1ra-544/2026 — Art. 326 alin. 2 lit. d CP

Judecătoria Chișinău i-a recunoscut vinovați pe Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal (două infracțiuni) și i-a condamnat la amendă de 4.000 de unități convenționale.

Curtea de apel a respins ca nefondate apelurile apărării.

Avocații Gheorghe Sorici și Sergiu Vasiliu au declarat recurs. Primul solicită achitarea lui Dmitri Chiosa-Mușet, pe motiv că fapta imputată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Cel de-al doilea solicită dispunerea rejudecării cauzei în privința lui Vadim Socol.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 06 octombrie 2017 – 04 decembrie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 decembrie 2018 – 18 martie 2025. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 25 august 2025 – 13 ianuarie 2026. La 07 iulie 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție. ÎN FAPT

La 06 octombrie 2017, a fost dispusă pornirea urmăririi penale pe faptul săvârșirii de către mai multe persoane a infracțiunii prevăzute de art. 326 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. Cauzei i-a fost atribuit nr. 2017970642 (f.d. 3, vol. 1). La 08 februarie 2018, această cauză a fost conexată la alte 83 de cauze penale pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 324, 325 și 326 Cod penal. Cauzei i-a fost atribuit nr. 2017970642 (f.d. 5-32, vol. 1). La 08 septembrie 2018, cauza în privința lui Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol a fost disjunsă. Cauzei i-a fost atribuit nr. 2018970660 (f.d. 1-2, vol. 2).

Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol au fost învinuiți că, în perioada 15–28 noiembrie 2017, acționând de comun acord, au promis și au dat, în mun. Chișinău, în biroul unei persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, 1 suma de 500 de euro, cunoscând că aceasta susținea că are influență asupra unor persoane publice din cadrul administrației publice locale și că le poate determina să urgenteze prelungirea și modificarea contractului de arendă funciară nr. 5298/10 din 16 iunie 2010 privind un teren situat în mun. Chișinău, bd. Dacia (partea aeroport), cu suprafața de 171 m². În urma acestor acțiuni, la 16 ianuarie 2018, a fost încheiat contractul de arendă între Primăria mun. Chișinău și Alexandr și Ala Golea. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 326 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol au mai fost învinuiți că, în perioada 15–28 noiembrie 2017, acționând de comun acord, au promis și au dat, în mun. Chișinău, în biroul unei persoane în privința căreia cauza penală a fost disjunsă, suma de 1.000 de euro, cunoscând că aceasta susținea că are influență asupra unor persoane publice din cadrul administrației publice locale pentru perfectarea actelor permisive de amplasare a patru gherete situate în mun. Chișinău, str. Băcioii Noi, în privința cărora autorizațiile au fost expirate din anul 2011. În urma acestor acțiuni, la 18 ianuarie 2018, Pretura sectorului Botanica a eliberat actele permisive nr. 12 și 13 pentru amplasarea gheretelor în beneficiul ÎI „Antoci Cristina”. Aceste acțiuni au fost încadrate în baza art. 326 alin. (2) lit. b) și d) Cod penal.

