1ra-1172/2018 — art.324 alin.2 lit.b,c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.324 alin.2 lit.b,c CP
- Temei legal
- art.427 alin.1 pct.6,15 CPP
1ra-1172/2018 — art.324 alin.2 lit.b,c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2018)
Dosarul 1ra-1172/18
C u r t e a S u p r e m ă d e J u s t i ț i e
D E C I Z I E
08 august 2018 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
președinte – Nicolae Gordilă,
judecătorii – Constantin Alerguș, Ion Guzun,
a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și
avocatul Gîrneț Zinaida în numele lui Lupăcescu Iulian, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie 2018, în
cauza penală în privința lui
Tișcenco Svetlana Xxxx,
născută la xxxx, originară și domiciliată în or. Xxxx, str.
Xxxx.
Date referitoare la termenul de examinare a cauzei:
de la 10.07.2017 – până la 12.12.2017 (instanța de
fond);
de la 10.01.2018 – până la 01.03.2018 (instanța de
apel);
de la 16.05.2018 – până la 08.08.2018 (instanța de
recurs ordinar).
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală legal
executată.
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 12 decembrie 2017,
examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în temeiul
art. 364 1 CPP, Tișcenco Svetlana a fost condamnată în baza art. 324 alin.(2)
lit.b),c) Cod penal, cu aplicarea art.79 Cod penal la 3 ani 4 luni închisoare, cu
executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip semiînchis, cu amendă în
mărime de 2000 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
publice sau de a exercita activitate în organele Serviciului Vamal al Republicii
Moldova, pe termen de 7 ani.
În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa închisorii a fost suspendată
condiționat pe un termen de probă de 2 ani.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Tișcenco
Svetllana, activând în funcția de inspector superior al Postului Vamal Mirnoe
1
(PVFI, rutier), din cadrul Biroului Vamal Sud, numită în funcție prin ordinul nr.
1382-p, din 19 decembrie 2016, fiind persoană publică, în atribuțiile și obligațiile
căreia intră controlul mărfurilor și mijloacelor de transport, verificarea
documentelor și informațiilor prezentate în scopuri vamale, calcularea valorii
dreptului de import și încasarea taxei vamale, conform Nomenclaturii combinate
a mărfurilor, inclusiv constatarea contravențiilor și întocmirea proceselor-verbale
privind comiterea contravențiilor vamale, executarea la timp și întocmai a
atribuțiilor conform funcției deținute, să semnalizeze faptele de comportament
corupțional autorităților competente cu privire la faptele de corupție de care a
luat cunoștință, în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii
Moldova, Legii serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV din 20 iulie 2000,
precum și legislației ce reglementează serviciul public și activitatea organelor
vamale, anume:
- contrar prevederilor art. 15 alin. (1), lit. a), b), d), h), i), k) al Legii
serviciului în organele vamale nr. 1150-XIV, din 20 iulie 2000, conform cărora
colaboratorul vamal este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova și
legislația în vigoare; să asigure respectarea și apărarea drepturilor și intereselor
legitime ale cetățenilor; să respecte regulamentul de ordine internă al organului
vamal, modul de utilizare a informației de serviciu, să îndeplinească
instrucțiunile de serviciu, să respecte regulamentele și alte acte normative; să
respecte prevederile Codului de conduită al colaboratorului vamal; să acționeze
în scopul combaterii fraudei, a corupției, a traficului ilicit de mărfuri și de bunuri
și a altor acțiuni ilicite; să semnalizeze faptele de comportament corupțional și
cele care încalcă grav etica profesională;
- contrar prevederilor art. 8 alin. (1) și (3) din Hotărârea Guvernului nr.
