1ra-1035/22 — art. 332 alin. 1 CP

1ra-1035/22 — art. 332 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1035/2022

1-20027705-01-1ra-14072022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Plămădeală

Ghenadie,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 04 mai 2022, în

cauza penală privindu-l pe

Secrieru Vitalie Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Secrieru Vitalie a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.332 alin.(1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu

intervenirea termenului de prescripție.

A fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

funcția de ofițer de patrulare al companiei de patrulare nr.1 Bălți al Regimentului de

Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General de

Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne, numit în funcția respectivă prin transfer

în baza ordinului nr.Xxxxx. din 29.01.2016 al șefului adjunct al Inspectoratului

General de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, prin urmare în conformitate cu prevederile

art.123 alin.(2) Cod penal fiind persoană publică, având în virtutea funcției deținute

permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice,

abilitată potrivit prevederilor art.2 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul

polițistului nr.320 din 27.12.2012 cu misiunea de a apăra drepturile și libertățile

fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a

ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a

infracțiunilor și contravențiilor, contrar prevederilor art.26 alin.(1) lit. a), b), c), d)

1

ale Legii nominalizate mai sus, care prevăd că Polițistul își desfășoară activitatea

profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor

statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să respecte cu strictețe

drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament demn și

respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile; să se

conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând îndeplinirea

sarcinilor ce stau în fata Poliției; să execute la timp și întocmai atribuțiile conform

funcției deținute și să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, perseverență,

obiectivitate și imparțialitate, având conform Fișei postului sarcini și atribuții de

prevenire, constatare și investigare în limitele competenței a infracțiunilor și

contravențiilor, fiind responsabil de aplicarea corectă a actelor legislative și

normative în procesul de combatere și documentare a contravențiilor, de respectarea

procedurii contravenționale, fiind totodată cu atribuția funcțională de a stabili

identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale, sau sunt indici că aceștia

pregătesc sau au comis o faptă ilegală, și cu atribuția funcțională de constatare și

examinare a contravențiilor în conformitate cu prevederile art.400 CCo, folosind

intenționat situația sa de serviciu în interes personal și material, manifestat prin

formarea indicilor individuali înalți în activitatea sa de serviciu, și beneficierea în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de stimulare

financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 172 din

22.03.2017, în vigoare la data comiterii faptelor, de stimulare financiară în mărime

de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării

contravențiilor, în perioada cuprinsă de timp 30.12.2017-23.07.2018, a perfectat 4

procese-verbale cu privire la contravenții, în care a introdus date vădit false privitor

la personalitatea contravenienților și faptele imputate acestora și anume:

-la 30.12.2017, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

04058036 în privința lui Zelinschi Mihail, în care a introdus date vădit false privitor

la personalitatea contravenientului ce a comis fapta, precum și date false referitor la

fapta imputată acestuia;

-la 07.07.2018, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

04403657 în privința lui Pcela Vitalie, anul nașterii 21.04.1965, care însă la data de

07.04.2018 era decedat, în care a introdus date vădit false privitor la personalitatea

contravenientului ce a comis fapta, precum date false referitor la fapta imputată

acestuia;

-la 16.07.2018 a întocmit procesele-verbale cu privire la contravenții nr. MAI

04428023 și nr. MAI 04428024 în privința lui Curca Dorin, în care a introdus date

vădit false privitor la personalitatea contravenientului ce a comis fapta, date false

referitor la fapta imputată acestuia, precum a falsificat în acestea și semnăturile

contravenientului.

2

solicitat, casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie achitat de sub învinuirea adusă în baza art.332 alin.(1) Cod penal, din

lipsa în acțiunile sale a elementelor infracțiunii.

În susținerea poziției sale a indicat, că instanta de judecată a apreciat unilateral

probele acuzării fără să aprecieze și să se expună asupra tuturor criticelor, invocate

de partea apărării și anume, a considerat că instanța urma să aprecieze critic

declarațiile lui Zelinschi Mihail și să țină cont și de raportul de constatare nr.280 din

11.01.2019, potrivit căruia, semnăturile plasate la rubricile, unde aplică semnătura

contravenientul, din procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04058036

din 30.12.2017, au fost probabil executate de către Zelinschi Mihail, care

coroborează cu raportul de expertiză judiciară nr.104 din 12.06.2019, reieșind din

care, semnăturile la rubricile: „semnătura persoanei în a cărei privință s-a întocmit

procesul-verbal”, „reprezentantul legal/apărătorul”, „interpret/traducător”,

„obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal” din procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04058036 din 30.12.2017, au fost executate

probabil de Zelinschi Mihail.