Potrivit stenogramei înregistrării audio și video a discuțiilor purtate într-un birou din str. Veronica Micle 10, mun. Chișinău (f.d. 165-170, vol. 1): Convorbire Conținut 08 noiembrie Ion Coșcodan - да да ... две бумаги и я начинаю (arată pe degete două) (Da, 2017 da... două acte și încep)...Там пока ничего не… (Acolo, deocamdată, nimic nu...)... маленький аванс всего лишь 200 (Un avans mic, doar 200.) ...здесь... (5 показывает по пальцам) (Aici... [arată cu degetele cinci].) … вот всего вот это ... (5 показывает по пальцам) и аванс вот это (2 показывает по пальцам) ... (nu se înţelege) в документы (Iată, în total este atât... [arată cu degetele cinci], iar avansul este atât [arată cu degetele doi]... [nu se înțelege] pentru documente.)... Mihail Maidan - но мы еще раз прикинем… (Dar noi vom mai calcula o dată…) ...Вадим сейчас я тебе дам мы подсчитали … (Vadim, acum îți dau, noi am calculat...) … мы посчитали ... вот она сума ... это вошло … (Noi am calculat... iată suma... aceasta este inclusă...) … а аванс - половина ... вот… (Iar avansul – jumătate... iată...) … ei ce, ţi-o dat aşa 3000? ...ei, eu socot că-i normal ... înghesuială ce-i acolo ... acum la toţi li-i înghesuială ... de s-or începe a mai înghesui mai mult ... tac ... dacă zici că domnul arhitector, dacă neata aici că eu îs liber, atunci eu pot să fiu liber… Vadim Socol – договорились вопросов нету ... я жду звонка д-л Ион … скажите пожалуйста те документы по Аэропорту, где они? (Ne-am înțeles, nu sunt probleme... aștept apelul, domnule Ion... spuneți-mi, vă rog, unde sunt documentele privind Aeroportul?) ... вы мне назовите до окончательного результата? (Îmi spuneți suma până la rezultatul final?) … 2 Понятно, но все ровно зачем зачем мы ... так прекрасно работаем ... зачем нам … (Am înțeles, dar totuși, de ce, de ce noi ... lucrăm atât de bine ... de ce să ...) ... аванс не вопрос … мне нужна окончательная (Avansul nu este o problemă... eu am nevoie de suma finală.) ... мне надо знать окончательное по-этому … (eu trebuie să știu suma finală pentru aceasta...) ... и до конца сколько чего, аванс не проблема (...și până la sfârșit cât și pentru ce, avansul nu este o problemă.) ... я постараюсь делать по быстрее ... я жду от вас звонка, вы обсудите ... завтра встретимся, вопросов нету (Voi încerca să fac cât mai repede ... aștept apelul dumneavoastră, discutați între voi ... ne întâlnim mâine, nu sunt probleme.) … да я могу выйти выпить кофе там, не знаю ...(Da, pot să ies să beau o cafea acolo, nu știu ...) … завтра он будет, вы понимайте я не всегда подготовленный (Mâine îl voi avea, înțelegeți, eu nu sunt întotdeauna pregătit.) 16 noiembrie Ivan Coșcodan - Eu deodată îţi spun că eu cîndva m-am ocupat cu chestiile 2017 astea. Eu m-am ocupat cu gheretele estea. Tu ai făcut în loc de gherete tot un pavilion mare, corect? ... Какие жертвы? (Ce sacrificiu?) ... любые жертвы? (Orice sacrificiu?) ... Dmitri Chiosa-Mușet - Nu-i mare … любые... (Oricare...) ... ну да ... Îi şi normal... (Da ... Este și normal ...) 22 noiembrie Vadim Socol – Все. Только поэтому, чтобы вы себя прекрасно 2017 чувствовали и я. Мне там ни сверху, ни ниже, ничего не надо, мне решить вопрос и все. (Gata. Doar pentru ca dumneavoastră și eu să ne simțim bine. Eu nu vreau nimic în plus sau în minus, mie îmi trebuie doar să rezolv problema și atât.)... Я вам дал столько. Это аренда, правильно? (Eu v-am dat atât. Aceasta este pentru arendă, corect?) ... А это вы за что взяли? Мы договаривались на (arată prin degete cinci) две вы взяли (arată pe degete că a luat două). (Dar aceasta pentru ce ați luat-o? Noi ne-am înțeles la …, dumneavoastră ați luat două ...)... По этому хочу что бы не было разногласий (De aceea vreau să nu existe neînțelegeri.) Всего вот так (arată pe degete cinci) а завтра вот так (arată pe degete doi). (În total, atât [arată cu degetele cinci], iar mâine, atât [arată cu degetele doi].) Вот это я вам лично (Aceasta v-o dau dumneavoastră personal.). … По этому вопрос, по тому что на Новобачойской, я был в воскресение у него, там отдельная тема (În ceea ce privește problema de pe Novobacioiskaia, am fost duminică la el, acolo este o chestiune separată.) ... Все, мы сейчас говорим про аренду! (Bine, acum vorbim despre arendă!) ... Потому что он помимо дел, начал полчаса извинятся что он обратился по поводу второго вопроса (Pentru că, pe lângă chestiunile pe care le avea, a început timp de o jumătate de oră să-și ceară scuze că s-a adresat în legătură cu a doua problemă.) И я ему говорю: Не лезь куда тебе не надо (Și eu îi spun: Nu te băga unde nu trebuie.). Я сейчас делаю, потом будем развивать второй, не спеши он ко мне подъехал, начал там полчаса извиняться, что обратился по поводу того второго (Eu acum rezolv aceasta, apoi vom dezvolta a doua problemă, nu te grăbi. El a venit la mine și a început timp de o jumătate de oră să-și ceară scuze că s-a adresat în legătură cu acea a doua problemă.)... Я вас понял. Я сказал так и так (V-am înțeles. Eu am spus așa și așa.) Funcționează copiatorul, nu se aude nimic, interlocutorul arată cu degetele cinci, doi și doi…Так и так (Așa și așa.). 3 Ivan Coşcodan – И дополнительно за письмо я должен (scrie suma pe foaie) (Și, suplimentar, pentru scrisoare, eu trebuie să [plătesc suma] (scrie suma pe foaie).)... Аэропорт и это идет отдельно (Aeroportul și aceasta merg separat.)... Нам нужно обязательно нужно! (Noi avem neapărat nevoie!)... Так что давай (Atunci, hai să facem.)