1161 din 20 octombrie 2016 cu privire la aprobarea Codului de etică și conduită a
colaboratorului vamal, conform cărora: este interzisă solicitarea, primirea sau
acceptarea de cadouri, favoruri, invitații, împrumuturi și orice alte valori sau
servicii pentru sine sau pentru terțe persoane, în legătură cu funcția deținută,
acceptarea și/sau primirea cărora ar putea ar părea că influențează
imparțialitatea cu care își exercită atribuțiile, ori să pară că constituie o
recompensă în raport cu funcția sa. Orice caz de oferire și/sau acceptare a unui
cadou trebuie să fie declarat în modul stabilit de Hotărârea Guvernului nr. 134
din 22 februarie 2013 ,,Privind stabilirea valorii admise a cadourilor simbolice, a
celor oferite din politețe sau cu prilejul anumitor acțiuni de protocol și aprobarea
Regulamentului cu privire la evidență, evaluarea, păstrarea, utilizarea și
răscumpărarea cadourilor simbolice, a celor oferite din politețe sau cu prilejul
2
anumitor acțiuni de protocol”;
- contrar prevederilor art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 1569-
XV din 20 decembrie 2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a
bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, care
stipulează că: bunurile trecute de persoane fizice peste frontiera vamală sânt
supuse declarării obligatorii conform prezentei legi, Codului vamal și altor acte
normative adoptate în corespundere cu acesta, și persoanele fizice au dreptul de
a introduce pe teritoriul țării, fără achitarea drepturilor de import, alte bunuri
decât cele indicate la lit. a), a căror valoare în vamă nu depășește suma de 300
Euro și care nu sânt destinate activității comerciale sau de producție. Dacă
valoarea în vamă a bunurilor depășește cuantumul neimpozabil menționat,
drepturile de import se vor percepe reieșind din valoarea bunului în vamă;
- contrar prevederilor art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) a Legii cu privire la
tariful vamal nr. 1380-XIII, din 20 noiembrie 1997, care indică că: Autoritatea
vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a
mărfii și taxa vamală se calculează și se percepe în baza valorii în vamă a mărfii
până sau la momentul prezentării declarației vamale. În scopul îndeplinirii unor
acțiuni contrar obligațiunilor sale de serviciu, legate de favorizarea și permiterea
introducerii pe teritoriul Republicii Moldova, prin postul vamal Mirnoe, din
cadrul Biroului Vamal Sud, a bunurilor materiale fără calcularea drepturilor de
import, împeună cu inspectorul vamal Lupăcescu Iulian și la instigarea lui Crețu
Veaceslav, au extorcat și au primit de la cet. Bulgaru Simion, mijloace bănești în
sumă totală de 1600 lei, în următoarele circumstanțe:
Astfel, Tișcenco Svetlana, folosindu-se intenționat de situația de serviciu,
în perioada din data de 05 mai 2017 până la 25 mai 2017, aflându-se în exercițiul
funcției de inspector vamal al Portului Vamal Mirnoe, din cadrul Biroului Vamal
Sud, fiind persoană publică, abilitată cu atribuțiile de exercitare a controlului
vamal, precum și efectuarea vămuirii în vamă a mărfurilor de import, având
scopul de a primi bani ce nu i se cuvin, acționând coordonat și împreună cu
inspectorul vamal Lupăcescu Iulian, la instigarea lui Crețu Veaceslav, care a
intermediat stabilirea legăturilor cu Bulgaru Simion, în scopul introducerii
mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, fără plata taxelor vamale, cu
indicarea modului de primire a sumelor bănești necuvenite, au extorcat de la cet.
Bulgaru Simion, pentru sine și ceilalți participanți, bani în cuantum de 10% din
costul mărfurilor de geamuri și uși din PVC, transportate cu microbusul de
model ,,Ford Tranzit”, cu numărul de înmatriculare SKN 342, și introduse de
către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin
3
de obligațiile sale de serviciu și anume de supunere a controlului fizic a unității
de transport, și a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova, precum
și pentru a facilita în continuare introducerea în R. Moldova, de către cet.
Bulgaru S., fără calcularea valorii mărfurilor în vamă și achitarea taxelor vamale,
conform prevederilor Legii nr. 1569-XV, din 20 decembrie 2002, cu privire la
modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova
de către persoane fizice, astfel că la data de 17 mai 2017, aproximativ pe la orele
1823, pentru realizarea intenției sale infracționale, au extorcat și au primit de la
Bulgaru Simion, în scopurile menționate, banii în sumă de 600 lei.
