1ra-351/24 — Art. 287 alin. 2 lit. b CP

Victor Mercic a fost apărat de avocații Diana Munteanu și Serghei Șteliman.

În prima instanță, cauza penală a fost examinată în procedură generală. Victor Mercic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la amendă în mărime de 800 de unități convenționale. Sentința a fost contestată cu apeluri de către avocata Diana Munteanu, avocatul Serghei Șteliman și inculpat. La 13 decembrie 2023, instanța de apel a respins apelurile și a menținut sentința.

La 19 ianuarie 2024, avocatul Serghei Șteliman și inculpatul au declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală. Ei solicită achitarea din motiv că în acțiunile condamnatului lipsesc elementele infracțiunii.

Urmărirea penală a fost pornită la 21 iulie 2020 și finalizată la 21 decembrie 2020. În cadrul acesteia au fost puși sub învinuire Victor Mercic, Octavian Guriev și Alexei Zaporojan. Prin încheierile Judecătoriei Orhei, sediul Central, din 02 februarie 2021 și 17 martie 2021, s-a dispus disjungarea cauzei penale în privința lui Octavian Guriev și Alexei Zaporojan (f.d.162, vol. I). Prima instanță a examinat cauza în perioada 31 decembrie 2020 - 17 iulie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 10 august - 13 decembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție pe 19 ianuarie 2024.

La 03 februarie 2021, cauza penală în privința lui Octavian Guriev a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 07 aprilie 2021, și cauza penală în privința lui Alexei Zaporojan a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. ÎN FAPT Învinuirea adusă 1

Victor Mercic a fost învinuit că, la 19 iulie 2020, aproximativ la orele 18.00, aflându-se în stradă, în fața unui magazin alimentar situat în r-nul Orhei, acționând împreună cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, în scopul săvârșirii unei fapte infracționale din intenții huliganice, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmările care puteau surveni, inclusiv că în preajma sa erau prezente mai multe persoane care formau modul public, exprimând lipsă de respect și manifestând o neglijare premeditată demonstrativă a conduitei sale în societate, urmărind manifestarea bravurii, demonstrarea atitudinii sfidătoare față de cei din jur, dorind de a-și etala sfidarea, superioritatea, de a se confrunta cu opinia publică și de a impresiona persoanele din preajmă, din intenții huliganice a iscat un conflict verbal cu Alexei Zaporojan și Octavian Guriev, timp în care și-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele pe întreaga regiune a corpului, altercație în cadrul căreia Alexei Zaporojan s-a ales cu vătămare corporală ușoară. Acțiunile au fost îndreptate direct împotriva ordinii publice și caracterizate în acostarea jignitoare a persoanelor din preajmă. În continuare, având drept pretext implicarea în acel conflict a lui Ala Guriev, în apărarea soțului Octavian Guriev, a aplicat față de aceasta violență fizică, manifestată prin o lovitură cu palma peste față, cauzându-i vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Victor Mercic au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Sentința

La 17 iulie 2023, prin sentința Judecătoriei Orhei, Victor Mercic a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate. El a fost condamnat la amendă în mărime de 800 de unități convenționale. Instanța de judecată a reținut că, ultima modificare a normei prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal a fost operată prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12.08.2021, prin care Curtea a declarat neconstituționale cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din art. 287 alin. (1) Codul penal al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr.985 din 18.04.2002. La caz, studiind conținutul normei prevăzute la art. 287 alin.(1) Cod penal, până la modificările operate, dar și după, instanța de judecată a apreciat că prin noua redacție a art.287 alin. (1) Cod penal, nu se dezincriminează actul de huliganism, respectiv nu a fost schimbat nici conceptul huliganismului, ci, având în vedere că conținutul anterior al normei prevăzute la art. 287 alin. (1) Cod penal nu îndeplinea standardul calității legii penale, fiind contrară articolelor 1 alin. (3) şi 22, coroborate cu articolul 23 din Constituție, Curtea a declarat neconstituțional cuvântul „grosolan” și textul „cinism sau” din conținutul acestei norme.