Dmitri Chiosa-Mușet a declarat că pe Vadim Socol îl cunoaște din 2013, ambii fiind polițiști. Referitor la prelungirea contractului de arendă, Chiosa-Mușet a declarat că a acționat în baza unei procuri acordate de cumnatul său și a încercat să afle la Primăria mun. Chișinău stadiul cererii depuse anterior. În acest scop, el l-a rugat pe Ivan Coșcodan, pe care l-a întâlnit la primărie, să verifice situația cererii. Coșcodan i-a comunicat că cererea nu putea fi identificată și i-a recomandat depunerea unei noi cereri. După depunerea acesteia, tot prin intermediul lui Coșcodan, a aflat despre problemele existente, inclusiv sechestrul asupra clădirii și datoriile neachitate pentru teren. El a achitat datoriile și amenzile, iar documentele confirmative au fost transmise pentru a fi anexate la cerere. În final, contractul de arendă a fost prelungit pentru cinci ani. În perioada 2017–2018, el s-a întâlnit frecvent cu Coșcodan la Primăria mun. Chișinău. La una dintre întâlniri, Coșcodan i-a solicitat un împrumut de 1.000 de euro pentru procurarea unui automobil. Inițial el a refuzat, dar ulterior i-a oferit suma, iar Coșcodan i-a eliberat o recipisă. Alte sume de bani lui Coșcodan el nu i-a transmis. Vadim Socol nu i-a solicitat servicii care depășeau competența sa, nu s-a adresat cu chestiuni privind activitatea antreprenorială și nu i-a transmis mijloace financiare. Referitor la gheretele aparținând lui Cristina Antoci, Chiosa-Mușet a declarat că aceasta l-a întrebat despre procedura de prelungire a schemei de amplasare. Deoarece nu cunoștea procedura, el a solicitat informații de la Ivan Coșcodan și i le-a transmis ulterior lui Antoci. El nu a discutat cu Vadim Socol despre imobilul din Băcioi. Este posibil ca în cadrul unor discuții, ei să fi discutat despre nemulțumirea față de activitatea Direcției arhitectură și urbanism. El i-a prezentat lui Coșcodan copii ale actelor pentru a-l ajuta să identifice documentele necesare și să depună cererea. El nu cunoaște dacă Coșcodan era angajat al Primăriei mun. Chișinău și dacă beneficiarul imobilului din Băcioi a depus vreo cerere (f.d. 65-70, vol. 2 și 126-128, vol. 3).

Vadim Socol a declarat că deține o afacere în domeniul comercializării tehnicii de grădinărit, pieselor auto și al deservirii automobilelor. El nu a avut interese personale care să se intersecteze cu activitatea Primăriei mun. Chișinău. El nu s-a întâlnit s-au discutat cu angajați ai Direcției arhitectură și urbanism. Referitor la înregistrările audio-video, Vadim Socol a susținut că una dintre persoane era un arhitect din regiunea transnistreană, care îi pregătea proiectul unei parcări în fața unui magazin arendat de la Primărie. Cealaltă persoană era Ivan Coșcodan, care îl consulta cu privire la perfectarea actelor necesare pentru parcare. El nu a plătit lui Coșcodan pentru aceste consultații. El și soacra sa i-au acordat lui Coșcodan procuri pentru perfectarea actelor, iar documentele pentru parcare au fost ulterior transmise Primăriei conform legislației. Dmitri 4 Chiosa-Mușet nu a fost implicat în perfectarea actelor pentru parcare. El nu a fost la Primărie, la rugămintea lui Chiosa-Mușet, pentru a influența funcționarii. Imobilul de pe șos. Muncești îi aparține, iar terenul din fața magazinului este municipal, motiv pentru care era necesară autorizarea unei parcări. El nu cunoștea nimic despre arenda terenului din bd. Dacia sau despre arenda celor patru gherete de pe str. Băcioii Noi. Referitor la gesturile surprinse în înregistrarea video, Vadim Socol a susținut că nu își amintește semnificația acestora. Gestul cu cinci degete putea viza cinci automobile sau cinci ari de teren pentru parcare, iar gestul cu două degete și afirmația că „două a luat deja” nu le poate explica. El gesticulează frecvent în timpul conversațiilor (f.d. 42-43, vol. 2 și 129-130, vol. 3).