În continuarea realizării intenției sale infracționale, manifestată prin
extorcarea ilegală de mijloace bănești de la Bulgaru S., la trecerea frontierei
vamale cu importul de mărfuri sub formă de geamuri și uși din PVC, pentru
neîndeplinirea obligațiilor sale de serviciu de supunere a controlului fizic a
unității de transport și a mărfurilor introduse pe teritoriul R. Moldova, cu
calcularea și încasarea drepturilor de import, precum și pentru a facilita în
continuare introducerea bunurilor în Republica Moldova, la data de 25 mai 2017,
aproximativ la orele 1300, aflându-se în serviciu în calitate de inspector vamal al
Postului Vamal Mirnoe, din cadrul Biroului Vamal Sud, acționând coordonat și
împreună cu inspectorul vamal Lupăcescu Iulian, au extorcat și au primit de la
Bulgaru Simion, în scopurile menționate, banii extorcați în sumă de 1000 lei, care
au fost depistați și ridicați din locul de tăinuire din biroul șefului de post din
sediul Postului Vamal Mirnoe, din cadrul Biroului Vamal Sud.
Împotriva sentinței a declarat apel Lupăcescu Iulian și avocatul acestuia
Gîrneț Z., care au solicitat casarea sentinței în privința lui Tișcenco Svetlana, prin
excluderea constatărilor ce se referă la Lupăcescu Iulian, fără a se face referire la
personalitatea și acțiunile lui Lupăcescu Iulian.
În motivarea apelului s-a invocat că, sentința este ilegală și neîntemeiată,
din motivul că conține un șir de constatări, referitor la personalitatea lui
Lupăcescu Iulian și careva pretinse acțiuni ale acestuia.
De către organul de urmărire penală, Centrul Național Anticorupție, a fost
pornită urmărirea penală în privința lui Crețu Veaceslav, Lupașcu Ion, Tișcenco
Svetlana și Lupăcescu Iulian, în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c), Cod penal. La data
de 16 noiembrie 2017, instanța de judecată a dispus disjungerea cauzei penale și
examinarea cauzei penale în procedura simplificată, în privința lui Tișcenco
Svetlana. În speță, nu se pune la îndoială constatările instanței în privința
persoanei condamnate, însă constatările depistate în sentință referitor la
personalitatea lui Lupăcescu Iulian, afectează grav drepturile și libertățile
4
acestuia, cum ar fi dreptul la un proces echitabil, prezumția nevinovăției, precum
și prevederile art. 325 alin. (1) CPP, or, în această cauză instanța de fond a depășit
limitele judecării cauzei și s-a pronunțat în privința acțiunilor persoanei în
privința căreia cauza penală nu a fost examinată și fără ca acesteia să i se ofere
posibilitatea de a prezenta probe în apărarea sa.
Nu pune la îndoială imparțialitatea și obiectivitatea instanței de judecată la
judecarea prezentei cauze penale și este posibil că constatările referitor la
personalitatea lui Lupăcescu Iulian, au apărut în sentința respectivă datorită
faptului transcrierii automate din învinuirea adusă inculpatei Tișcenco Svetlana,
ceea ce constituie erori materiale, însă constatările respective urmează să fie
excluse din sentință.
Prin sentința contestată a fost încălcat dreptul lui Lupăcescu Iulian, la un
proces echitabil, care presupune că, orice persoană are dreptul la judecarea
cauzei sale în mod echitabil, în mod public, și în termen rezonabil, de către o
instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra
temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Or,
instanța judecătorească nu poate constata săvârșirea unor acțiuni de către o
persoană cu indicarea acestora în sentință, fără ca acele acțiuni să fie obiectul
cercetării judecătorești, și ulterior a dezbaterilor judiciare.
Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 01 martie
2018, a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de Lupacescu Iulian și
avocatul acestuia Gîrneț Z. Totodată, din oficiu, a fost modificată în partea
descriptiva a sentinței constatarea „acționând coordonat și împreună cu inspectorul
vamal Lupăcescu Iulian” cu constatarea „acționând împreună cu alte persoane, cauza
penală în privința cărora va fi judecată în procedură deplină cu respectarea prezumției
nevinovăției”. În rest, sentința a fost menținută.
Instanța de apel a conchis că potrivit art.401 alin.(1) pct.6) Cod de
procedură penală, pot declara apel orice persoană ale cărei interese legitime au
fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței.
Cauza penală nominalizată a fost expediată în instanța de judecată în
privința lui Tișcenco Svetlana și a altor persoane.
