1ra-744/24 — Art.324 alin.2 lit.b CP

Vladimir Bejan a fost apărat de avocații Alexandru Balan și Marin Sardari. Cristina Palamarji a fost apărată de avocatul Ignat Dumitran.

Judecătoria Cahul i-a recunoscut vinovați pe Vladimir Bejan și Cristina Palamarji de săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) din Codul penal și i-a condamnat definitiv pe fiecare la câte cinci ani și una lună de închisoare, amendă în mărime de 6.100 de unități convenționale și privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de opt ani. Suma de 1.000 de lei a fost confiscată, în mod solidar, de la Vladimir Bejan și Cristina Palamarji în contul statului.

Apeluri au declarat avocații Alexandru Balan și Ignat Dumitran. Curtea de Apel Cahul a admis apelurile, a casat sentința și i-a achitat pe Vladimir Bejan și Cristina Palamarji deoarece nu a fost constatată existența faptelor imputate.

La 29 mai 2024, procurorul Dumitru Calendari a declarat recurs. El a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței.

Urmărirea penală a fost desfășurată în perioada 27 ianuarie - 14 aprilie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 19 aprilie 2021 - 06 aprilie 2023, iar instanța de apel în perioada 28 aprilie 2023 - 07 mai 2024. Cauza a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 10 iunie 2024 și a fost distribuită judecătorului raportor Lilia Roic-Botezatu. Ca urmare a sistării transferului temporar al ultimei, la 02 iunie 2025, cauza a fost distribuită judecătorului Ghenadie Eremciuc. După sistarea transferului temporar al ultimului, la 06 mai 2026, cauza a fost distribuită judecătorului raportor Vladislav Gribincea. ÎN FAPT 1 a. Învinuirea

Vladimir Bejan și Cristina Palamarji, subofițeri al Serviciului Patrulare al Secției Securitate Publică a IP Cahul, au fost învinuiți că la 03 ianuarie 2021, în jurul orei 15:15, de comun acord, au pretins și primit de la conducătorul auto Dumitru Chicioroagă, pentru a nu documenta contravenția prevăzută de art. 229 alin. (1)–(3) Cod contravențional și pentru a nu ridica automobilul la parcarea specială, o sumă nedeterminată în lire sterline. Această faptă a fost calificată în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Vladimir Bejan și Cristina Palamarji, subofițeri al Serviciului Patrulare al Secției Securitate Publică a IP Cahul, au fost învinuiți și că la 03 ianuarie 2021, în jurul orei 18:02, de comun acord, au pretins și primit de la conducătorul auto Ion Chetroi, pentru a nu-l documenta în baza art. 228 alin. (3) Cod contravențional, suma de 1.000 de lei. Această faptă a fost calificată în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. b. Acțiuni procesuale și probele i. Cauza penală nr. 2020970601 și măsurile speciale de investigații (MSI)

La 26 octombrie 2020, în cadrul DGT Sud a CNA a fost întocmit un raport de autosesizare privind acte de corupție comise de angajați ai IP Cahul implicați în serviciul 112. La 27 octombrie 2020, Ion Cubreacov a depus un denunț privind remiterea a 300 de euro unor polițiști, pentru a nu documenta o contravenție. În baza acestor informații, la 28 octombrie 2020 a fost pornită cauza penală nr. 2020970601 în baza art. 324 alin. (2) lit. b) și art. 327 alin. (2) lit. b¹) Cod penal (f.d. 64, 69, 71–72, vol. I).

Prin ordonanțele procurorului Radu Palencu și încheierile judecătorului de instrucție au fost autorizate măsuri speciale de investigații privind automobilul de serviciu „Dacia Duster” cu n/î MAI 8034, utilizat de angajații IP Cahul implicați în serviciul 112, inclusiv urmărirea vizuală și instalarea aparatelor de supraveghere audio-video în perioada 04 noiembrie 2020 – 04 februarie 2021.