Alexandr Golea a declarat că a primit de la socrul său un magazin. Acesta se află pe un teren ce aparținea primăriei și era dat în arendă. Contractul de arendă era expirat. El a depus o cerere la primărie pentru prelungirea contractului. Mult timp, el nu a primit răspuns și l-a rugat pe cumnatul său, Dmitri Chiosa-Mușet, să verifice situația. Acesta i-a comunicat că documentele nu au fost identificate și că trebuie depusă o nouă cerere. Golea a depus o nouă cerere și i-a eliberat lui Chiosa-Mușet o procură pentru a-l reprezenta în procedura de prelungire a contractului de arendă. Contractul a fost prelungit. Chiosa-Mușet i-a prezentat contractul și i-a comunicat cheltuielile suportate pentru procedură. Acesta îi prezenta cecurile, iar Golea i-a restituit sumele achitate, în total aproximativ 12.000 de lei, inclusiv penalități. El nu cunoaște cine a contribuit la perfectarea contractului, nu cunoaște dacă Vadim Socol a participat la perfectarea actelor. El nu i-a transmis mijloace financiare în perioada legalizării magazinului. Pe Coșcodan el nu îl cunoaște (f.d. 123-125, vol. 3).

Mihail Maidan a declarat că este arhitect și îl cunoaște pe Vadim Socol în legătură cu activitatea sa profesională. El a fost în biroul lui Coșcodan în legătură cu întocmirea documentației pentru o construcție. Discuțiile cu Coșcodan au fost de natură profesională și nu au vizat sume de bani. El nu a asistat la discuții între Socol și Coșcodan privind transmiterea unor sume de bani sau exercitarea unei influențe asupra angajaților Primăriei. Este posibil ca Socol și Coșcodan să fi discutat despre schița proiectului. Pe Dmitri Chiosa-Mușet el nu îl cunoaște (f.d. 233-234, vol. 3).

Ivan Coșcodan a declarat că, în aprilie 2017, prin intermediul lui Vadim Socol, l-a cunoscut pe Dmitri Chiosa-Mușet. Acesta i-a solicitat ajutorul pentru soluționarea problemei terenului de pe bd. Dacia și două gherete din str. Bacioi. El i-a spus lui Dmitri Chiosa-Mușet că are cunoscuți în Primăria mun. Chișinău și că îi poate determina să soluționeze problema. Pentru aceasta Dmitri Chiosa-Mușet i-a transmis suma de 1.500 de euro. Banii au fost transmiși de o persoană care s-a prezentat de la Dmitri Chiosa-Mușet (f.d. 39, vol. 1). În instanța de apel, Ivan Coșcodan a declarat că a fost condamnat în legătură cu funcția pe care a deținut-o și că refuză să dea declarații (f.d. 235, vol. 3). 5

În urma efectuării percheziției automobilului lui Ivan Coșcodan au fost ridicate dosare ce se referă la: a) bunul imobil al cărui beneficiar este Alexandr Golea. Printre actele ridicate se regăsesc cererea lui Alexandr Golea din 15 noiembrie 2017 privind modificarea contractului de arendă funciară din 16 iunie 2010, contractul de vânzare-cumpărare din 27 iunie 2014, extrasul din Registrul bunurilor imobile, încheierea privind anularea măsurii de asigurare și ridicarea interdicțiilor, precum și contractul de arendă încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI „Nicolae Mușet”; b) bunul imobil al cărui beneficiar este ÎI „Ludmila Petrache”. Printre acestea se regăsesc schema amplasării gheretei, copia actului de identitate al Cristinei Antoci, decizia din 16 mai 2017 privind înregistrarea modificării datelor din Registrul de Stat al întreprinzătorilor individuali și extrasul din Registrul de Stat al întreprinzătorilor individuali privind ÎI „Antoci Cristina” (f.d. 81-130, vol. 1).

De la Pretura s. Botanica au fost ridicate acte referitoare la două gherete amplasate în mun. Chișinău, str. Băcioii Noi. Din acestea rezultă că, în anul 2008, pentru cele două gherete au fost emise scheme de amplasare, cu termen de valabilitate de trei ani. Prin contractul de vânzare-cumpărare din 22 decembrie 2017, cele două gherete au fost transmise către ÎI „Antoci Cristina”. La 16 ianuarie 2018, Antoci Cristina a adresat Preturii s. Botanica o cerere prin care a solicitat prelungirea schemelor de amplasare pentru cele două gherete. La 18 ianuarie 2018, au fost emise două scheme de amplasare temporară pe un termen de un an (f.d. 142-154, vol. 1).