Judecătoria Cahul, sediul Taraclia, a judecat cauza în privința lui Tișcenco
Svetlana, în procedură simplificată, pe baza probelor administrate în faza de
urmărire penală, în conformitate cu art. 3641 CPP, iar prin sentința Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia din 12 decembrie 2017, Tișcenco S. a fost recunoscută
vinovată și condamnată în baza art. 324 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.
5
În privința altor persoane, cauza urmează a fi judecată în procedura
deplină cu respectarea prezumției nevinovăției.
Sentința primei instanțe, nu a fost contestată de către inculpata Tișcenco S.,
nici de procuror, astfel aceasta intrând în vigoare și devenind definitivă.
Instanța de apel reținând prevederile menționate, a conchis greșită poziția
lui Lupacescu I. și avocatului acestuia, precum că ultimii sunt titularii dreptului
de a ataca sentința primei instanțe, motivând că se atribuie la categoria
persoanelor prevăzute în pct.6) al normei art.401 alin.(1) CPP.
În sensul practicii judiciare naționale în categoria altor persoane ale căror
interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței se
includ persoanele fizice sau juridice, care nu sânt parte în proces, dar care au
suferit în urma măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului
personal, cum ar fi sechestrarea sau confiscarea bunurilor, încredințare sub
cauțiune, spre reeducare și corectare a unui inculpat organizației obștești sau
colectivului de muncă în lipsa demersului organizației sau colectivului. Pot fi, de
asemenea, titulari al dreptului de a declara apel împotriva sentinței primei
instanțe, persoanele care au dobândit de la inculpat bunuri ulterior ridicate și
restituite părții vătămate și altele.
Astfel, atât Lupacescu Iulian, cât și apărătorul său Gîrneț Z. nu dețin nici o
calitate procesuală în cauza respectivă și reieșind din prevederile art. 401 Cod de
procedură penală, nu sunt titularii dreptului de apel împotriva sentinței de
condamnare a lui Tișcenco S.
Totodată, instanța de apel a reținut că în partea descriptivă a sentinței
Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia, din 12 decembrie 2017, a fost depistată o
eroare și anume prima instanță constatând fapta prejudiciabilă în privința lui
Tișcenco Svetlana, a indicat că: ,,acționând coordonat și împreună cu inspectorul
vamal Lupăcescu Iulian”.
Însă în acest caz, sintagma menționată urmează a fi înlocuită în conținutul
sentinței cu sintagma ,,acționând împreună cu alte persoane, cauza penală în privința
cărora va fi judecată în procedură deplină cu respectarea prezumției nevinovăției”
pentru a nu încălca principiul fundamental al procesului penal, și anume
prezumția nevinovăției lui Lupăcescu Iulian.
Împotriva deciziei nominalizate a declarat recurs ordinar procurorul și
avocatul Gîrneț Z. în numele lui Lupăcescu I., care au solicitat:
- procurorul, invocând temeiul de drept prevăzut la art. 427 alin.(1) pct.6)
CPP, solicită casarea parțială a deciziei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin
care să fie excluse din decizia instanței de apel prevederile referitor la
6
modificarea din oficiu în partea descriptivă a sentinței constatarea „acționând
coordonat și împreună cu inspectorul vamal Lupăcescu Iulian” cu constatarea
„acționând împreună cu alte persoane, cauza penală în privința cărora va fi judecată în
procedură deplină cu respectarea prezumției nevinovăției”.
În argumentarea recursului a indicat că potrivit prevederilor art. 3641 CPP
și pct.27 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr.13 din 16.12.2013
“Cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 CPP de către instanțele
judecătorești” și pct.3 și 19 din Hotărârea privind sentința judecătorească, la
judecarea cauzelor penale în procedura simplificată, sentințele se adoptă potrivit
regulilor generale prevăzute în art. 392-396 CPP, cu soluționarea chestiunilor
menționate în art. 397, 398 CPP.
