1ra-459/2025 — Art. 179 alin. 1 CP

Artiom Litvin s-a născut în anul 1987 în or. Edineț. El a fost apărat de avocații Vitalie Gordilă și Victor Polivenco.

Artiom Litvin a fost acuzat că, la 27 aprilie 2023, aproximativ la orele 14:00, acționând cu intenție directă, a pătruns ilegal, fără consimțământul Olexei Belous, în domiciliul acesteia amplasat în or. Edineț, refuzând la cerinţele acesteia de a părăsi apartamentul, încălcându-i astfel părții vătămate dreptul la inviolabilitatea domiciliului. Fapta a fost încadrată conform art. 179 alin. (1) Cod penal (violarea de domiciliu).

Prin informația din 27 aprilie 2023, orele 14:15, parvenită de la Dispeceratul Zonal Nord privind înștiințarea telefonică, Olexa Belous, locuitoare a mun. Edineț, a comunicat că are conflict cu fostul prieten (f.d. 12, vol. I). La 18 mai 2023, Olexa Belous a depus plângerea prin care solicită să fie luate măsuri cu Artiom Litvin, care a intrat în apartament cu forța, fără permisiunea ei, și nu dorea să părăsească încăperea la cererea ei (f.d. 5, vol. I). La 16 iunie 2023, s-a dispus începerea urmăririi penale conform indicilor infracțiunii prevăzute de art.179 alin. (1) Cod penal (f.d.1 vol. I).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 14 februarie 2024, prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Central, Artiom Litvin a fost achitat, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța a indicat că nu s-a stabilit faptul intrării inculpatului în domiciliul părții vătămate.. Instanța a conchis că declarațiile Oxanei Belous sunt controversate și nu au fost probate.

La 28 februarie 2024, procurorul în Procuratura raionului Edineț, Nadejda Podgurschi, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Artiom Litvin să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii incriminate, cu stabilirea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 200 de ore. Procurorul a susținut că instanța de fond a pus la baza sentinței de achitare doar declarațiile inculpatului, care nu și-a recunoscut vina și care are dreptul de a nu se incrimina. Acestea urmau să fie apreciate critic întrucât faptele indicate în rechizitoriu au fost demonstrate prin plângerea și declarațiile părții vătămate şi a martorilor, informația 1 telefonică din 27 aprilie 2023 și procesul verbal de confruntare dintre partea vătămată şi învinuit. Instanța de fond a notat că nu s-a confirmat deteriorarea mânerului de la ușa apartamentului părții vătămate de către inculpat, însă prin decizia cauzei contravenționale din 16 mai 2023 (f.d. 15, vol. 1), Artiom Litvin a fost găsit vinovat de săvârşirea contravențiilor prevăzute de art. 104 şi 69 Cod contravențional şi a achitat amenda aplicată. Astfel, s-a dat o apreciere greșită probelor acuzării.

La 08 iulie 2025, Curtea de Apel Nord a admis apelul procurorului, a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Artiom Litvin a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal. În temeiul art. 60 Cod penal, el a fost liberat de răspundere penală, iar procesul penal a fost încetat în baza art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, ca urmare a intervenirii termenului de prescripție.

Instanța a constatat că concluziile din sentință privind achitarea inculpatului sunt neîntemeiate. Inculpatul a intrat neautorizat în spațiul locativ, iar la cererea expresă a proprietarei de a părăsi imediat domiciliul a refuzat, aflându-se în mod abuziv în interiorul locuinței. Aceste circumstanțe se confirmă și coroborează cu decizia agentului constatator emisă asupra cauzei contravenționale din 16 mai 2023 (f.d. 15, vol. 1), prin care Artiom Litvin a fost atras la răspundere pentru injurie (art. 69 alin. (1) Cod contravențional) și deteriorarea intenționată a bunurilor străine (art. 104 Cod contravențional). Aceste fapte nu au fost contestate de inculpat, iar el a achitat amenda de 2.700 de lei. Aceasta a dovedit recunoașterea faptelor incriminate și deteriorării lacătului de la ușa apartamentului anume la 27 aprilie 2023. Vinovăția inculpatului a fost dovedită și prin ordinul de restricție de urgență emis la data de 18 mai 2023 (f.d. 16, vol. 1), potrivit căruia s-a confirmat că, la 27 aprilie 2023, Artiom Litvin a venit la partea vătămată acasă și a provocat un conflict. Ordinul reflectă evaluarea oficială a unui risc real și iminent la adresa inviolabilității domiciliului părții vătămate și a securității acesteia. Pătrunderea în locuință reprezintă un act intenționat ce a încălcat grav dreptul la inviolabilitatea domiciliului. Probe care au dovedit vinovăția inculpatului reprezintă și conținutul mesajelor expediate de către inculpat în adresa părții vătămate prin telefonul mobil, proveniența cărora nu a fost contestată (f.d. 72-75, vol. I). Prima instanță eronat a reținut în calitate de probă înregistrările video prezentate organului de urmărire penală de către partea apărării, potrivit cărora „Serghei Belous, tata victimei, confirmă faptul că Artiom Litvin, în ziua de 27 aprilie 2023, nu a intrat în apartament, ci a discutat cu Olexa Belous în scara blocului, precum și că mânerul de la ușă a fost stricat mult mai înainte de conflictul iscat între Litvin Artiom și Belous Olexa”. Această înregistrare video nu conține indicații clare privind data, ora sau locul în care a fost realizată, elemente esențiale pentru a putea corela conținutul acesteia cu incidentul supus judecății. Potrivit înregistrării video, inculpatul îi zice martorului să-i transmită fiicei să-și retragă plângerea de la poliție, fapt ce confirmă intenția directă a inculpatului de a exercita o presiune 2 asupra părții vătămate de a se adresa organelor de drept și de a participa efectiv la procesul penal. Decizia integrală a fost pronunțată la 08 iulie 2025.