Din actele ridicate de la Primăria mun. Chișinău rezultă că terenul situat în mun. Chișinău, bd. Dacia, se afla în arendă în baza contractului din 16 iunie 2010, încheiat între Primăria mun. Chișinău și ÎI „Nicolae Mușet”. Ulterior, prin contractul de vânzare-cumpărare din 27 iunie 2014, bunul imobil a fost transmis de ÎI „Nicolae Mușet” către Alexandr Golea. La 03 noiembrie 2014, Alexandr Golea a adresat Primăriei mun. Chișinău cerere de reperfectare a actelor de arendă, iar la 10 noiembrie 2017 l-a împuternicit pe Dmitri Chiosa-Mușet să primească actele necesare întocmirii contractului de arendă a terenului. La 16 ianuarie 2018, a fost încheiat un contract de arendă între Alexandr și Ala Golea și Primăria mun. Chișinău, iar la 17 ianuarie 2018 a fost întocmit actul de predare-primire a terenului (f.d. 109-134, vol. 1).

În dezbaterile judiciare, procurorul a solicitat calificarea acțiunilor lui Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol în baza art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal, întrucât lit. b) a fost abrogată prin Legea nr. 136/2024. Apărarea a pledat pentru achitarea ambilor inculpați.

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 18 martie 2025, Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol a fost găsiți vinovați și condamnați după cum urmează: 6 infracțiune pedeapsa art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal amendă în mărime a câte 3.500 de unități convenționale pentru fiecare art. 326 alin. (2) lit. d) Cod penal amendă în mărime a câte 3.500 de unități convenționale pentru fiecare Pedeapsa definitivă în baza art. 84 alin. (1) Cod penal: amendă în mărime a câte 4.000 de unități convenționale pentru fiecare, echivalentul a câte 200.000 de lei. Instanța a dispus și confiscarea de la ambii condamanți a sumei de 1.500 de euro.

Instanța de fond a reținut că, în perioada 15–28 noiembrie 2017, în mun. Chișinău, persoana în privința căreia cauza penală a fost disjunsă a purtat în mod repetat discuții cu Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol. În cadrul acestor discuții, aceasta a pretins bani și a invocat existența unei influențe reale asupra unor persoane publice din cadrul administrației publice locale. Influența putea determina urgentarea prelungirii și modificării contractului de arendă funciară și perfectarea actelor permisive pentru amplasarea unor construcții comerciale. Dmitri Chiosa-Mușet, acționând împreună și de comun acord cu Vadim Socol, a promis și a remis persoanei respective suma de 500 de euro, iar ulterior suma de 1.000 de euro. Aceste plăți reprezentau remunerația pentru influența promisă asupra funcționarilor publici din cadrul Primăriei mun. Chișinău, Preturii s. Botanica și OCT Chișinău. Remiterea banilor a avut loc în biroul de serviciu al persoanei respective. Promisiunea și darea banilor au fost legate de obținerea unor rezultate administrative favorabile. Faptele inculpaților s-au concretizat în acțiuni succesive. Acestea au constat în promisiunea și remiterea efectivă a unor sume de bani determinate. Acțiunile au fost realizate în mod repetat și coordonat. Rezultatele obținute ulterior corespund scopului pentru care au fost pretinse și remise mijloacele bănești. La 16 ianuarie 2018 a fost încheiat un contract de arendă între Primăria mun. Chișinău și beneficiarii Alexandr și Ala Golea. La 18 ianuarie 2018, Pretura s. Botanica a eliberat actele permisive de amplasare pentru gherete. Declarațiile martorului Alexandr Golea, probele materiale și rezultatele măsurilor speciale de investigație confirmă caracterul coordonat al acțiunilor inculpaților. Extrasul din procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigație și fișierele audio-video examinate în ședința de judecată relevă promisiunea, acceptarea și remiterea mijloacelor bănești. Aceste acțiuni au fost orientate spre obținerea unui rezultat administrativ determinat. Influența invocată a fost prezentată într-o manieră credibilă și ca fiind aptă să producă rezultatul urmărit. Confirmările oferite de martorii audiați în instanța de apel consolidează aceste concluzii. Prin urmare, comportamentul lui Dmitri Chiosa-Mușet și Vadim Socol a depășit cadrul unor discuții lipsite de relevanță. Acesta s-a caracterizat prin acțiuni succesive, concrete și convergente, constând în promisiunea și 7 remiterea unor sume de bani determinate pentru exercitarea unei influențe asupra unor persoane publice.