A mai notat, că la 16.07.2018 a întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 04428023 și nr. MAI 04428024 în privința lui Curca Dorin,

instanța de judecată a dat o apreciere eronată declarațiilor martorului Moscviciova

Liudmila, or, a considerat că aceasta este interesată în sancționarea sa, deoarece

anterior a depus o plângere împotriva lui și prin ordonanța din 22.04.2019 s-a refuzat

în pornirea urmăririi penale din lipsa faptului infracțiunii, motiv din care, nu este

exclus că martora se răzbună.

A mai indicat, că martora declară că acțiunile date ar fi avut loc în luna iunie

2018, inculpatul însă a întocmit procesele-verbale în privința lui Curca Dorin, tocmai

la 16.07.2018, pentru faptele comise la 27.04.2018 și 04.07.2018, adică una din fapte

a avut loc după data când chipurile ea urma a fi sancționată.

A mai notat, că declarațiile martorei Moscviciova Liudmila nu corespund

realității, deoarece conform raportului de expertiză nr.106-115 din 24 ianuarie 2020,

cele două semnături din numele lui Curca Dorin din rubrica „Depunător” de pe

ordinul de încasare a numerarului nr. 33264185 din 17.07.2018 și nr. 33264264 din

17.07.2018 au fost executate de către Curca Dorin.

De asemenea a notat, că la 07.07.2018 a întocmit procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 04403657 în privința lui Pcela Vitalie, decedat la 07.04.2018,

dar a considerat, că la volanul automobilului s-ar fi aflat altă persoana, care ar fi

prezentat pașaportul tehnic al automobilului pe numele persoanei decedate și

permisul acestuia. A acceptat că ar fi comis o neglijență, deoarece n-a contrapus

persoana aflată în fața sa cu poza de pe actele prezentate, faptă ce nu constituie însă,

fals în acte publice, lipsind intenția în acest sens. În același context a indicat, că la

3

caz a aplicat sancțiunea avertismentului, lipsind astfel interesul material sau alte

interese personale.

Inculpatul a indicat, că toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi

înlăturate, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului.

declarat de către inculpatul Secrieru Vitalie, împotriva sentinței Judecătoriei Bălți

sediul Central din 26 noiembrie 2021, a fost admis, cu casarea respectivei sentințe

în latura penală și pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Secrieru Vitalie a fost achitat de sub învinuirea formulată în baza art.332 alin.(1)

Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Dispoziția sentinței instanței de fond cu privire la corpuri delicte, a fost

menținută.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a constatat, că instanța de fond la

adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele

legii procesual-penale în partea motivării hotărârii și în cazul în care se constată

încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea

instanței de fond urmează a fi desființată,

Astfel, în urma examinării probelor, instanța de apel a concluzionat, că organul

de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile lui Secrieru

Vitalie prezența elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art.332

alin.(1) Cod penal.

Judecând apelul declarat împotriva sentinței, instanța de apel a conchis că

probele acumulate de organul de urmărire penală nu confirmă săvârșirea de către

Secrieru Vitalie a faptei ce i se impută.

Instanța de apel a menționat, că inculpatul se învinuiește în aceea, că deținând

funcția de ofițer de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului

de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor de Interne, numit în funcția respectivă prin

transfer în baza ordinului nr.Xxxxx. din 29.01.2016 al șefului adjunct al

Inspectoratului General de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, prin urmare în conformitate

cu prevederile art.123 alin.(2) Cod penal fiind persoană publică, având în virtutea

funcției deținute permanent drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor

autorității publice, abilitată potrivit prevederilor art.2 al Legii cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012 cu misiunea de a apăra

drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei prin activități de menținere,

asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire, investigare și de

descoperire a infracțiunilor și contravențiilor, contrar prevederilor art.26 alin.(1)

lit.a),b),c),d) ale Legii nominalizate mai sus, care prevăd că Polițistul își desfășoară

activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al

instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să respecte

4

cu strictețe drepturile, libertățile omului și demnitatea umană, să aibă comportament

demn și respectuos pentru persoane, o atitudine fermă față de cei care încalcă legile;

să se conducă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de legislație, asigurând