Astfel, în urma judecării cauzei penale în procedura simplificată, se adoptă
o sentință de condamnare, în partea descriptivă a căreia trebuie să fie inclusă
descrierea faptei prejudiciabile recunoscute de către inculpat și considerată ca
fiind dovedită, analiza probelor prezentate, astfel fapta prejudiciabilă indicată în
rechizitoriu și declarațiile date de către inculpatul sub jurământ, precum și alte
mijloace de probă, inclusiv cu indicarea numelor altor persoane, deoarece fiecare
are rolul său în comiterea infracțiunii fie ca coautor, complice sau instigator. Or,
în sensul procedurii în care a fost examinată cauza, persoana inculpată a dat
declarații sub jurământ, conform regulilor stabilite pentru martor, și în partea
descriptivă a sentinței, unde se descriu declarațiile inculpatului, trebuie să fie
indicate toate numele a tuturor persoanelor cu privire la care se fac declarații.
Prin excluderea numelui de familie a persoanelor coautori/complice din
partea descriptivă a sentinței duce la neclaritatea sentinței, astfel ca noua situație
să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, care duce la
prezența expunerii evenimentelor cu folosirea formulărilor inexacte.
Declarațiile inculpatului, ca și cele ale părții vătămate, ale părților civile,
martorilor, urmează să se expună de la persoana a treia. Completări, corectări în
sentință nu se permit.
Astfel, potrivit art. 249 Cod de procedură penală, pot fi corectate erorile
materiale evidente din cuprinsul unui act procedural, de însuși organul de
urmărire penală, de judecătorul de instrucție sau de instanța de judecată care a
întocmit actul, la cererea celui interesat ori din oficiu. Despre corectarea
efectuată, organul de urmărire penală întocmește un proces-verbal, iar
judecătorul de instrucție sau instanța de judecată o încheiere, făcându-se
mențiune și la sfârșitul actului corectat.
7
Prin urmare, orice modificare a sentinței se face doar prin casarea
integrală sau parțială a acesteia, iar corectarea erorilor materiale sau înlăturarea
unor omisiuni vădite din sentință adoptată, se face de însuși instanța care a
întocmit-o, în speță, de Judecătoria Cahul. Respectiv, instanța de apel nu era în
drept să modifice sentința instanței de fond.
- avocatul Gîrneț Z. în numele lui Lupăcescu Iulian, care, invocând
temeiurile de drept prevăzute la art. 427 alin.(1) pct.6) și 15) Cod de procedură
penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în partea de ține de
respingerea apelului ca fiind inadmisibil.
Recurentul consideră hotărârile judecătorești ca ilegale și neîntemeiate,
indicând că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 401 alin.(1)
pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează clar că poate declara apel orice
persoană ale cărei interesele legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau
printr-un act al instanței.
Astfel, constatarea de către instanța de apel precum că Lupăcescu I. nu
este titularul dreptului de apel este una greșită, deoarece instanța de fond în
sentință și-a exprimat concluziile sale în așa termeni și formulări care sunt
prejudiciabile pentru Lupăcescu I., așa cum el nu a participat la examinarea
cauzei fiind în imposibilitatea de a prezenta probe, fiind încălcat dreptul la un
proces echitabil și principiul prezumției nevinovăției.
Totodată, a indicat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, fără a lua în considerație hotărârea CEDO din 23
februarie 2016, în cauza Navalnyy și Ofitserov vs.Rusia, unde Curtea a constatat
că condamnarea complicelui reclamanților în cadrul unei proceduri accelerate
separate a privat reclamanții de garanțiile fundamentale ale unui proces
echitabil. În special, instanța de judecată care l-a condamnat pe complice și-a
formulat hotărârea într-o manieră care nu putea fi considerată decât
prejudiciabilă în ceea ce privește presupusa implicare a reclamanților în
infracțiune.
Astfel, Curtea a concluzionat că două cerințe de bază pentru garantarea
echității procedurilor, când coacuzații sunt judecați în proceduri separate nu au
fost îndeplinite și contrar obligației instanței de a se abține de la orice declarații
ce ar putea avea efect prejudiciabil asupra procedurilor pendinte, instanța de
judecată și-a motivat soluția într-o manieră care nu lasă dubii în privința
identității reclamanților sau implicarea la crima pentru care a fost condamnată
persoana care a fost judecată în procedura simplificată.
Asupra recursurilor ordinare nu a fost depusă referință.
8
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate,
în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune
inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra
inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.