Prin procesele-verbale din 04 și 27 ianuarie 2021 privind rezultatele urmăririi vizuale au fost consemnate mai multe stopări de automobile efectuate de echipajul implicat în serviciul 112, inclusiv cazul din 03 ianuarie 2021 privind automobilul condus de Ion Chetroi, care a urcat în automobilul poliției și ulterior și-a continuat deplasarea fără întocmirea actelor procesuale. Totodată, s-a consemnat că nu toate automobilele stopate au putut fi identificate, deoarece stopările erau spontane, efectuate în locuri neaglomerate și pe perioade scurte de timp.

La 04 februarie 2021, au fost consemnate rezultatele MSI, fiind anexate stenograme și suporturi electronice privind pretinderea și primirea unor sume de bani de către colaboratori ai IP Cahul, inclusiv cauzele ce îi vizează pe Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi. La 05 februarie 2021, judecătorul de instrucție a 2 constatat legalitatea măsurilor speciale de investigații efectuate (f.d. 38, 78–112, vol. I). ii. Pornirea cauzelor penale nr. 2021970037 și nr. 2021970038 și conexarea lor

În baza datelor obținute prin MSI în cauza nr. 2020970601, la 27 ianuarie 2021, ofițerul de investigații Dmitri Guțu a întocmit două procese-verbale de constatare a infracțiunii privind pretinderea și primirea de către colaboratorii IP Cahul, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji, implicați în serviciul 112, a 20 de lire sterline de la Dumitru Chicioroagă și a 1.000 de lei de la Ion Chetroi (f.d. 8, 30, vol. I). În aceeași zi, ofițerul superior de urmărire penală Dmitri Sîrf a pornit cauzele penale nr. 2021970037 și nr. 2021970038 în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal. La 29 ianuarie 2021, procurorul Radu Palencu a dispus conexarea acestora și atribuirea numărului unic 2021970037 (f.d. 2, 24, 42, vol. I). iii. Transmiterea și utilizarea rezultatelor MSI din cauza nr. 2020970601 în cauza penală nr. 2021970037

La 09 februarie 2021, ofițerul de urmărire penală Dmitri Sîrf a dispus folosirea în cauza penală nr. 2021970037 a datelor obținute prin MSI în cauza penală nr. 2020970601, reținând că înregistrările audio-video efectuate în perioada 04 noiembrie 2020 – 04 februarie 2021 surprind discuțiile purtate de Vladimir Bejan și Cristina Palamarji cu Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi (f.d. 47–49, vol. I). La 10 februarie 2021, judecătorul de instrucție a autorizat utilizarea acestor rezultate și ridicarea suporturilor electronice (f.d. 54–57, vol. I).

La 11 februarie 2021, au fost ridicate actele privind autorizarea și efectuarea MSI, precum și două suporturi DVD-R cu înregistrările audio-video din 03 ianuarie 2021, iar la 12 februarie 2021 acestea au fost anexate la dosar și recunoscute drept corpuri delicte (f.d. 59–63, 117–118, vol. I).