îndeplinirea sarcinilor ce stau în fața Poliției; să execute la timp și întocmai

atribuțiile conform funcției deținute și să manifeste, în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, perseverență, obiectivitate și imparțialitate, având conform Fișei postului

sarcini și atribuții de prevenire, constatare și investigare în limitele competenței a

infracțiunilor și contravențiilor, fiind responsabil de aplicarea corectă a actelor

legislative și normative în procesul de combatere și documentare a contravențiilor,

de respectarea procedurii contravenționale, fiind totodată cu atribuția funcțională de

a stabili identitatea persoanelor care încalcă dispozițiile legale, sau sunt indici că

aceștia pregătesc sau au comis o faptă ilegală, și cu atribuția funcțională de

constatare și examinare a contravențiilor în conformitate cu prevederile art.400 CCo,

folosind intenționat situația sa de serviciu în interes personal și material, manifestat

prin formarea indicilor individuali înalți în activitatea sa de serviciu, și beneficierea

în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de stimulare

financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr.172 din

22.03.2017, în vigoare la data comiterii faptelor, de stimulare financiară în mărime

de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării

contravențiilor, în perioada cuprinsă de timp 30.12.2017-23.07.2018, a perfectat 4

procese-verbale cu privire la contravenții, în care a introdus date vădit false privitor

la personalitatea contravenienților și faptele imputate acestora și anume:

-la 30.12.2017, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

04058036 în privința lui Zelinschi Mihail, în care a introdus date vădit false privitor

la personalitatea contravenientului ce a comis fapta, precum și date false referitor la

fapta imputată acestuia;

-la 07.07.2018, a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI

04403657 în privința lui Pcela Vitalie, anul nașterii 21.04.1965, care însă la data de

07.04.2018 era decedat, în care a introdus date vădit false privitor la personalitatea

contravenientului ce a comis fapta, precum date false referitor la fapta imputată

acestuia;

-la 16.07.2018 a întocmit procesele-verbale cu privire la contravenții nr. MAI

04428023 și nr. MAI 04428024 în privința lui Curca Dorin, în care a introdus date

vădit false privitor la personalitatea contravenientului ce a comis fapta, date false

referitor la fapta imputată acestuia, precum a falsificat în acestea și semnăturile

contravenientului.

Astfel, cu referire la învinuirea înaintată, instanța de apel a reținut, că obiectul

juridic special al infracțiunii îl formează relațiile sociale cu privire la buna

desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care este condiționată de

încrederea publică în autenticitatea documentelor oficiale, iar obiectul material sau

5

imaterial al acestei infracțiuni îl reprezintă documentul oficial autentic sau materia

primă utilizată în vederea falsificării documentului oficial. Latura obiectivă a

infracțiunii constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunea de înscriere în

documentele oficiale a unor date vădit false ori de falsificare unor astfel de

documente. Latura subiectivă a infracțiunii respective se caracterizează prin intenție

directă. Motivul infracțiunii în cauză are un caracter special și se exprimă prin: 1)

interesul material; 2) alte interese personale”.

Instanța de apel a rezumat, că la caz nu se regăsește motivul infracțiunii-interesul

personal și cel material, pretins a fi realizat de către acuzare, „folosind intenționat

situația sa de serviciu în interes personal și material, manifestat prin formarea

indicilor individuali înalți în activitatea sa de serviciu, și beneficierea în

conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de stimulare

financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 172 din

22.03.2017, în vigoare la data comiterii faptelor, de stimulare financiară în mărime

de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării

contravențiilor”.

În acest sens, instanța de apel a menționat, că instanța de fond și-a întemeiat

poziția, rezumând că „falsul în acte publice s-a realizat în baza ordinului material,

manifestat prin formarea indicilor individuali înalți în activitatea sa de serviciu, și

beneficierea în conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de

stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr.172

din 22.03.2017, în vigoare la data comiterii faptelor, de stimulare financiară în

mărime de 25% din suma amenzilor încasate la bugetul de stat în urma documentării

contravențiilor, în perioada cuprinsă de timp 30.12.2017-23.07.2018. De rând cu

acestea, instanța de judecată constată faptul că, vinovăția inculpatului Secrieru