La 04 august 2025, avocatul Victor Polivenco, în numele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și menținerea sentinței. Apărătorul invocă că instanța de apel eronat a dispus condamnarea inculpatului, fără a se expune asupra divergențelor între declarațiile părții vătămate și a martorului ocular, Serghei Belous, care nu a confirmat pătrunderea inculpatului în apartament și a confirmat că mânerul ușii a fost deteriorat mult mai înainte decât data conflictului. Condamnatul a explicat instanței ostilitatea părții vătămate în raport cu condamnatul și motivul depunerii mai multor plângeri la poliție, întrucât anterior au fost în relații de concubinaj, dar s-au certat și au încheiat orice relație. La fel, apărarea invocă încălcarea dreptului la proces echitabil, prin faptul că la examinarea cauzei nu a fost audiată partea vătămată și absența unei proceduri de confruntare.

La 01 septembrie 2025, și condamnatul a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea sentinței și dispunerea rejudecării cauzei. Artiom Litvin consideră că decizia de condamnare este ilegală și întemeiată pe presupuneri. Circumstanțele de fapt şi de drept au fost apreciate eronat, probele nu au fost cercetate în coroborare, pe deplin şi sub toate aspectele. Aceasta denotă o atitudine părtinitoare a instanței, părțile fiind puse în poziții inegale. Omisiunile sau erorile autorităților de a administra un probatoriu decent și de a verifica pretinsa versiune că el ar fi fost implicat în pretinsa activitate infracțională trebuie să servească în beneficiul apărării. Riscul oricărei erori comise de organul de urmărire penală sau instanță urmează să fie suportat de stat, iar corectarea acesteia nu poate fi pusă în sarcina condamnatului.

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat părților depunerea referinței la recurs.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 16 iunie - 31 iulie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 08 august 2023 – 14 februarie 2024. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 18 martie 2024 – 08 iulie 2025. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 04 august 2025.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice 3 instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Potrivit cererile de recurs se bazează pe temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. În esență, recurenții invocă: i) hotărârile instanțelor sunt arbitrare și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor; ii) nu a fost audiată partea vătămată, absența unei proceduri de confruntare și lipsa unui dialog contradictoriu privind învinuirea adusă. Deși declarate distinct, argumentele din recurs vor fi examinate împreună. Inițial vor fi analizate criticile privind aprecierea probelor, iar ulterior încălcările comise la examinarea cauzei. a. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Recurenții susțin în recursuri că decizia instanței de apel este bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Decizia instanței de apel se bazează exclusiv pe declarațiile părții vătămate, fără a da apreciere acestora prin prisma divergențelor cu declarațiile martorului Serghei Belous, care fiind audiat în instanța de fond nu a confirmat pătrunderea inculpatului în apartament.

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr.1ra- 1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nicio legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra- 426/2024, § 21). De asemenea, după cum rezultă din art. 431 pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul recursurilor care nu sunt „considerate admisibile”, instanța nu este obligată să solicite prezentarea referinței.

Instanța de apel a constatat că din declarațiile părții vătămate, decizia agentului constatator, prin care Artiom Litvin a fost atras la răspundere pentru injurie (art. 69 alin. (1) Cod contravențional) și deteriorarea intenționată a 4 bunurilor străine (art. 104 Cod contravențional), și prin ordinul de restricție de urgență, s-a confirmat că la data de 27 aprilie 2023, Artiom Litvin a venit la partea vătămată acasă, a intrat neautorizat în spațiul locativ, iar la cererea expresă a proprietarei de a părăsi imediat domiciliul, acesta a refuzat, a provocat un conflict, aflându-se în mod abuziv în interiorul locuinței.

Instanța de apel a explicat detaliat și rațional modul în care probele administrate demonstrează existența faptei și comiterii acesteia de către inculpat. Decizia recurată explicată motivul respingerii argumentelor apărării cu privire la lipsa faptului infracțiunii. Recurenții nu au argumentat clar de ce aceste aprecieri ar fi arbitrare sau vădit nerezonabile. Prin urmare, aprecierea probelor făcută de instanța de apel nu este irațională, iar recursurile în această parte sunt vădit neîntemeiate. b. Art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală se referă la interpretarea de către instanța de apel a legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Apărarea susține că, s-a încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil deoarece la examinarea cauzei nu a fost audiată partea vătămată, respectiv, nu a avut loc procedura de confruntare și s-a omis posibilitatea acestuia de a pune întrebări.

Alegațiile apărătorului că nu a fost audiată partea vătămată nu pot fi reținute. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 14 noiembrie 2023 (f.d. 140-141, vol. I) și cel din 10 octombrie 2024 (f.d. 231-232, vol. I), atât în instanța fond, cât și în instanța de apel, partea vătămată a fost prezentă și audiată. Ea a răspuns la întrebările participanților la proces (f.d. 142-143, 234-235, vol. I). Mai mult, recurentul nu explică clar de ce decizia instanței de apel este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. El nu menționează vreo hotărâre a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare art. 179 Cod penal sau altor aspecte de drept invocate în recurs. Prin urmare, argumentul cu privire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală este vădit neîntemeiat. c. Art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală

Art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de Justiție de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție (încheierea nr. 1ra-1085/2024, § 32). Niciuna dintre 5 aceste situații nu este invocată clar în recurs. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele expuse supra, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile declarate de avocatul Victor Polivenco și condamnatul Artiom Litvin împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 08 iulie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6