Potrivit procesului-verbal de consemnare a MSI din 04 februarie 2021, înregistrările audio-video din 03 ianuarie 2021 relevă următoarele circumstanțe (f.d. 9-15, 94–103, vol. I): a. În secvența video de la ora 15:15, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji discută cu Dumitru Chicioroagă, stopat în timp ce conducea automobilul fără documente, asigurare și revizie tehnică valabile. Inculpații îi comunică faptul că urmează să fie documentat contravențional și că automobilul poate fi ridicat la parcarea specială. Bejan afirmă: „Îţi fac un protocol aşa că nu ai strahovcă şi testarea tehnică”, respectiv „Altfel duc maşina la parcarea cu plată”, iar Palamarji precizează: „Aista tehpasportul, aista-i motiv ca să-i ridic maşina”. Ulterior, Bejan o întreabă pe Palamarji: „Ce facem Cristina?”, iar aceasta răspunde: „Da, aformlit” (f.d. 9- 13, vol. I). b. În continuarea discuției, la ora 15:30, Dumitru Chicioroagă propune ridicarea plăcuțelor de înmatriculare în locul ridicării automobilului și afirmă că va prezenta ulterior certificatul de înmatriculare. La minutul 05:30–05:40, Bejan 3 ia permisul de conducere al lui Chicioroagă de la Palamarji, iar aceasta îi gesticulează dacă este necesară întocmirea actelor procesuale. Bejan îi răspunde sugestiv prin gest că nu este necesară întocmirea actelor, după care zâmbește și iese din automobilul de serviciu. După revenirea în automobil, Bejan afirmă: „Uite paunţi, hai băi gata băi, lasă-mă măi”, iar ulterior îi spune lui Palamarji: „Ia pune-i în bardacioc” (f.d. 14, vol. I). c. În secvența video din jurul orei 18:00, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji discută cu Ion Chetroi în contextul documentării contravenției prevăzute de art. 228 alin. (3) Cod contravențional. La începutul înregistrării, Bejan întreabă: „Ia vezi ce este jos acolo” … „mai este ceva jos?”, iar Palamarji afirmă: „Tre să fie sub scaun”. … „228 3”, iar Bejan îi afirma lui Palamarji și îi spune lui Chetroi:: „Eu ştiu, dă băi să-ţi fac băi 750 de lei”. Chetroi răspunde: „Ei dapăi”, iar Bejan continuă: „Dapăi ce?”. Chetroi afirmă: „Eu îs băiat de treabă, aseară…2, am făcut să fie tot frumos sa fie.” Bejan afirma și se dresaza lui Chetroi și Palamarji : „ Zici, dă-i documentele…., Fii atent”. La min. 04:12–04:20, Bejan ia de pe bancheta din spate un obiect din hârtie ce seamănă cu o bancnotă și îl pune lângă cutia de viteză a automobilului de serviciu, după care se aude expresia: „… 1000, îi cesnîi, nu m-a amăgit”. La min. 05:23–05:30, Bejan transmite obiectul lui Palamarji, care îl pune în torpedoul automobilului de serviciu (f.d.101-102, vol. I). La minutul 06.58 aceștia au o discuție despre cafea. La minutul 07:16 Cristina Palamarji îi indică prin gest lui Vladimir Bejan spre torpedoul automobilului și spune: „Ia aiştea ia”, iar Bejan răspunde: „Ei ține-i acolo”. Palamarji continuă: „Ei pentru ce, ei şi ai să iai ceva, înţeleg să fost eu o 1000, dar…”, iar Bejan îi spune: „Ei, nu mai [...] ia deschide aicea”. La minutul 07:34 Palamarji deschide torpedoul automobilului, ia o hârtie asemănătoare cu bancnota și i-o transmite lui Bejan (f.d. 109, vol. I). d. În secvența audio-video de la ora 19:45:08, la min.12.00, Bejan îi spune lui Palamarji: „Ia, ia lucrul acela din bardacioc”, la min. 12.21-12:34 Palamarji ia un obiect din torpedoul automobilului de serviciu (f.d 15, vol. I).

Potrivit actelor de serviciu, inclusiv ordinelor de numire și fișelor de post, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji activau în funcția de subofițeri superiori ai Serviciului Patrulare al Secției Securitate Publică a IP Cahul. Potrivit Programului de activitate al grupei operative, aceștia erau desemnați în cadrul echipajului I-112, care activa cu automobilul de serviciu „Dacia Duster” nr. MAI 8036 (f.d. 134–143, 178–181, vol. I).

La 03 februarie 2021, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji au fost puși sub învinuire în baza art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal și audiați în calitate de învinuiți. Vladimir Bejan a refuzat să facă declarații, iar Cristina Palamarji a declarat că nu deținea cod de agent constatator și nu întocmea personal procese-verbale contravenționale (f.d. 223–230, vol. I; 21–28, vol. II). La 14 4 aprilie 2021, procurorul Radu Palencu a completat învinuirile formulate, iar inculpații au refuzat să facă alte declarații (f.d. 93–111, vol. II).