Vitalie mai este dovedită pe deplin prin declarațiile martorului Mihail Zelinschi,

care a comunicat instanței că ,,semnătura aplicată pe procesul verbal cu privire la

contravenție chipurile întocmit lui nu sunt ale sale, respectiv careva amenzi nu a

achitat”, declarații pertinente și concludente a depus inclusiv și martorul Liudmila

Moscviciova, care a comunicat instanței, că ,,s-a întâlnit cu o mașină a poliției și a

rugat colaboratorii să întocmească proces verbal pe numele vecinului ei Curca

Dorin, astfel în acest sens a prezentat permisul de conducere a vecinului, (îl avea de

la vecin). Urmare întocmirii procesului-verbal cu privire la contravenție nu ține

minte dacă l-a semnat respectiv nu ține minte cine a achitat amenda, la moment nu

are nici o copie a procesului verbal cu privire la contravenție”, respectiv interesul

material în prezenta speță a fost adus la cunoștință de martorul Pavel Oboroc, care

a comunicat, că ,,angajaților nu le este pus în sarcină de a întocmi un anumit număr

de procese-verbale cu privire la contravenție, însă la finele anului în dependență de

indici, colaboratorii sunt premiați, acest lucru a durat până în anul 2018 însă la

6

moment aceste prevederi ce prevedeau premii au fost abrogate”, prin urmare,

instanța a considerat că careva date ce ar pune la îndoială vinovăția lui Secrieru

Vitalie nu a depistat, de aceia raportul juridic de conflict născut în prezenta speță

este conform legii, nefiind în acest sens reținute alte circumstanțe ce ar favoriza în

prezenta speță admiterea poziției apărării referitor la emiterea în sarcina celui din

urmă a unui verdict judiciar de achitare”.

Instanța de apel analizând cele reținute supra de instanța de fond, nu a fost de

acord cu poziția dată, or, instanța a preluat învinuirea adusă de acuzare, acuzație care

are un caracter declarativ, neavând careva suport factologic, or, careva probe care ar

demonstra faptul că, Secrieru Vitalie ar fi beneficiat de o careva stimulare financiară

după perfectarea acestor procese-verbale contravenționale sau ar fi beneficiat

anterior de o careva stimulare financiară sau de altă natură, fapt ce i-ar fi dat un

imbold de a nădăjdui că ar putea beneficia de o astfel de stimulare, n-au fost

prezentate.

În același context, instanța de apel a notat, că martorul Mihail Zelinschi, cât și

martorul Liudmila Moscviciova, au indicat că nu au achitat amenda în cauză,

acuzarea nestabilind cine a achitat-o, iar dacă s-ar admite că amenda ar fi achitat-o

inculpatul, atunci care ar fi logica achitării amenzii de către acesta, pentru ca în viitor

să i se achite 25 % din suma dată sau să spere că ar putea fi premiat.

De asemenea, instanța de apel a indicat că instanța de fond a plasat la baza

sentinței declarațiile martorului Zelinschi Mihail, dar nu le-a analizat și le-a dat o

apreciere corespunzătoare în coraport cu raportul de constatare nr.280 din

11.01.2019, potrivit căruia, semnăturile plasate la rubricile, unde aplică semnătura

contravenientul, din procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04058036

din 30.12.2017, au fost probabil executate de către Zelinschi Mihail, concluzii care

coroborează și cu raportul de expertiza judiciară nr.104 din 12.06.2019, reieșind din

care, semnăturile la rubricele: „semnătura persoanei în a cărei privință s-a întocmit

procesul-verbal”, „reprezentantul legal/apărătorul”, „interpret/traducător”,

„obiecțiile persoanei în a cărei privință s-a întocmit procesul-verbal” din procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04058036 din 30.12.2017, au fost executate

probabil de Zelinschi Mihail.

Similar, instanța de fond s-a axat și pe declarațiile martorului Moscviciova

Liudmila, fără însă a aprecia pertinența acestora prin prisma perioadei de timp

invocate de ultima, cât și prin faptul, că conform raportului de expertiză nr.106-115

din 24.01.2020, cele două semnături din numele lui Curca Dorin din rubrica

„Depunător” de pe ordinul de încasare a numerarului nr.33264185 din 17.07.2018 și

nr. 33264264 din 17.07.2018 au fost executate de către Curca Dorin.

