui Vitalie Pcela, este cert că acesta a decedat la 07 aprilie 2018, cu trei luni înainte de întocmirea actului. Expertiza a stabilit că semnăturile din procesul-verbal nu au fost executate de Vitalie Pcela. Expertul nu a putut stabili dacă acestea au fost executate de Vitalie Secrieru, deoarece semnăturile în litigiu și modelele de comparație se deosebeau după transcriere. Vitalie Secrieru nu neagă că a întocmit acest proces-verbal. El susține că o altă persoană, posibil o rudă a lui Vitalie Pcela, s-ar fi putut prezenta cu actele acestuia și admite, cel mult, o neglijență în verificarea identității. Această versiune este ipotetică. Nici o probă nu confirmă că o asemenea persoană s-a prezentat, cine era aceasta sau în ce împrejurări s-ar fi întâmplat acest lucru. Potrivit fișei postului și declarațiilor lui Pavel Oboroc, agentul constatator trebuia să stabilească identitatea persoanei și să verifice datele acesteia înainte de întocmirea procesului-verbal. Caracterul repetat al faptelor și falsificarea semnăturilor indică o conduită conștientă, nu o simplă omisiune de verificare.

În privința procesului-verbal nr. MAI 04058036, Mihail Zelinschi a negat că ar fi comis contravenția, că ar fi semnat procesul-verbal și că ar fi achitat amenda. Expertiza a concluzionat doar cu probabilitate că semnăturile din procesul-verbal au fost executate de Mihail Zelinschi. Caracterul probabil al acestei concluzii nu confirmă cu certitudine versiunea apărării. În același timp, el impune prudență în aprecierea acestui episod. Această împrejurare nu demonstrează însă că soluția instanței de apel se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Instanța de apel nu și-a întemeiat concluzia privind vinovăția exclusiv pe acest episod. Ea a apreciat probele în ansamblu, inclusiv probele referitoare la celelalte procese-verbale.

În circumstanțele descrise mai sus, concluziile instanței de apel sunt 11 fundamentate pe informațiile relevate de probele administrate și pot fi explicate rațional. Recurentul nu a demonstrat că decizia contestată este arbitrară sau că se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul condamnatului Vitalie Secrieru împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 20 decembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 12