La 15 februarie 2021, organul de urmărire penală al DGT Sud a CNA a pornit două cauze penale în baza art. 325 alin. (1) Cod penal privind coruperea activă a angajaților IP Cahul Vladimir Bejan și Cristina Palamarji. Cauzele vizau remiterea a 20 de lire sterline de către Dumitru Chicioroagă și a sumei de 1.000 de lei de către Ion Chetroi, pentru a evita documentarea contravențiilor comise de aceștia (f.d. 70–71, vol. II). Prin sentința Judecătoriei Cahul din 16 ianuarie 2024, Dumitru Chicioroagă a fost condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal.

Martorul Marin Dinu, șef al Serviciului Patrulare al IP Cahul, a declarat că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji activau în cadrul Serviciului Patrulare și erau implicați în activități de patrulare și reacționare operativă la apelurile de urgență 112. Angajații serviciului aveau competența de a stopa mijloace de transport, de a documenta contravenții și de a întocmi procese-verbale în cazul încălcărilor depistate. Toți angajații Serviciului Patrulare aveau cod de agent constatator și puteau documenta contravențiile prevăzute de art. 228–245 Cod contravențional. Potrivit graficului de serviciu pentru 03 ianuarie 2021, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji urmau să activeze în schimbul 08:00–20:00 cu automobilul de serviciu „Dacia Duster” cu n/î MAI 8036. Automobilul MAI 8036 era plecat, motiv pentru care inculpații au preluat automobilul de serviciu „Dacia Duster” cu n/î MAI 8034, cu care au efectuat patrularea și reacționarea la apelurile 112 în ziua respectivă. La ora 20:00, inculpații au predat schimbul persoanei responsabile, fără a raporta cazuri de corupție sau conexe. El a precizat că nu au fost înregistrate materiale privind „încălcarea regulilor de înmatriculare sau de revizie tehnică a vehiculelor” de către Dumitru Chicioroagă și nici privind „exploatarea vehiculelor cu volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale pe timp de noapte și în condiții de vizibilitate redusă” de către Ion Chetroi. Declarațiile date în ședința de judecată corespund, în esență, celor formulate la urmărirea penală, cu excepția faptului că în instanță martorul nu și-a amintit dacă Cristina Palamarji deținea efectiv cod de agent constatator (f.d. 119–120, vol. I; f.d. 173–174, vol. II). c. Poziția apărării

În ședința de judecată, inculpații Vladimir Bejan și Cristina Palamarji nu și-au recunoscut vinovăția și au refuzat să dea declarații (f.d. 199, vol. II).

În dezbaterile judiciare, apărarea a solicitat achitarea, invocând lipsa unor probe directe privind pretinderea sau primirea mijloacelor bănești. Apărarea a susținut că înregistrările video nu surprind remiterea banilor ori solicitări explicite din partea inculpaților, iar concluziile organului de urmărire penală se bazează pe interpretări ale circumstanțelor cauzei. Persoanele care a fi oferit bani nu au fost audiate în instanță. În replică, procurorul a susținut că imaginile video și circumstanțele cauzei demonstrează caracterul inteligibil al înțelegerii dintre 5 participanți, iar inculpații aveau competența de a stopa și documenta contravențiile rutiere. Acesta a arătat că remiterea sumei de 1.000 de lei și a 20 de lire sterline rezultă din materialele video, iar lipsa documentării contravențiilor confirmă scopul transmiterii banilor. Procurorul a invocat și declarațiile martorului Marin Dinu privind atribuțiile inculpaților, menționând că audierea conducătorilor auto nu era indispensabilă pentru stabilirea circumstanțelor cauzei (f.d. 200–201, vol. II). d. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 06 aprilie 2023, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea a două infracțiuni prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal și condamnați după cum urmează: Inculpat Pedeapsa pentru fiecare Pedeapsa definitivă în baza infracțiune art. 84 alin. (1) CP Vladimir Bejan câte cinci ani de închisoare, cinci ani și o lună de închisoare, amendă de 6.000 u.c. și amendă de 6.100 u.c. și privarea privarea de dreptul de a ocupa de dreptul de a ocupa funcții funcții publice pe șapte ani publice pe opt ani Cristina Palamarji câte cinci ani de închisoare, cinci ani și o lună de amendă de 6.000 u.c. și închisoare, amendă de 6.100 privarea de dreptul de a ocupa u.c. și privarea de dreptul de a funcții publice pe șapte ani ocupa funcții publice pe opt ani Instanța a dispus și confiscarea solidară, în beneficiul statului, a sumei de 1.000 de lei.