Instanța de judecată a constatat vinovăția inculpatului din declarațiile martorilor audiați în cadrul ședinței de judecată, coroborate cu înregistrările video. Versiunea inculpatului precum că el a ieșit din terasă cu scopul de a pleacă acasă, iar Octavian Guriev a ieșit în urma sa și a început să-l cheme înapoi la terasă să se împace, nu a fost reținută. Inculpatul a ieșit concomitent cu Octavian Guriev de la terasă, fără a manifesta careva intenții de a pleca spre casă și s-a încăierat cu ultimul. Conform înregistrărilor video, conflictul a durat mai mult de 40 de minute, 2 iar inculpatul în permanență se afla în poziție de atac, în unele momente el fiind cel care ataca și nicidecum nu se apăra. Martorii audiați nu au confirmat că anume inculpatul ar fi aplicat forța fizică față de Ala Guriev. Potrivit martorilor audiați, persoanelor din preajmă le lipseau obiecte care puteau fi folosite împotriva inculpatului pentru a condiționa o legitimă apărare. Instanța a reținut că prin acțiunile sale, inculpatul a încălcat ordinea publică. Totodată, instanța de fond a constata că în cadrul cercetării judecătoreşti nu s-a dovedit faptul că anume Victor Mercic a cauzat vătămări corporale parții vătămate Ala Guriev.

Instanța a apreciat că reeducarea condamnatului poate avea loc în libertate și a considerat justificată aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în cuantum de 800 unități convenționale. Soluția a fost justificată prin faptul că infracțiunea comisă este mai puțin gravă, inculpatul are la întreținere doi copii minori, nu are antecedente penale, circumstanțe atenuante și agravante lipsesc. Instanța a reținut că, deși inculpatul a comis infracțiunea până la adoptarea Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, acesta nu a solicitat să fie aplicate prevederile actului de amnistie în privința sa, motiv din care instanța nu a soluționat această chestiune. Apelul și decizia instanței de apel

La 24 iulie 2023, avocata Diana Munteanu, în numele inculpatului, a declarat apel. Ea a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului, întrucât fapta comisă nu întrunește elementele infracțiunii. Potrivit apelului, instanța de fond nu a constatat corect circumstanțele de fapt și de drept și nu a apreciat în mod just probele administrate. Acuzarea nu a prezentat suficiente probe care să dovedească vinovăția inculpatului. Declaraţiile martorilor oculari au fost interpretate în mod eronat în defavoarea inculpatului. Învinuirea adusă inculpatului precum că el a iscat un conflict verbal cu Alexei Zaporojan şi Octavian Guriev și demonstrativ și- au aplicat reciproc lovituri cu pumnii şi picioarele pe întreaga regiune a corpului, nu a fost confirmată de acuzare prin probe concludente. Din înregistrările video rezultă că Alexei Zaporojan şi Octavian Guriev aveau un comportament agresiv, iar Victor Mercic se afla în poziţie de apărare împotriva actelor de violenţă, nu în poziţia de atac. Mai mult, prin hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Rîşcani, din 12 octombrie 2021, menţinută de Curtea de Apel Chişinău şi decizia Curţii Supreme de Justiţie, s-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliţiei din 25 august 2020 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a agentului superior Mercic Victor, ultimul fiind restabilit în funcţia de subofiţer superior al Serviciului patrulare al Secţiei securitate publică a Inspectoratului de poliţie Orhei. Prin urmare, potrivit art. 123 alin. (2) Cod de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluţionată anterior sînt obligatorii pentru instanţa care judecă ulterior. Prin sentinţele Judecătoriei Orhei, sediul Central din 03 februarie 2021 și 07 aprilie 2021, Octavian Guriev și Alexei 3 Zaporojan și-au recunoscut integral vina și au fost condamnați pentru huliganism agravat, în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal.

La 01 august 2023, inculpatul și avocatul său Serghei Șteliman au depus apel (f.d.171-175 vol.II). Ei au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Potrivit apelului, sentinţa de condamnare se bazează pe presupuneri. Instanța de fond a exclus faptul pretinsei agresări a părții vătămate Ala Guriev şi cauzarea leziunilor corporale acesteia. Instanța deși a ajuns la concluzia că huliganismul comis de ultimul s-a exprimat în aplicarea de lovituri reciproce cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, nu a stabilit inițiatorul conflictului, motivele lui și dacă Victor Mercic a avut intenția de a tulbura ordinea publică, dacă acesta a acționat din intenții huliganice sau din alte motive. Instanța nu a stabilit cine cu cine s-a bătut și dacă inculpatul s-a aflat sau nu în stare de legitimă apărare. Deși la materialele cauzei este anexată hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chişinău sediul Rîşcani, prin care Victor Mercic (concediat din organele de poliţie pentru acest caz), a fost restabilit în funcţie și unde s-a constatat că o persoană (Zaporojan) a agresat minorul Railean, iar Victor Mercic, care se afla la faţa locului, a intervenit şi a contracarat aceste acţiuni ilegale, instanța l-a condamnat fără a ține cont de acestea. Victor Mercic a fost agresat în scop de răzbunare şi bătut de două persoane (Guriev şi Zaporojan). Aceste fapte au autoritatea lucrului judecat, nu mai necesită a fi probate şi nu pot fi puse la îndoială, fiind obligatorii pentru instanţa care judecă cauza. Instanţa de fond a încălcat principiul „securităţii raporturilor juridice” când a conchis că Victor Mercic nu se afla în legitimă apărare, deoarece nu s-a constatat că cineva din cei prezenţi ar fi avut asupra sa careva obiecte, care puteau fi folosite împotriva acestuia pentru a condiționa legitimă apărare. La faza de urmărire penală, Victor Mercic a solicitat să fie recunoscut ca parte vătămată, însă organul de urmărire penală a omis să se expună asupra acestei cereri.