Potrivit textului recursurilor, acuzatorul de stat invocă temei de casare a
deciziei instanței de apel pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, că
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției
contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o
eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, iar avocatul Gîrneț Zinaida în
numele lui Lupăcescu Iulian invocă prevederile pct.6), 15) alin.(1) art. 427) CPP,
că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum
și instanța de judecată internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare
la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această
cauză.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate de recurenți,
Colegiul penal atestă, că instanța de apel, judecând apelul declarat de Lupăcescu
I. și avocatul acestuia Gîrneț Z., a supus unei cercetări suplimentare și
minuțioase toate probele administrate la dosar, după cum rezultă din procesul-
verbal al ședinței de judecată, a audiat inculpata, apelantul Lupăcescu I., corect a
constatat că apelul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil, inclusiv și din
oficiu a modificat în partea descriptivă a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul
Taraclia din 12 decembrie 2017, constatarea „acționând coordonat și împreună cu
inspectorul vamal Lupăcescu Iulian” cu constatarea „acționând împreună cu alte
persoane, cauza penală în privința cărora va fi judecată în procedură deplină cu
respectarea prezumției nevinovăției”, soluție expusă detaliat în texul deciziei
instanței de apel (f.d.109-115, vol.VII).
Astfel, Colegiul penal reține că cauza penală nominalizată a fost expediată
în instanță în privința lui Tișcenco Svetlana și a altor persoane, fiind examinată în
privința lui Tișcenco Svetlana, în baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, potrivit art. 364 1 CPP, care prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul
Taraclia din 12 decembrie 2017, a fost recunoscută vinovată și condamnată în
baza art.324 alin.(2) lit.b),c) Cod penal.
Instanța de apel corect a conchis că, prevederile art.401 alin.(1) Cod de
procedură penală, stabilesc expres persoanele care sunt titularii dreptului de apel
9
și anume:
1) procurorul, în ce privește latura penală și latura civilă;
2) inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă. Sentințele de
achitare sau de încetare a procesului penal pot fi atacate și în ce privește
temeiurile achitării sau încetării procesului penal;
3) partea vătămată, în ce privește latura penală;
4) partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește latura
civilă;
5) martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce privește
cheltuielile judiciare cuvenite acestora;
6) orice persoană ale cărei interese legitime au fost prejudiciate printr-o
măsură sau printr-un act al instanței.
Prin urmare, în speță, Lupăcescu Iulian și avocatul acestuia Gîrneț Z. au
considerat că pot declara apel împotriva sentinței prin care Tișcenco Sv. a fost
condamnată, deoarece Lupăcescu I., face parte din categoria altor persoane ale
căror interese legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței,
temei indicat în pct.6) alin.(1) art. 401 CPP.
Însă, în categoria altor persoane ale căror interese legitime au fost
prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței se includ persoanele
fizice sau juridice, care nu sunt parte la proces, dar care au suferit în urma
măsurii sau actului instanței de judecată o lezare a interesului personal, cum ar fi
sechestrarea sau confiscarea bunurilor, încredințarea sub cauțiune, spre
reeducare și corectare a unui inculpat, organizației obștești sau colectivului de
muncă în lipsa demersului organizației sau colectivului. Pot fi de asemenea
titulari, persoane care fiind citate în prima instanță, care au dobândit de la
inculpat bunuri ulterior ridicate și restituite părții vătămate.
Respectiv, Lupăcescu I. și avocatul său Gîrneț Z., eronat au considerat că
sunt titularii dreptului de apel împotriva sentinței de condamnare adoptate în
privința lui Tișcenco Svetlana.
Cât privește argumentul avocatului Gîrneț Z., precum că instanța de apel
greșit a constatat că Lupăcescu Iulian nu este titularul dreptului de apel,
deoarece ultimul nu a participat la examinarea cauzei, fiind în imposibilitate de a
prezenta probe, prin ce i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, instanța îl
consideră ca neîntemeiat, deoarece în situația în care, în cauză sunt mai mulți
inculpați și numai unul dintre aceștia recunosc toate faptele reținute în sarcina
lor prin rechizitoriu, instanța procedează potrivit regulilor procedurii
simplificate pentru aceștia, dispunând, după admiterea cererii, prin încheiere,
10
disjungarea cauzei pentru ceilalți inculpați.