Instanța a reținut că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji, subofițeri superiori ai Serviciului Patrulare al IP Cahul, aveau obligația de a documenta contravențiile rutiere. În privința lui Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi ei nu au întocmit acte contravenționale. Potrivit declarațiilor martorului Marin Dinu, actele întocmite urmau să fie înregistrate și transmise IP Cahul. În episodul „Dumitru Chicioroagă”, instanța a reținut că inculpații au invocat încălcări ale Regulamentului circulației rutiere și posibilitatea ridicării automobilului la parcarea specială, insuflând conducătorului auto că singura soluție era transmiterea banilor pentru a evita documentarea contravenției. Făcând referire la stenogramele secvențelor audio-video redate la para. 13 lit. a)–e), instanța a reținut că Cristina Palamarji l-a întrebat prin gesturi pe Vladimir Bejan dacă trebuie întocmite acte procesuale, iar acesta a indicat că nu, după care inculpații au discutat despre „paunți”, iar banii în lire sterline au fost plasați în torpedoul automobilului de serviciu. Instanța a apreciat că măsurile speciale de investigație, coroborate cu celelalte probe administrate, confirmă pretinderea și primirea banilor pentru neîntocmirea actelor contravenționale, iar neidentificarea nominalului bancnotei nu exclude existența obiectului infracțiunii. În episodul „Ion Chetroi”, instanța a reținut că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji au 6 pretins și primit 1.000 de lei pentru a nu întocmi proces-verbal în baza art. 228 alin. (3) Cod contravențional. Cu referire la aceleași stenograme și la imaginile audio-video, instanța a reținut că Vladimir Bejan îi sugera lui Ion Chetroi transmiterea unei sume de bani, iar Cristina Palamarji îi comunica articolul contravențional aplicabil – „228 3”. Imaginile audio-video surprind preluarea unui obiect care se asemăna cu o bancnotă, plasarea acestuia în torpedou și transmiterea ulterioară către Vladimir Bejan. După primirea banilor, Vladimir Bejan s-a arătat mulțumit că Ion Chetroi „nu l-a amăgit”, iar procesul-verbal de urmărire vizuală confirmă că acesta și-a continuat deplasarea fără întocmirea actelor procesuale. Instanța a mai reținut că, pe ambele infracțiuni, au fost pornite cauze penale separate pentru corupere activă împotriva persoanelor care au oferit bani. La individualizarea pedepsei, instanța a reținut gravitatea faptelor, lipsa antecedentelor penale și a circumstanțelor atenuante sau agravante, apreciind că pedepsele aplicate sunt necesare pentru restabilirea echității sociale și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni. e. Apelul și decizia instanței de apel

