1ra-161/24 — Art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP

Gheorghe Balan a fost apărat de avocatul Marcel Guțan.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului, care a fost anunțat în căutare (f.d. 162-163 și 175, vol. I). La 12 iunie 2023, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Gheorghe Balan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la cinci ani de închisoare, fără amendă. La 19 decembrie 2023, instanța de apel a respins apelul avocatului Marcel Guțan și a menținut sentința.

La 25 ianuarie 2024, avocatul Marcel Guțan a depus recurs și solicită casarea deciziei, pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Gheorghe Balan invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii, sau suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Urmărirea penală în cauza nr. 2020031035 a fost disjunsă din cauza penală nr. 2019031370 la 12 septembrie 2020 și s-a terminat la 28 februarie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 21 martie 2022 - 12 iunie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 05 iulie și 19 decembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 06 februarie 2024.

La 06 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nimeni nu a depus referință. ÎN FAPT

Gheorghe Balan a fost învinuit că, la 11 august 2019, împreună şi de comun acord cu alte două persoane în privinţa cărora a fost disjunsă într-o procedură separată, improvizând o pretinsă ceartă, în mod deschis, cu aplicarea violenţei nepericuloase pentru viaţa şi sănătatea persoanei, exprimată în aplicarea de către una din cele două persoane a unei lovituri cu piciorul în faţă, folosindu-se de imposibilitatea părţii vătămate Mihail Musteață de a opune rezistenţă, au sustras în mod deschis telefonul mobil de model „Samsung – Galaxy J6” în valoare de 1 7.000 de lei. Fapta a fost încadrată conform art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal.

La 12 iunie 2023, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Gheorghe Balan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la cinci ani de închisoare, fără amendă. Instanța a constatat că vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei sunt dovedite prin ansamblul probelor administrate, inclusiv declarațiile părții vătămate, înregistrările video, sentința de condamnare a complicilor (f.d. 84-90 vol. I) și declarațiile inculpatului privind amanetarea bunului. Sunt întrunite toate elementele infracțiunii de jaf, comise în coautorat, prin sustragerea deschisă a unui telefon mobil, cu aplicarea unei violențe nepericuloase. La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea faptei și de persoana inculpatului, apreciind că aplicarea art. 90 Cod penal nu este oportună și că pedeapsa cu închisoarea este necesară pentru restabilirea echității sociale și prevenirea recidivei.

La 26 iunie 2023, avocatul Marcel Guțan a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri de achitare pe motiv că în acțiunile inculpatului nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii. El a reclamat încălcarea gravă a normelor procesual-penale prin aprecierea unilaterală a probatoriului, respingerea nejustificată a probelor apărării și încălcarea dreptului la un proces echitabil, inclusiv prin examinarea cauzei în lipsa inculpatului. Instanța de fond a omis să constate lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 187 Cod penal în acțiunile inculpatului, în condițiile în care atât declarațiile victimei, cât și ale martorilor Gheorghe Fugaru și Veronica Mașco, confirmă că fapta de sustragere și actele de violență au fost exercitate de o altă persoană, fără participarea inculpatului.

La 19 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul și a menținut sentința. Instanța a reținut că sustragerea deliberată a inculpatului de la judecată, în pofida citării legale și a măsurilor dispuse pentru asigurarea prezenței sale, inclusiv anunțarea în căutare, justifică examinarea cauzei în lipsa acestuia, în condițiile art. 321 Cod de procedură penală. Instanța a subliniat că vinovăția inculpatului se confirmă prin declarațiile părții vătămate, care a relatat constant că a fost agresată și deposedată de telefon, precum și prin plângerea depusă imediat după incident. Totodată, înregistrările video ridicate de la Centrul Comercial „Gemenii” și examinate în cursul urmăririi penale arată că partea vătămată era urmărită de inculpat și de celălalt participant înainte de comiterea faptei. Aceste probe se completează reciproc și susțin concluzia că inculpatul a participat la săvârșirea jafului.