În același context, instanța de apel a indicat că aplicarea sancțiunii „avertisment”

în privința lui Pcela Vitalie care era decedat la momentul perfectării procesului-

verbal contravențional, nicidecum nu presupune persistența unui interes material sau

personal, or, nu implică achitarea unei amenzi din care s-ar fi dedus 25 % invocate

7

de acuzare, neverificându-se de către acuzare statuările inculpatului privitor la o

eventuală folosire a actelor decedatului de către rudele acestuia.

Instanța de fond s-a axat și pe declarațiile martorului Pavel Oboroc, acesta însă

a relatat în linii generale, că ar fi pasibili de stimulare agenții constatatori, dar nu s-

a referit concret la inculpat, nefiind clar dacă acesta ar fi beneficiat de careva

stimulări până sau după fapta ce i se impută, fapt ce ar fi dat temei de a avea o

bănuială rezonabilă privitor la motivul unui astfel de comportament, ceea ce nu

persistă la caz, iar invocările acuzării privitor la pretinsul interes personal sau

material au doar caracter de presupuneri, ceea ce nu poate fi plasat la baza unei

sentințe de condamnare.

Instanța de apel a considerat că este inconsistent argumentul procurorului,

precum că interesul personal și material al inculpatului Secrieru Vitalie s-ar fi

manifestat în tendința acestuia de a fi premiat sau remunerat procentual.

Astfel, instanța de apel a menționat, că pe parcursul examinării cauzei penale

atât în instanța de fond, cât și în cea de apel, acuzarea nu a prezentat careva probe

pertinente referitoare la interesul personal și material al inculpatului în cazul

perfectării proceselor-verbale contravenționale, întemeindu-și învinuirea pe

presupuneri, prin urmare, Secrieru Vitalie urmează a fi achitat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, or, la caz nu se întrunește latura

subiectivă a componenței nominalizate.

Soluția instanței de fond cu privire la soarta corpurilor delicte, instanța de apel a

considerat că aceasta este conformă prevederilor art.397 pct.3) în coroborare cu

art.162 alin.(1) Cod de procedură penală, urmând a fi menținută fără modificări.

Octavian, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, cu remiterea cauzei spre o nouă

rejudecare în instanța de apel.

În motivarea cererii de recurs recurentul a indicat următoarele motive:

- temei pentru declararea recursului ordinar constituie prevederile art. 427 alin.

(1) pct.6) Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel și decizia atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția;

- procurorul consideră că instanța de apel, incorect a emis decizia de achitare în

privința lui Secrieru Vitalie, iar vinovăția acestuia se demonstrează prin următoarele

probe: declarațiile martorului Oboroc Pavel, martorului Liudmila Moscviciova și

martorului Zelinschi Mihail;

- alte probe scrise care confirmă vinovăția lui Secrieru Vitalie sunt: procesul-

verbal din 04.03.2019 de constatare a infracțiunii depistate (Vol. I. f.d. 5); fișa

postului a ofițerului de patrulare al companiei de patrulare nr. 1 Bălți al Regimentului

de Patrulare Nord al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor ce Interne Secrieru Vitalie (Vol. I. f.d. 20-23);

8

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04403657 în privința cet. Pcela

Vitalie (Vol. I. f.d. 79); copia certificatului de deces pe cet. Pcela Vitalie (Vol. I, f.d.

84); procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04058036 în privința cet.

Zelinschi Mihail (Vol. I, f.d. 98); procesele-verbale cu privire la contravenții nr.

MAI 04428023 și nr. MAI 04428024 în privința cet. Curca Dorin (Vol. I, f.d. 132-

133); raportul de expertiză judiciară nr. 104 din 12.06.2019 efectuat de către DAO a

CNA conform constatărilor căruia, semnăturile din numele contravenientului Curca

Dorin în procesele verbale cu privire la contravenție nr. MAI 04428023 și MAI

04428024 din 16.07.2018 au fost executate de către însăși Secrieru Vitalie, iar

semnăturile la rubricile contravenientului din procesul-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 04403657 în privința cet. Pcela Vitalie nu au fost executate de

către numitul Pcela Vitalie (Vol. I, f.d. 207-214); raportul de expertiză judiciară nr.