La 14 și 18 aprilie 2023, avocații Alexandru Balan și Ignat Dumitran au declarat apel. Ei au solicitat achitarea inculpaților. Avocatul Alexandru Balan a susținut că faptele imputate lui Vladimir Bejan nu au fost comise, iar avocatul Ignat Dumitran a invocat că fapta imputată Cristinei Palamarji nu întrunește elementele infracțiunii. În esență, apelurile au avut același argumentate. Apărarea a susținut că sentința se bazează exclusiv pe interpretarea înregistrărilor audio-video obținute în urma măsurilor speciale de investigații, fără probe certe privind pretinderea și primirea banilor. Potrivit apelurilor, din imaginile video nu rezultă clar existența sau transmiterea bancnotelor pretins remise, iar ordonanțele de pornire a urmăririi penale pentru corupere activă nu constituie probe ale vinovăției inculpaților. Totodată, apărarea a susținut că nu există probe privind un acord prealabil între inculpați pentru pretinderea și primirea remunerației ilicite și că toate dubiile existente urmau să fie interpretate în favoarea inculpaților.

Prin decizia Curtea de Apel Cahul din 07 mai 2024, apelurile au fost admise, casată sentința, iar Bejan Vladimir și Palamarji Cristina au fost achitați, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța a reținut că sentința de condamnare s-a întemeiat preponderent pe rezultatele măsurilor speciale de investigații. Organul de urmărire penală nu a administrat alte probe care să confirme pretinderea și primirea banilor. Nu au fost ridicate pretinsele mijloace bănești, nu au fost efectuate percheziții ori expertize, iar imaginile video și stenogramele indică doar un „obiect din hârtie” care „se aseamănă cu o bancnotă”, fără stabilirea certă a naturii ori nominalului acestuia și fără existența unor cuvinte, gesturi sau semne explicite de pretindere a banilor. Discuțiile privind verificarea actelor și eventualele contravenții nu demonstrează, prin ele însele, existența infracțiunii. Au fost constatate divergențe între învinuire și materialele cauzei, deoarece, potrivit programului de activitate din 03 ianuarie 7 2021, inculpații activau în automobilul MAI 8036, iar acuzarea le-a imputat faptele în automobilul MAI 8034. De asemenea, învinuirea indica mun. Cahul drept loc al comiterii faptei privind pe Ion Chetroi, în timp ce procesul-verbal de consemnare a MSI menționa satul Crihana Veche, raionul Cahul. Instanța a mai reținut că ordonanțele de pornire a urmăririi penale pentru presupuse acțiuni de corupere activă ale lui Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi nu demonstrează, prin ele însele, pretinderea și primirea mijloacelor bănești de către Vladimir Bejan și Cristina Palamarji. f. Recursul și examinarea acestuia

La 29 mai 2024, procurorul Dumitru Calendari a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Procurorul susține că instanța de apel a apreciat selectiv și superficial probele administrate, fără a le analiza în ansamblu și în coroborare. Instanța de apel nu a motivat admisibilitatea sau inadmisibilitatea probelor și a ignorat conținutul înregistrărilor audio-video cercetate în ședință. În opinia sa, rezultatele măsurilor speciale de investigații au fost obținute legal, autorizate de judecătorul de instrucție și nu au fost declarate inadmisibile în condițiile art. 94 Cod de procedură penală sau nule potrivit art. 251–251² Cod de procedură penală. Procurorul consideră că stenogramele, înregistrările audio-video și procesul-verbal de urmărire vizuală demonstrează că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji au pretins și primit mijloace bănești de la Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi, fapt confirmat prin discuțiile purtate cu conducătorii auto, lipsa documentării contravențiilor, preluarea unei bancnote de pe bancheta automobilului și transmiterea acesteia între inculpați. Procurorul a invocat că Dumitru Chicioroagă a fost condamnat pentru corupere activă în legătură cu același episod, iar concluziile instanței de apel privind insuficiența probelor sunt arbitrare și contrare practicii Curții Supreme de Justiție.