La 25 ianuarie 2024, avocatul Marcel Guțan, în numele inculpatului, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și pronunțarea unei hotărâri de achitare, invocând lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii. În subsidiar, avocatul solicită aplicarea art. 90 Cod penal. Apărarea invocă un viciu fundamental prin încălcarea art. 6 2 CEDO, materializat prin respingerea nemotivată a solicitărilor de citare și aducere silită a inculpatului, precum și prin omisiunea instanței de apel de a examina exhaustiv motivele apărătorului și de a delimita participarea inculpatului față de coautorul Gheorghe Fugaru sub aspectul laturii subiective. În subsidiar, se contestă individualizarea pedepsei închisorii cu executare, susținându-se că instanțele au ignorat circumstanțele atenuante (vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale, situația reținerii din 12 ianuarie 2024) și au interpretat eronat absența acestuia de la proces ca factor agravant, nefiind valorificat rolul educativ al sancțiunii și posibilitatea resocializării fără privare de libertate.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală, invocându-se, în esență, o apreciere eronată a probatoriului sub aspectul vinovăției și a laturii subiective a infracțiunii, încălcarea dreptului la un proces echitabil prin examinarea cauzei în absența condamnatului și dezacordul cu pedepsa cu închisoarea.

Potrivit legii, Curtea Supremă de Justiție poate declara inadmisibil un recurs bazat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală fără citarea părților în ședință. Conform art. 433 alin. (3) Cod de procedură penală, convocarea părților în ședință este obligatorie doar în cazul recursurilor bazate pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală „considerate admisibile”, adică a recursurilor considerate prima facie de către Curtea Supremă de Justiție că ar avea șanse mari de a fi admise (încheierea nr. 1ra-426/2024, § 21). 3

Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6) în decizia nr. 1ra-1085/2024 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Instanța de apel a motivat suficient existența faptei și vinovăția inculpatului Gheorghe Balan, care, în coautorat cu două persoane, a săvârșit infracțiunea de jaf. Recursul nu conține o argumentare clară a erorilor, limitându-se la reproducerea argumentelor deja prezentate în instanța de apel, care au fost analizate și combătute în mod convingător în decizia instanței de apel (vezi para. 14). Instanța de apel a conchis că declarațiile părții vătămate, ale inculpatului din faza urmăririi penale, ale coparticipanților condamnați definitiv și probele materiale, inclusiv înregistrările video, se coroborează și formează un ansamblu probator suficient, care exclude orice dubiu rezonabil. Recurentul nu a explicat de ce această apreciere a probelor este irațională. Prin urmare, aprecierea probelor făcută de instanțele inferioare nu este irațională, iar recursul în această parte este vădit neîntemeiat.

Cu referire la examinarea cauzei în lipsa inculpatului, completul notează, în primul rând, că examinarea apelului în lipsa inculpatului nu este temei de recurs, însă acest aspect poate fi examinat prin prisma 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală sub aspectul respectării jurisprudenței Curții Supreme de Justiție cu privire la echitatea procesului. Deși prezența inculpatului este, în principiu, importantă, legislația procesual penală permite examinarea cauzei și în lipsa acestuia dacă sunt respectate garanțiile procedurale (încheierea nr. 1ra-1763/2023, § 12). Absența inculpatului s-a datorat propriei conduite procesuale, iar pe durata procesului acesta a fost reprezentat de avocat. Apărarea nu a explicat în recurs cum examinarea cauzei în lipsa inculpatului a afectat echitatea procesului. În această parte, recursul este vădit neîntemeiat.

În recurs, avocatul Marcel Guțan formulează pretenții care depășesc limitele criticilor invocate în instanța de apel. El critică pedeapsa aplicată, cerând aplicarea art. 90 Cod penal. Potrivit art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, recurentul nu poate invoca în recurs motive care nu au fost formulate în apel. Instanța de apel a menținut sentința. Prin urmare, acest aspect nu poate fi invocat în recurs. 4

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Marcel Guțan împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 5