La 31 martie și 19 septembrie 2025 avocații Veaceslav Roșca și Sergiu Vasiliu au declarat apel în numele lui Vadim Socol. Ambii apărători au solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare pe ambele capete de acuzare, pe motiv că faptele imputate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor. Apărarea a susținut că probatoriul administrat nu confirmă vinovăția lui Vadim Socol. Instanța de fond nu a efectuat o examinare efectivă și obiectivă a probelor, ci a preluat, în mare parte, constatările acuzării și conținutul rechizitoriului. Aceștia au invocat că nu există probe care să demonstreze că Vadim Socol ar fi promis sau transmis bani în scopul exercitării unei influențe asupra unor persoane publice. Martorii Ivan Coșcodan, Alexandru Golea și Cristina Antoci nu confirmă implicarea lui Vadim Socol în traficul de influență. Demersurile și actele administrative au fost realizate prin proceduri legale și nu a fost identificat niciun funcționar public căruia Vadim Socol ar fi intenționat să-i transmită bani. Instanța a atribuit unor gesturi sau unor afirmații din înregistrările audio-video un sens incriminatoriu fără a indica în mod concret secvențele care ar demonstra promisiunea ori transmiterea mijloacelor bănești. Măsurile speciale de investigație au fost dispuse, autorizate și realizate într-o altă cauză penală, iar ulterior rezultatele au fost utilizate în prezenta cauză fără o încheiere a judecătorului de instrucție prin care să fie autorizată transmiterea și folosirea acestora. Conexarea și ulterior disjungerea cauzelor prin ordonanța procurorului nu poate substitui controlul judiciar. Informațiile consemnate în procesul-verbal privind rezultatele măsurilor speciale de investigație reprezintă concluzii și interpretări ale persoanei care a realizat măsura și nu sunt coroborate cu alte probe obiective, precum declarații ale martorilor, corpuri delicte sau mijloace bănești. Prin urmare, instanța de fond că nu a verificat în mod corespunzător aceste informații. De asemenea, a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin nerespectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei.

La 02 aprilie 2025 avocatul Gheorghe Sorici a declarat apel în numele lui Dmitri Chiosa-Mușet. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare. Apărarea a susținut că instanța de fond a apreciat în mod greșit circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, precum și probele administrate în cadrul cercetării judecătorești. Martorul Alexandru Golea a declarat că Dmitri Chiosa-Mușet achita plățile aferente procedurii, inclusiv penalitățile, prezentând ulterior martorului cecurile care atestau efectuarea acestora. Instanța a acordat o interpretare eronată extrasului din procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație din 15 ianuarie 2018, întrucât conținutul stenogramei nu ar confirma existența elementelor constitutive ale infracțiunii imputate.

Prin decizia din 13 ianuarie 2026, Curtea de Apel Centru a respins ca nefondate apelurile. Instanța de apel nu a identificat motive pentru casarea sentinței și a reținut că vinovăția inculpaților rezultă din coroborarea tuturor probelor administrate. Declarațiile martorilor au fost apreciate în coroborare cu 8 rezultatele măsurilor speciale de investigație și înregistrările audio-video, care confirmă caracterul concret și coordonat al acțiunilor inculpaților și legătura acestora cu obținerea rezultatului administrativ urmărit. Instanța de apel a constatat că probele au fost cercetate nemijlocit și în condiții de contradictorialitate, iar apărării i-a fost asigurată posibilitatea de a formula obiecții, de a solicita excluderea probelor și de a prezenta probe noi. În privința rezultatelor măsurilor speciale de investigație, instanța a reținut că acestea vizau fapte de trafic de influență, încadrate în aceeași categorie de infracțiuni, fiind astfel îndeplinită condiția identității de gen. Totodată, apărarea nu a contestat, în faza urmăririi penale și în condițiile prevăzute de lege, legalitatea dispunerii și efectuării acestor măsuri.