Tot aici Colegiul relevă că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor
omului la care face trimitere recurentul în recurs, nu este relevantă speței,
deoarece examinarea cauzei penale în procedură simplificată este un instrument
care oferă importantul avantaj al soluționării cu celeritate a cauzelor penale,
atunci când inculpatul recunoaște în totalitate săvârșirea faptelor indicate în
rechizitoriu, iar instanța dispune de suficiente probe care ar permite stabilirea
vinovăției.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a statuat că atunci când o acuzație
penală împotriva inculpatului este stabilită printr-o formă prescurtată de
examinare judiciară, aceasta duce, în esență, la renunțarea la o serie de drepturi
procedurale. Acest lucru nu poate fi o problemă în sine, deoarece nici litera, nici
spiritul articolului 6 din Convenție nu împiedică o persoană să renunțe la aceste
garanții din propria sa voință.
Prin stabilirea unor reguli speciale de procedură și prin aplicarea acestora
în cazul recunoașterii săvârșirii faptelor indicate în rechizitoriu de către
inculpatul care solicită ca judecata să se desfășoare în procedura simplificată, nu
se aduce atingere esenței principiului prezumției de nevinovăției, deoarece orice
persoană învinuită (acuzată) a fi săvârșit o infracțiune este prezumată nevinovată
atâta timp cât vinovăția sa nu a fost stabilită (dovedită) într-un proces public cu
asigurarea garanțiilor necesare apărării. Mai mult, sentința de condamnare se
adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată incontestabil prin
ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată (alin.(1) art.389 Cod de
procedură penală).
Astfel, apel a fost declarat de către o persoană care nu este nici parte în
proces, nici persoană care a suferit în urma actului instanței de judecată prin
sechestarea, confiscarea sau alte acțiuni.
În speță, în privința altor persoane, cauza urmează a fi judecată în
procedură deplină cu respectarea prezumției nevinovăției, iar motivele invocate
de avocatul Gîrneț Z. în interesele lui Lupăcescu I. în acest sens sunt declarative.
Totodată, Colegiul conchide că procurorul contestă decizia instanței de
apel în partea dispunerii modificării părții descriptive a sentinței Judecătoriei
Cahul, sediul Taraclia din 12.12.2017, solicitând excluderea din decizie a
constatării „acționând împreună cu alte persoane, cauza penală în privința cărora
va fi judecată în procedură deplină cu respectarea prezumției nevinovăției”.
Analizând textul deciziei recurate Colegiul constată că, motivele invocate
11
de recurent nu sunt aplicabile din punct de vedere al prezenței erori de drept,
care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei
instanței de apel.
La acest capitol, Colegiul penal constată că, instanța de apel, în partea
descriptivă a sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Taraclia din 12.12.2017 a
depistat o eroare, și anume prima instanță constatând fapta prejudiciabilă în
privința inculpatei Tișcenco Svetlana a indicat că: „acționând coordonat și împreună
cu inspectorul vamal Lupăcescu Iulian”.
În cazul dat, instanța de apel corect a conchis că sintagma menționată
supra, urmează a fi înlocuită în conținutul sentinței cu sintagma „acționând
împreună cu alte persoane, cauza penală în privința cărora va fi judecată în procedură
deplină cu respectarea prezumției nevinovăției”, pentru a nu încălcat principiul
fundamental al procesului penal, și anume prezumția nevinovăției lui Lupăcescu
Iulian.
Din textul deciziei instanței de apel, se observă că aceasta a corectat
eroarea depistată, iar motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, care
este expus destul de clar.
În temeiul celor expuse, instanța de recurs nu constată prezența erorilor
de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate sub aspectele invocate, dispunând
inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul-șef al
Procuraturii de circumscripție Cahul, Dumitru Calendari și avocatul Gîrneț
Zinaida în numele lui Lupăcescu Iulian, împotriva deciziei Colegiului judiciar al
Curții de Apel Cahul din 01 martie 2018, în cauza penală în privința lui Tișcenco
Svetlana Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 august 2018.
Președinte Nicolae Gordilă
Judecătorii Constantin Alerguș
Ion Guzun
12