La 13 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile și a menținut sentința. Ea a constatat că sentința este motivată suficient, iar instanța de fond corect a emis sentința de condamnare. Instanța de apel a contrapus semnele distinctive ale variantelor normative a componenţei de infracţiune stabilite de art. 287 Cod penal, la faptele inculpatului și a reținut că în faptele comise de Victor Mercic sunt întrunite semnele laturii obiective a infracțiunii incriminate. El prin acțiunile sale a perturbat ordinea publică, deoarece aflându-se în stradă, în fața magazinului alimentar, acționând împreună cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, în scopul săvârșirii unei fapte infracționale, din intenții huliganice a iscat un conflict verbal cu aceștea, timp în care s-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele pe întreaga regiune a corpului, cu acostarea jignitoare a persoanelor din preajmă. Instanța a reținut că acostarea jignitoare a persoanelor din preajmă, în loc public – strada din s. Piatra, prin sine reprezintă o conduită care denotă o abatere gravă și esențială de la normele general acceptate de conduită în societate. Victor Mercic a acționat cu intenție directă, întrucât își dădea seama de 4 caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a dorit în mod conștient, realizarea acestora și a acționat în acest sens.

Vinovăția lui Victor Mercic a fost stabilită cu certitudine, dincolo de orice îndoială rezonabilă. Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale. Din înregistrările video se observă că inculpatul a ieșit concomitent de la terasă cu Octavian Guriev, fără a manifesta careva intenții de a pleca spre casă și s-a încăierat cu acesta. Referitor la evaluarea și aprecierea probelor în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului a constatat că acțiunile inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Fapta lui Victor Mercic exprimată prin loviri reciproce cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului în timpul conflictului iscat între acesta cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, acțiuni care în ansamblu au determinat ca rezultat apariția vătămării corporale ușoare la Alexei Zaporojan și la inculpat, în mod indubitabil reprezintă acțiuni violente. De asemenea, instanța de apel a reiterat că materialele cauzei nu au demonstrat cu certitudine şi dincolo de orice dubiu rezonabil că, inculpatul Victor Mercic ar fi cauzat părţii vătămate Ala Guriev lovituri, care ar avea legătură cauzală cu survenirea vătămărilor corporale neînsemnate, constatate prin concluziile medico-legale judiciare. În cadrul examinării cauzei, atât în instanța de fond cât și în instanța de apel, nu s-a dovedit faptul că anume Victor Mercic a cauzat vătămări corporale Alei Guriev. Raportul de expertiză din 24 iulie 2020, potrivit căruia la Ala Guriev s-a depistat: echimoze pe cap, torace și membre, în regiunea mastoidană stîngă, regiunea pectorală stîngă, regiunea cotului bilateral, regiunea coapsei stîngi, fața laterală, care au putut fi provocate ca rezultat al acțiunii traumatice cu un obiect dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, și se califică ca vătămare neînsemnată, a fost apreciat corect ca fiind unul subiectiv, or, cele stabilite, contravin situației reale de fapt reținută prin declarațiile martorilor și însăși declarațiile Alei Guriev. Recursul

La 19 ianuarie 2024, avocatul Sergiu Șteliman și inculpatul Victor Mercic, au declarat recurs în baza art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală. Ei solicită pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința inculpatului. Recurenții reiterează motivele invocate în apel (vezi para. 11 și 12). Ei consideră că instanța de apel nu a combătut niciun argument al părții apărării, nu a dat apreciere declarațiilor martorilor și părții vătămate. Instanța de apel nu a luat în considerație că Victor Mercic s-a autoapărat. Deși instanța civilă a constatat fapte ce a condus la anularea ordinului de concediere din poliție a lui Victor Mercic, instanța de apel nu a ținut cont de aceasta.