La 07 martie 2026, avocatul Sergiu Vasiliu a declarat recurs în numele lui Vadim Socol. Acesta solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță. Recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Apărarea susține că decizia instanței de apel este arbitrară, întrucât se întemeiază, în principal, pe rezultatele unei măsuri speciale de investigație efectuate într-o altă cauză penală, ale căror rezultate au fost preluate în prezenta cauză fără autorizarea judecătorului de instrucție. De asemenea, instanța de apel a dat probelor o interpretare vădit nerezonabilă. Ea nu a examinat în mod efectiv circumstanțele cauzei și nu s-a pronunțat asupra argumentelor și probelor relevante, limitându-se la preluarea și reproducerea constatărilor instanței de fond. Mijloacele de probă au fost, în esență, preluate din rechizitoriu, fără a fi supuse unei analize proprii și efective în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La 12 martie 2026, avocatul Gheorghe Sorici a declarat recurs în numele lui Dmitri Chiosa-Mușet. Acesta solicită casarea sentinței și a deciziei instanței de apel și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat pe ambele capete de acuzare, pe motiv că faptele imputate nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor. Recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. Avocatul susține că instanța de apel și-a întemeiat soluția pe probe administrate cu încălcarea legii și nu le-a apreciat în conformitate cu art. 101 din Codul de procedură penală. Nu există probe care să confirme că Dmitri Chiosa-Mușet ar fi promis, oferit sau remis bani în scopul exercitării influenței asupra unor persoane publice. Instanța de apel că nu a explicat înlăturarea sau relativizarea declarațiilor martorului Alexandru Golea privind caracterul administrativ și legal al demersurilor efectuate. Ea nu a indicat secvențele audio-video care ar confirma promisiunea sau remiterea banilor de către Dmitri Chiosa-Mușet în scopul exercitării influenței. Emiterea unor acte administrative în urma unor cereri, procuri, plăți oficiale și proceduri desfășurate în fața autorităților nu demonstrează, prin ea însăși, existența traficului de influență. Măsurile speciale de investigație au fost efectuate într-o altă cauză penală, iar utilizarea lor în prezenta cauză nu a fost autorizată de judecătorul de instrucție. Conexarea și ulterior disjungerea cauzelor prin ordonanța procurorului 9 nu poate substitui controlul judiciar și nu poate suplini lipsa autorizării judecătorului de instrucție. Prin urmare, instanța de apel a întemeiat soluția pe probe a căror legalitate și valoare probantă nu au fost verificate în mod efectiv și că decizia nu răspunde argumentelor esențiale invocate de apărare.

La ziua comiterii faptei partea relevantă a Codului penal era următoarea: „Articolul 326. Traficul de influenţă (11) Promisiunea … darea unei persoane, personal … de bunuri … pentru aceasta … susţine că are o influenţă asupra unei persoane publice… (2) Acţiunile prevăzute la alin. … (11): b) săvîrşite de două sau mai multe persoane; d) urmate de influenţa promisă sau de obţinerea rezultatului urmărit se pedepsesc cu amendă în mărime de la 3000 la 4000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani.”

La data pronunțării sentinței, art. 326 alin. (2) lit. b) a fost abrogat prin Legea nr. 136/2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). 10

Nu orice eroare de drept este temei de recurs. În primul rând, ea trebuie să cadă sub incidența unui temei de recurs. De asemenea, aceasta nu trebuie să cadă sub incidența unui temei de inadmisibilitate. Îi revine recurentului să convingă instanța că recursul urmează a fi admis.

Ambele recursuri sunt întemeiate pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală și conțin argumente similare. Recurenții invocă existența a trei erori judiciare distincte. În esență, argumentele recurenților vizează utilizarea rezultatelor măsurilor speciale de investigație efectuate într-o altă cauză penală, fără autorizarea judecătorului de instrucție de a fi preluate în prezenta cauză, și susțin că instanța de apel nu a examinat în mod efectiv probele și argumentele apărării, limitându-se la preluarea concluziilor primei instanțe. Acestea se circumscriu interpretării eronate a legii, contrar jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. Curtea Supremă a explicat că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, de regulă, nu pot fi invocate concomitent, deoarece se autoexclud (încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 32-33 și 1ra-351/2024, § 25). Pentru a fi incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, recurentul trebuie să indice prevederea legală interpretată greșit, să demonstreze caracterul determinant al erorii asupra soluției și să invoce jurisprudența relevantă care susține o interpretare diferită a normei aplicabile (încheierea nr. 1ra-124/2025, § 18).

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42, și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, §§ 38-39, Curtea Supremă a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul pct. 6), recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. Este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat. Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii.

Având în vedere argumentele invocate, recursurile vor fi examinate doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Dezacordul cu aprecierea unor probe și respingerea altora, în condițiile în care decizia instanței de apel explică de ce a fost făcut acest lucru, nu se 11 încadrează în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de apel a verificat argumentele apărării referitoare la legalitatea probelor, valoarea probantă a acestora și temeinicia concluziilor primei instanțe, oferind o motivare care permite atât înțelegerea raționamentului urmat, cât și exercitarea efectivă a controlului judiciar.

