1ra-647/2026 — Art. 360 alin.1 CP

Gheorghe Străisteanu s-a născut în anul 1954 în raionul Strășeni. El a fost învinuit în baza art. 360 alin. (1) Cod penal (degradarea documentului din interes material). Străisteanu a fost apărat de avocații Călin Melinteanu, Arcadie Farniev și Olesea Curarari.

Gheorghe Străisteanu a fost învinuit că, la 12 octombrie 2017, a făcut cunoștință cu materialele cauzei contravenționale nr. 12-5r-61452-11092017. Ulterior, s-a stabilit că originalul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03 824895, din 31 august 2017, prin care Gheorghe Străisteanu a fost sancționat, conține rectificări și adăugiri. Un raport de expertiză judiciară a constatat că înscrisurile cifrice „10” din rubrica „data întocmirii”, „20” din rubrica „data nașterii” și „327” din rubrica „prin ce a comis contravenția prevăzută de”, din procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. MAI 03 8248095, au fost executate de Gheorghe Străisteanu. Fapta a fost încadrată în baza art. 360 alin. (1) Cod penal.

Prin procesul-verbal cu privire la contravenție nr MAI 03 824895, Gheorghe Străisteanu a fost amendat cu 450 de lei (f.d. 22, vol. I). La 04 septembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a depus contestație împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție (f.d. 179, vol. I).

La 25 septembrie 2017, Gheorghe Străisteanu a înregistrat la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, o cerere privind eliberarea spre cunoștință a dosarului contravențional nr. 5-2449/2017. La 12 octombrie 2017, Străisteanu a făcut cunoștință cu dosarul contravențional (f.d. 13-15, vol. I).

Conform raportului de expertiză judiciară din 07 februarie 2019 s-a constatat că înscrisurile cifrice „10” din rubrica „data întocmirii”, „20” din rubrica „data nașterii” și „327” din rubrica „prin ce a comis contravenția prevăzută de” din procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. MAI 03 8248095 au fost executate de Gheorghe Străisteanu (f.d. 214-224, vol. I).

Cauza a fost examinată în procedură generală. La 22 decembrie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a achitat pe Gheorghe Străisteanu învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) Cod penal. Instanța a reținut 1 că nu au fost prezentate probe care ar demonstra că fapta inculpatului întrunește elementele infracțiunii. Procurorul trebuia să demonstreze că Străisteanu intenționat a degradat un document din interes material. În acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă, caracterizată prin intenție directă.

La 29 decembrie 2023, procurorul Veaceslav Sturzu a depus apel prin care a solicitat condamnarea inculpatului în baza art. 360 alin. (1) Cod penal. El a susținut că probele demonstrează intenția și interesul material. Prin degradarea procesului-verbal cu privire la contravenție, inculpatul a urmărit emiterea unei hotărâri favorabile de anulare a pedepsei sub formă de amendă.

La 02 ianuarie 2024, Gheorghe Străisteanu a depus apel. El a solicitat emiterea unei încheieri interlocutorii în privința procurorilor Vsevolod Ivanov, Cornel Casian și Veaceslav Sturzu. Inculpatul a mai solicitat constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei penale în termen rezonabil.

La 20 mai 2026, Curtea de Apel Centru a respins apelul declarat de Gheorghe Străisteanu și a admis apelul procurorului. Instanța a casat integral sentința și a emis o decizie nouă. Gheorghe Străisteanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 360 alin. (1) Cod penal. El a fost liberat de pedeapsă din motivul intervenirii prescripției. Din contul inculpatului au fost încasate cheltuieli judiciare în sumă de 3.150 de lei. Curtea de apel a reținut că raportul de expertiză judiciară confirmă că inculpatul a făcut modificări în procesul-verbal cu privire la contravenție. Prin degradarea procesului-verbal, Străisteanu avea interes material de anulare a amenzii contravenționale. Prima instanță nu a comis nicio eroare atunci când nu a emis încheiere interlocutorie. Instanța de apel a respins solicitarea privind constatarea încălcării termenului rezonabil de examinarea cauzei penale. Inculpatul nu a indicat concret ce atingeri și limitări a drepturilor procesuale ar fi suportat.

La 04 iunie 2026, Gheorghe Străisteanu a declarat recurs în baza art. 427 alin. (1) pct. 1), 4), 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei curții de apel și menținerea sentinței de achitare. Recurentul susținea că decizia instanței de apel este bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Noțiunea de degradare nu poate fi redusă la simpla existență a unor semne grafice. Pretinsa intervenție nu face inutilizabil procesul-verbal cu privire la contravenție. Curtea de apel a reținut eronat că interesul material ar decurge din dorința de anulare a amenzii. Raportul de expertiză nu demonstrează intenția și interesul material. Recurentul își exprimă dezacordul cu neemiterea încheierii interlocutorii solicitate și aduce critici termenului de examinare a cauzei penale. El considera că încasarea cheltuielilor judiciare este ilegală, deoarece vinovăția inculpatului a fost bazată pe o hotărâre arbitrară.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 15 decembrie 2017 – 20 martie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada: 20 martie 2019 – 22 decembrie 2023. Instanța de apel a judecat cauza în perioada 02 februarie 2024 – 2 20 mai 2026. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 30 iulie 2026.