La 25 iunie 2026, Curtea Supremă de Justiție a solicitat părților să depună referințe și le-a citat în ședință publică, stabilind examinarea recursului pentru 22 iulie 2026. Totodată, instanța a solicitat părților să răspundă la următoarele întrebări: i) Este hotărârea instanței de apel bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, având în vedere aprecierea dată înregistrărilor audio-video coroborată cu celelalte probe din dosar 1ra-347/24, §§ 56, 60-70)? ii) În cazul în care partea susține că a avut loc coruperea pasivă, care este încadrarea juridică a faptei incriminate, având în vedere modificările introduse prin Legea nr. 136/2024?

La 22 iulie 2026, Curtea Supremă de Justiție a desfășurat o ședință publică pentru examinarea recursului. În ședință s-au prezentat procurorul Cătălin Scutelnic și apărătorii Ignat Dumitran și Marin Sardari. Ședința s-a desfășurat în lipsa inculpaților, fiind depusă o cerere de examinare a cauzei în lipsă în numele 8 Cristinei Palamarji, iar Vladimir Bejan aflându-se peste hotare. În cadrul ședinței au fost vizionate înregistrările audio-video, după care participanții au susținut pledoariile.

În referință și pledoarii, procurorul Cătălin Scutelnic a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și pronunțarea unei hotărîri de condamnare pe art. 324 alin. (1) Cod penal, și liberarea de pedeapsă datorită intervenirii prescripției. Procurorul a susținut că înregistrările video infirmă concluziile curții de apel și demonstrează că inculpații au operat cu bani, au ascuns bancnotele în torpedou și au făcut referire la sumele „1000” și „pounds”. De asemenea, imaginile confirmă utilizarea de către inculpați a mijlocului de transport MAI 8034, precum și faptul că aceștia au constatat contravențiile comise de Chicioroagă, dar nu au întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție. În opinia acuzării, expresiile surprinse în înregistrări dovedesc complicitatea, intenția și pretinderea foloaselor, motiv pentru care a solicitat admiterea recursului și condamnarea inculpaților.

Apărătorul Ignat Dumitran solicită achitarea lui Palamarji, deoarece fapta ei nu constituie infracțiune. El a susținut că înregistrările video nu demonstrează primirea unor bani sau existența unei mite, întrucât nu există expertiză video, ridicarea presupuselor bancnote sau documentare în flagrant, iar persoana aflată în spatele automobilului nu este identificată cu certitudine. De asemenea, banii din torpedou puteau fi personali și că Palamarji nu a comunicat cu șoferii.

Apărătorul Marin Sardari a susținut că înregistrările video nu constituie probe directe ale pretinderii sau primirii banilor, întrucât nu se poate stabili natura obiectului vizibil, nu există ridicarea presupusei bancnote, cercetare la fața locului sau expertiză. El a invocat că toate dubiile se interpretează în favoarea inculpatului și a solicitat respingerea recursului procurorului și menținerea soluției de achitare.

La data săvârșirii infracțiunii și la data pronunțării deciziei Codul penal prevedea: „Articolul 60. Prescripţia tragerii la răspundere penală (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expirat următoarele termene: … 9 c) 15 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni grave;; … . Articolul 324. Corupere pasivă „(1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întîrzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în exercitarea funcţiei sale sau contrar acesteia (2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite: … b) de două sau mai multe persoane; … se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani. ”

În prezent, partea relevantă a Codului penal este următoarea: „Articolul 60. Prescripţia tragerii la răspundere penală (1) Persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvîrşirii infracţiunii au expirat următoarele termene: a) 3 ani de la săvîrşirea unei infracţiuni uşoare; Articolul 324. Coruperea pasivă (1) Pretinderea, acceptarea sau primirea, personal sau prin mijlocitor, de către o persoană publică sau de către o persoană publică străină de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau acceptarea ofertei ori promisiunii acestora pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sau contrar acesteia se pedepsește cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele 10 invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, para. 85). Totuși, dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție. Atunci când admite recursul, Curtea Supremă de asemenea poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs, cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material (deciziile nr. 1ra-560/23, § 50 și 1ra-1815/2023, § 26).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 1), 2) și 6) Cod de procedură penală.