La 18 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat Procuraturii și părții vătămate depunerea referințelor. Procurorul Procuraturii Generale, Cătălin 5 Scutelnic, a depus referință în care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, pe motiv că acesta nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală.

La 02 martie 2026, condamnatul a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 12 martie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare.

Partea relevantă a art. 287 Cod penal este următoarea: ,,(1) Huliganismul, adică acţiunile intenţionate care încalcă grosolan ordinea publică, însoţite de aplicarea violenţei asupra persoanelor sau de ameninţarea cu aplicarea unei asemenea violenţe, de opunerea de rezistenţă violentă reprezentanţilor autorităţilor sau altor persoane care curmă actele huliganice, precum şi acţiunile care, prin conţinutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de pînă la 3 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvîrşită: (...) b) de două sau mai multe persoane, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani”.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 25 din 12 august 2021, privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din articolul 287 alin. (1) din Codul penal, au fost declarate neconstituționale cuvântul „grosolan” și sintagma „cinism sau” din cuprinsul articolului menționat, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002. 6

Art. 434 Cod de procedură penală stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Instanța nu poate admite recursul pe alte temeiuri decât cele invocate (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Instanța de recurs nu poate verifica oportunitatea soluției date de instanțele inferioare, atâta timp cât aceasta este legală. Totuși, legea nu interzice recalificarea considerentelor invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra- 1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2), 4) și 6) Cod de procedură penală, însă nu menționează argumente concrete care să justifice incidența temeiurilor invocate. Recurenții nu explică în ce mod decizia atacată ar fi contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, nu indică vreo normă imperativă încălcată, cum prin admiterea recursului se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții și că există o cauză care înlătură răspunderea penală. Ei nu argumentează de ce soluția s-ar baza în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Fiecare temei de recurs va fi examinat separat. art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) Cod de procedură penală

Temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală se referă la interpretarea de către instanța de apel a legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Recurenții nu explică clar de ce decizia instanței de apel este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție. Ei nu menționează vreo decizie sau încheiere a Curții Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare art. 287 Cod penal sau altor aspecte de drept invocate în recurs. Prin urmare, argumentul cu privire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală este vădit neîntemeiat. Caracterul vădit neîntemeiat al acestei pretenții rezultă implicit și din faptul că recurenții au invocat în privința acelorași circumstanțe de fapt, temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală (schimbarea sau consolidarea practicii Curții Supreme de Justiție) concomitent cu art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală (interpretarea legii dată în hotărâre contravine practicii uniforme a Curții Supreme). Aceste temeiuri, în principiu, nu pot fi invocate concomitent, deoarece ele se autoexclud (încheierea nr. 1ra-1085/2024, § 33).

Art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de Justiție de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa 7 jurisprudenței Curții cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție (încheierea nr. 1ra-1085/2024, § 32). Niciuna dintre aceste situații nu este invocată clar în recurs. Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat. art. 427 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală

Recurenții solicită achitarea lui Victor Mercic pe motivul lipsei în acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii de huliganism. Consideră că el s-a aflat în stare de legitimă apărare. Potrivit art. 35 lit. a) Cod penal, starea de legitimă apărare constituie una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, iar conform art. 36 alin. (1) Cod penal, nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvârşită în stare de legitimă apărare. Prin urmare, acest argument poate fi examinat prin prisma acestui temei de recurs.

Potrivit art. 36 Cod penal, legitima apărarea presupune un atac concret, actual și iminent. Din materialele cauzei rezultă că Victor Mercic a iesit concomitent cu Octavian Guriev de la terasă și, fără a manifesta intenția de a pleca spre casă, s-a încăierat cu ultimul. Recurenții invocă faptul că condamnatul era lovit concomitent de Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, fapt confirmat de martorii acuzării: Dumitru Trebeș, Dorel Juruc și Gheorghe Muștiuc. Instanța de apel a subscris argumentelor primei instanțe, precum că Victor Mercic nu se afla în starea de legitimă apărare, întrucât, atât din înregistrările video, cât și din declarațiile martorilor audiați, se atestă că conflictul a durat mai mult de 40 de minute, iar inculpatul în permanență se afla în poziție de atac, în unele momente el fiind cel care atacă și nicidecum nu se apără. Mai mult, nu s-a constatat că din cei prezenți la conflict, cineva ar fi avut asupra sa careva obiecte care puteau fi folosite împotriva inculpatului. La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiate argumentele apărării, precum că din cauza faptului că, Victor Mercic a somat persoana agresivă să înceteze acțiunile ilegale de maltratare a minorului Railean, cele două persoane l-au atacat, cauzându-i vătămare ușoară, respectiv fiind agresat fizic și fiind în imposibilitate de a apela la Serviciul 112, deoarece, conflictul cu minorul a avut loc înainte de altercația propriu zisă. Astfel argumentul recurenților cu privire la legitima apărare este vădit neîntemeiat. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Recurenții susțin că decizia instanței de apel se întemeiază pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Ei consideră că instanțele ierarhic inferioare eronat au conchis asupra vinovăției lui Victor Mercic.