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică „legalitatea hotărârii atacate” doar „în limitele invocate în recurs”. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra- 854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs de la un temei la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56)

Recursul este declarat după 01 septembrie 2023, în baza art. 427 alin. (1) pct. 1), 4), 6) Cod de procedură penală. În esență recurentul nu este de acord cu aprecierea probelor și consideră că vina sa nu a fost demonstrată. El susține că instanțele inferioare trebuiau să emită încheiere interlocutorie în privința procurorilor. Condamnatul se plânge pe durata îndelungată a examinării cauzei penale. Având în vedere argumentele din recurs, acesta va fi examinat în baza art. 427 alin. (1) pct. 1) și 6) Cod de procedură penală.

Curtea Supremă de Justiție în încheierile nr. 1ra-1085/2024 și nr. 1ra- 1251/2024, a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6). Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca 3 aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (încheierea nr. 1ra-1085/2024, § 42). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nici o instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nici o bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Curtea de apel a reținut că raportul de expertiză judiciară confirmă că inculpatul a făcut modificări în procesul-verbal cu privire la contravenție. El a avut acces la materialele dosarului contravențional. Prin degradarea procesului-verbal, Străisteanu avea interes material de anularea amenzii contravenționale. Completul este de acord cu această motivare. Recurentul nu explică plauzibil în ce mod aprecierea probelor ar fi nerezonabilă. El doar își exprimă dezacordul cu această apreciere. Argumentele precum că vinovăția sa nu a fost dovedită, au fost examinate și respinse de către instanța de apel. Prin urmare, recursul în această parte este vădit neîntemeiat.

Recurentul susține că nu orice modificare a documentului duce la degradarea acestuia. Completul reține că, degradarea documentului presupune o afectare materială a documentului care îi diminuează ori îi afectează capacitatea de a servi scopului pentru care a fost întocmit, fără ca documentul să fie distrus. În urma modificărilor efectuate de Gheorghe Străisteanu, procesul-verbal cu privire la contravenție nu mai poate servi scopului pentru care a fost întocmit. Indicarea eronată a datei întocmirii, încadrarea juridică și data nașterii a contravenientului duce în mod obișnuit la nulitatea procesului-verbal cu privire la contravenție (vezi para. 12). Prin urmare, acest argument nu poate fi admis.

Condamnatul susține că instanțele inferioare eronat nu au emis încheiere interlocutorie în privința procurorilor. Completul reiterează că, instanța are dreptul, însă nu este obligată să emită încheiere interlocutorie atunci când constată încălcări a drepturilor omului (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-591/2023, § 54). Prin urmare, acest argument nu poate determina casarea deciziei instanței de apel.

Recurentul a mai invocat încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei. Curtea de apel a respins acest argument, deoarece inculpatul nu a indicat concret care atingeri și limitări a drepturilor procesuale ar fi suportat. Completul reiterează că încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, nu este temei de recurs. Condamnatul are la îndemână remediul prevăzut de Legea nr. 87/2011.

Condamnatul nu este de acord cu încasarea cheltuielilor judiciare din contul său. Cheltuielile judiciare au fost determinate direct de acțiunile prejudiciabile ale condamnatului. Curtea Supremă de Justiție a explicat în jurisprudența sa obligația de plată a cheltuielilor judiciare. După cum rezultă din interpretarea sistemică a art. 229 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare sunt de regulă suportate de 4 condamnat. Acestea sunt suportate de stat doar în cazul tipurilor de cheltuieli menționate la art. 229 alin. (2), sau în cazul eliberării condamnatului de plata cheltuielilor ca urmare a situației materiale a ultimului. Natura cheltuielilor judiciare încasate nu se încadrează în categoriile din art. 229 alin. (2) Cod de procedură penală. De asemenea, în recurs nu se pretinde că situația materială a condamnatului era atât de gravă încât nu era justificată încasarea de la acesta a cheltuielilor judiciare. Mai mult, incapacitatea de plată cu greu poate justifica eliberarea unei persoane tinere și apte de muncă de la plata acestor cheltuieli (mutatis mutandis încheierea nr. 1ra-1057/2023, § 20). Această obligație este și mai imperioasă în cazul persoanelor care sunt vizate în numeroase proceduri judiciare sau a sumelor mici dispuse spre încasare. Prin urmare, curtea de apel corect a dispus încasarea cheltuielilor judiciare din contul condamnatului.

Completul constată că, din motivele indicate în para. 18-21, argumentele analizate prin prisma temeiului prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, sunt vădit neîntemeiate fie inadmisibile din alte motive. Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de condamnatul Gheorghe Străisteanu împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 20 mai 2026. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Sergiu Stratan Leonid Chirtoacă 5