Rezultatele măsurilor speciale de investigație au fost supuse verificării și aprecierii instanțelor de fond și de apel, fiind coroborate cu celelalte probe administrate în cauză. Simpla împrejurare că măsurile speciale de investigație au fost efectuate inițial în cadrul unei alte cauze penale nu conduce, prin ea însăși, la nulitatea rezultatelor acestora și nici nu exclude posibilitatea utilizării lor într-o altă cauză, în măsura în care acestea au fost obținute și valorificate cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de lege (decizia nr. 1ra-347/24 §§ 62-65). Cauza penală în cadrul căreia au fost făcute înregistrările nu îi viza direct pe condamnați. Cauza penală a fost pornită în privința mai multor funcționari din primărie. Ca urmare a acestor înregistrări s-a ajuns la documentarea comportamentului acestora. În plus, instanțele de fond nu au întemeiat soluția exclusiv pe rezultatele măsurilor speciale de investigație, ci au examinat aceste mijloace de probă în coroborare cu ansamblul probator administrat în cauză.

Existența cererilor, a procedurilor administrative și a actelor emise ulterior nu exclude, prin ea însăși, existența unei înțelegeri ilicite privind exercitarea influenței. Dovedirea traficului de influență nu este condiționată de existența unei înregistrări audio-video care să surprindă nemijlocit remiterea banilor. Convorbirile interceptate relevă discuții despre intervenții, „rezolvarea” problemelor și sume de bani, fiind utilizat un limbaj indirect și codificat, iar conținutul acestora se coroborează cu actele ridicate de la autoritățile publice. În convorbirea din 08 noiembrie 2017 sunt discutate sume, inclusiv un „avans” și suma finală pentru obținerea rezultatului, iar în discuția din 16 noiembrie 2017, referitoare la gheretele de pe str. Băcioii Noi, apar expresii precum „Какие жертвы? (Ce sacrificiu?) – любые жертвы? (Orice sacrificiu?) - любые... (Oricare...)” în contextul soluționării problemei. Convorbirea din 22 noiembrie 2017 relevă discutarea unor sume de bani pentru „arendă”, acestea fiind indicate inclusiv prin gesturi, iar discuția din 28 noiembrie 2017 confirmă continuarea demersurilor pentru soluționarea problemelor administrative. Aceste convorbiri se coroborează cu actele ridicate de la Pretura s. Botanica și Primăria mun. Chișinău, care confirmă existența și evoluția procedurilor privind gheretele de pe str. Băcioii Noi și terenul de pe bd. Dacia (vezi para. 15-17). Instanța de apel a conchis că procedurile oficiale constituiau doar cadrul formal în care se realizau demersurile, în timp ce înțelegerea dintre participanți viza exercitarea influenței asupra persoanelor competente, în scopul obținerii unor soluții favorabile.

Din recurs nu rezultă de ce aprecierea probelor din decizia instanței de apel este irațională. Declarațiile lui Alexandru Golea nu exclud exercitarea unei influențe neoficiale în paralel cu procedura administrativă. Martorul Golea a declarat, de altfel, că nu cunoaște cine a contribuit la perfectarea contractului și 12 nu poate confirma dacă Vadim Socol a participat sau nu la perfectarea actelor. Declarațiile lui Golea au o valoare probatorie limitată în raport cu aspectele pe care acesta personal nu le cunoștea, iar concluziile instanței de apel rezultă din aprecierea coroborată a convorbirilor interceptate, actelor administrative și celorlalte probe administrate.

Apărarea nu a oferit o explicație plauzibilă pentru faptul că discuțiile și gesturile surprinse ar fi vizat exclusiv achitarea taxelor, penalităților sau restanțelor la arendă. Ea nu a explicat contextul în care sumele sunt discutate, respectiv în legătură cu intervenții, „avans” și obținerea unui rezultat favorabil. Obligațiile de plată aferente arendei puteau fi confirmate prin acte și achitate. Discuțiile înregistrate au avut loc în noiembrie 2017, iar inculpații au aflat despre urmărirea penală câteva luni mai târziu. Nu au fost prezentate probe că sumele, despre care apărarea susține că sunt taxe, penalități sau restanțe la arendă, au fost avansate spre plată și achitate în mărimea convenită cu funcționarii primăriei.

Prin urmare, recursurile sunt vădite neîntemeiate.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile avocaților Sergiu Vasiliu și Gheorghe Sorici împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 13 ianuarie 2026. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 13