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42 și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 38, Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de pct. 6). Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 8 recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional (decizia nr. 1ra-1085/2024, § 42). În jurisprudența sa, Curtea Supremă de Justiție a explicat că este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat (decizia nr. 1ra- 1085/2024, § 43). Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază legală și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii (încheierea nr. 1ra-1251/2024, § 39).

Argumentul referitor la lipsa probelor care demonstrează vinovăția condamnatului în comiterea infracțiunii incriminate a fost respins motivat de instanța de apel. Aceasta a constatat că probele ce confirmă vinovăția lui Victor Mercic și anume declarațiile părții vătămate Ala Guriev, ale martorilor Dumitru Trebeș, Serghei Cerevatov, Dorel Juruc, Muștiuc Gheorghe, Serghei Casian, Ion Jingan, rapoartele de expertiză judiciare, înregistrările video, coroborează între ele și sprijină versiunea faptelor reținute. Declarațiile martorilor apărării nu au fost reținute, deoarece sunt în discordanță cu probele testimoniale și materiale cercetate. Instanța de apel a examinat argumentele principale invocate de apărare și a oferit răspunsuri motivate. Completul nu consideră motivarea deciziei instanței de apel irațională în această parte.

Instanța de apel a reținut argumentele instanței de fond care a stabilit că prin declarațiile inculpatului și ale martorilor s-a confirmat că Victor Mercic, din intenții huliganice a inițiat un conflict verbal cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan. Ei și-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii și picioarele pe întreaga regiune a corpului, iar altercația a durat în jur de 40 minute. Victor Mercic a ales să participe și să aplice violența fizică în loc public, acțiuni îndreptate direct împotriva ordinii publice. Astfel, instanțele ierarhic inferioare au constat în mod rațional că acţiunile lui Victor Mercic exprimate prin loviri reciproce cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, în timpul conflictului iscat între acesta cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan, au fost însoțite de încălcarea ordinii publice şi exprimă o vădită lipsă de respect faţă de societate. El a comis acte de huliganism împreună cu Octavian Guriev și Alexei Zaporojan.

Alegațiile recurenților că, prin decizia din 23 noiembrie 2022, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, a menținut hotărârea și decizia în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Victor Mercic împotriva Inspectoratului General al Poliției și Inspectoratului de poliție Orhei cu privire la anularea actului 9 administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil de restabilire în funcție, cu încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, iar aceasta are valoare de lucru judecat în procesul penal, nu pot fi reținute. Autoritatea lucrului judecat se aplică doar în raport cu actele judecătorești de dispoziție ce rezultă din judecarea contradictorie a fondului cauzei (decizia nr. 1ra-102/2023, para. 62).

Completul notează că prin hotarârea din 12 octombrie 2021 instanța a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției prin care Victor Mercic a fost sancționat cu eliberarea din funcție și a obligat angajatorul să-l restabilească în funcție. Instanța a constatat printre altele că deși ancheta de serviciu a fost efectuată corect, angajatorul a omis să motiveze soluția de aplicare a sancțiunii sub formă de concediere din funcție. Instanța de contencios administrativ a examinat rezultatele anchetei de serviciu, actul administrativ și alte probe, fără a da apreciere de ansamblu tuturor materialelor cauzei penale. Astfel, existența unei hotărâri judecătorești civile irevocabile prin care se constată ilegalitatea actului administrativ contestat, nu exclude tragerea la răspundere penală a persoanei. Instanța nu era ținută de hotărârea pronunțată în cauza civilă, regulă care rezultă din autonomia proceselor, diferența de standard probator, principiul liberei aprecieri a probelor și de necesitatea respectării prezumției de nevinovăție. Hotărârea civilă a constituit un element de analiză, fără a avea caracter determinant pentru soluția în cauza penală. Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Sergiu Șteliman în comun cu Victor Mercic împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 decembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 10