106-115 din 24.01.2020, efectuat de către CNEJ conform constatărilor căruia,

semnăturile din numele contravenientului Curca Dorin în procesele verbale cu

privire la contravenție nr. MAI 04428023 și MAI 04428024 din 16.07.2018 au fost

executate de către însăși Secrieru Vitalie (Vol. II f.d. 68-83); procesul-verbal din

03.02.2020 de examinare a proceselor contravenționale false (f.d.85); ordonanță din

03.02.2020 privind recunoașterea în calitate de corp delict a proceselor

contravenționale false (Vol. II f.d. 86);

- recurentul reține că fapta comisă de către inculpat întrunește atît obiectul

material al infracțiunii cît și latura obiectivă a infracțiunii;

- acuzarea menționează că însuși inculpatul în apelul declarat a indicat la faptul

că ultimul recunoaște că a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr.

MAI 04403657 în privința numitului Pcela Vitalie, însă instanța de apel nu a dat

apreciere acestor declarații și nu le-a calificat în careva mod;

- procurorul menționează că la caz persistă nu doar interesul material ci și cel

personal, manifestat prin formarea indicilor individuali înalți în activitatea de

serviciu. Mai mult ca atît, vinovăția inculpatului se probează atît prin rapoartele de

expertiză, de unde se concluzionează la raportul de expertiză judiciară nr. 104 din

12.06.2019, conform constatărilor căruia, semnăturile din numele contravenientului

Curca Dorin în procesele verbale cu privire la contravenție au fost executate de către

însăși Secrieru Vitalie, cît și din declarațiile inculpatului care confirmă faptul că a

întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04403657 în privința

numitului Pcela Vitalie.

prin care a solicitat respingerea recursului declarat de procuror ca fiind inadmisibil.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

9

Potrivit dispoziției art.435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Totodată se remarcă, că instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În conformitate cu art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice,

cu suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Procurorul critică decizia contestată, invocând temeiurile de casare prevăzute de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

10

instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că se

contestă decizia instanței de apel, prin prisma temeiurilor de recurs invocate și

menționate supra, invocându-se faptul, că în rezultatul evaluării incorecte și

selective a probelor administrate la caz, instanța de apel greșit a pronunțat hotărîrea

prin care Secrieru Vitalie a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 332 alin. (1)

Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesuale

menționate, Colegiul penal lărgit constată că Secrieru Vitalie de către organul de

urmărire penală a fost învinuit, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.332 alin

(1) Cod penal, falsul în acte publice, cu semnele de calificare: înscrierea de către o

persoană publică, din interes personal, în documentele oficiale a unor date vădit

false, precum și falsificarea unor astfel de documente, prima instanță recunoscîndu-

l vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, cu

liberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de

prescripție.

Instanța de apel a constatat, că organul de urmărire penală contrar

circumstanțelor cauzei a reținut în acțiunile lui Secrieru Vitalie prezența elementelor

componenței de infracțiune prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, că instanța de apel atunci

când constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii

imputate prin rechizitoriu, urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor

probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest

sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului Secrieru Vitalie, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și să constate dacă acțiunile comise de inculpat întrunesc

sau nu elementele infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal.

Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel, defectuos și-a argumentat

soluția, or, descriind probele cercetate, la f. d. 30 pe verso, fără a le aprecia conform

prevederilor art.101 Cod procedură penală, a considerat, că acestea nu dovedesc

vinovăția inculpatului, argumentîndu-și soluția prin fraze generale, și anume: „la caz

nu se regăsește motivul infracțiunii – interesul personal și cel material, pretins a fi

realizat de către acuzare”.

Însă, instanța de apel în decizia sa motivează doar lipsa interesului material, fără

a argumenta prezența în acțiunile inculpatului a interesului personal, după cum sunt

încadrate acțiunile acestuia în rechizitoriu. Astfel, instanța de apel constatînd

contradictoriu pe de o parte că „instanța a preluat învinuirea adusă de acuzare,

11

acuzație care are un caracter declarativ, neavând careva suport factologic, or,

careva probe care ar demonstra faptul că, Secrieru Vitalie ar fi beneficiat de o

careva stimulare financiară după perfectarea acestor procese verbale

contravenționale sau ar fi beneficiat anterior de o careva stimulare financiară sau

de altă natură, fapt ce i-ar fi dat un imbold de a nădăjdui că ar putea beneficia de o

astfel de stimulare, n-au fost prezentate”, dar pe de altă parte instanța de apel își dă

întrebare motivînd contradictoriu că, „martorul Mihail Zelinschi, cât și martorul

Liudmila Moscviciova, au indicat că nu au achitat amenda în cauză, acuzarea

nestabilind cine a achitat-o, iar dacă s-ar admite că amenda ar fi achitat-o

inculpatul, atunci care ar fi logica achitării amenzii de către acesta, pentru ca în

viitor să i se achite 25 % din suma dată sau să spere că ar putea fi premiat”.

Totodată, instanța de apel, selectiv a apreciat declarațiile martorului

Moscviciova Liudmila fără a fi în coroborare cu alte probe, indicînd contradictoriu

că „cele 2 semnături din numele lui Curca Dorin din rubrica „Depunător” de pe

ordinul de încasare a numerarului nr.33264185 din 17.07.2018 și nr. 33264264 din

17.07.2018 au fost executate de către Curca Dorin”, fără a aprecia raportul de

expertiză judiciară nr. 106-115 din 24.01.2020, efectuat de către CNEJ conform

constatărilor căruia, semnăturile din numele contravenientului Curca Dorin în

procesele-verbale cu privire la contravenție nr. MAI 04428023 și MAI 04428024

din 16.07.2018 au fost executate de către însăși Secrieru Vitalie (Vol.II, f. d. 68-83).

La fel, instanța de apel indică contradictoriu în decizia sa, că aplicarea sancțiunii

„avertisment” în privința lui Pcela Vitalie care era decedat la momentul perfectării

procesului-verbal contravențional, nicidecum nu presupune persistența unui interes

material sau personal, or, nu implică achitarea unei amenzi din care s-ar fi dedus

25 % invocate de acuzare, neverificându-se de către acuzare statuările inculpatului

privitor la o eventuală folosire a actelor decedatului de către rudele acestuia, fără

a verifica dacă la caz persistă sau nu persistă interesul personal, manifestat prin

formarea indicilor individuali înalți în activitatea de serviciu. Or, pe de o parte se

constată că semnăturile din numele contravenientului Pcela Vitalie în procesul-

verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04403657 din 07.07.2019, nu au fost

executate de către însuși Pcela Vitalie, iar pe de altă parte din declarațiile

inculpatului se confirmă faptul că acesta a întocmit proces-verbal cu privire la

contravenție nr. MAI 04403657 în privința numitului Pcela Vitalie.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, din declarațiile tuturor părților audiate

și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat doar

declarațiile inculpatului și a apărătorului său, fără a evalua celelalte probe și fără a

efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele

administrate la caz, precum și în instanța de apel. Într-o hotărâre este necesar nu

numai de a reda declarațiile participanților la proces, dar și de a expune esența

acestor depoziții și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă

12

sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise,

iar altele respinse.

Astfel, Colegiul constată că instanța de apel nu a luat în considerație aceste

declarații, cât și probele materiale prezentate de către partea acuzării, apreciind

prioritar declarațiile inculpatului Secrieru Vitalie, care are dreptul de a nu se

autoincrimina și un cumul de probe expuse selectiv.

Ca urmare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel neargumentat a

ajuns la concluzia referitor la soluția de achitare a lui Secrieru Vitalie de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.332 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii, prin ce a admis o eroare de fapt și anume,

discordanța între cele reținute de instanța de apel și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții

decât cea pe care materialul probator o susține, instanța de apel urmând să aprecieze

obiectiv toate probele.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel, ignorând cumulul de

probe administrate la dosar, a admis și a apreciat prioritar numai declarațiile

selective a inculpatului, care au și fost puse la baza hotărârii de achitare a acestuia,

astfel expunându-se doar asupra unor probe, fără o analiză în cumul a tuturor

probelor prezentate de părți, neilucidând faptele importante pentru soluționarea justă

și promptă a cauzei date.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de

fapt și de drept, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul

real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință

pronunțarea unei concluzii premature și nemotivate.

Rezumând cele menționate, Colegiul constată că, instanța de apel urma să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să aprecieze conform prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau

respingerea altora (art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală). Contrar acestor

stricte prevederi legale instanța de apel selectiv a apreciat câteva probe, ignorând

restul probelor, fără să le aprecieze pe fiecare în parte și să se expună asupra

admisibilității sau inadmisibilității lor, expunând temeiul respectiv și argumentând

clar concluziile sale în decizia adoptată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției

adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu

pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs.

13

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea

cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de recurs; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele

legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar

concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpatului, să emită o soluție clară, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de

practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Bodareu Octavian, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 04 mai 2022, în cauza penală privindu-l pe Secrieru Vitalie

Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Bălți, în alt complet

de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 22 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

14