Curtea Supremă a explicat că temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, de regulă, nu pot fi invocate concomitent, deoarece se autoexclud (încheierile nr. 1ra-1085/2024, § 32-33 și 1ra-351/2024, § 25). Pentru a fi incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, recurentul trebuie să indice prevederea legală interpretată greșit, să demonstreze caracterul determinant al erorii asupra soluției și să invoce jurisprudența relevantă care susține o interpretare diferită a normei aplicabile (încheierea nr. 1ra-124/2025, § 18).

În decizia nr. 1ra-1085/2024, §§ 37-42, și în încheierea nr. 1ra-1251/2024, §§ 38-39, Curtea Supremă a explicat sensul temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Dezacordul cu motivarea instanței de apel nu este temei de recurs. Pentru a admite un recurs în temeiul pct. 6), recurentul urmează să probeze că decizia instanței de apel este „arbitrară”, sau se „bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Nu orice eroare în aprecierea probelor poate duce la admiterea recursului în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Nu este suficient ca aprecierea să fie nerezonabilă. Ea trebuie să fie „vădit nerezonabilă”, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată rațional. Este posibil ca o hotărâre judecătorească să fie în același timp „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”. Totuși, fiecare din cele două sintagme urmează a fi examinate separat. Suntem în prezența unei hotărâri judecătorești arbitrare sau vădit nerezonabile atunci când instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată, inclusiv când hotărârea judecătorească nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nici o legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii.

Având în vedere argumentele invocate în recurs, acesta va fi examinat doar prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. b. Temeinicia recursului 11

Procurorul susține că instanța de apel a interpretat greșit prevederile art. 93 alin. (4) și art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală privind valoarea probatorie a rezultatelor măsurilor speciale de investigații și a apreciat în mod vădit nerezonabil probele administrate. În esență, acesta contestă concluzia instanței de apel potrivit căreia înregistrările audio-video surprind doar un „obiect din hârtie”, fără a demonstra pretinderea sau remiterea unor avantaje patrimoniale necuvenite. El susține că probele au fost analizate selectiv, nu în coroborare. Potrivit procurorului, vinovăția inculpaților rezultă și din sentința de condamnare a lui Chicioroagă.

În cauza nr. 1ra-347/24, § 61, Curtea Supremă de Justiție a notat că hotărârile judecătorești pronunțate în proceduri conexe nu beneficiază de autoritate de lucru judecat în cauza examinată ulterior. În cauza examinată ulterior, probele trebuie examinate nemijlocit, într-o procedură contradictorie. Această regulă se aplică atât în ceea ce privește temeinicia acuzației, cât și a admisibilității probelor. Prin urmare, sentința în privința lui Chicioroagă nu poate fi pusă la baza unei hotărâri de condamnare.

Instanța de apel a invocat art. 93 alin. (4) Cod de procedură penală, reținând că rezultatele măsurilor speciale de investigații pot constitui probe doar dacă sunt verificate prin alte mijloace de probă prevăzute de lege. Ea a făcut trimitere la art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârea de condamnare nu poate avea la bază în mod determinant rezultatele măsurilor speciale de investigații. Instanța de apel a concluzionat că rezultatele măsurilor speciale de investigații (MSI) nu sunt suficiente pentru a demonstra existența faptelor imputate în lipsa altor probe directe, precum ridicarea banilor, efectuarea unui flagrant sau expertizarea bancnotelor.

Rezultatele MSI au fost obținute în cadrul cauzei penale nr. 2020970601. Măsurile speciale de investigații privind automobilul de serviciu „Dacia Duster” cu n/î MAI 8034 au fost autorizate prin ordonanțele corespunzătoare. Prin încheierea judecătorului de instrucție din 10 februarie 2021, a fost autorizată folosirea rezultatelor MSI în cauza penală nr. 2021970037. Înregistrările audio-video din 03 ianuarie 2021 au fost anexate la dosar și recunoscute drept corpuri delicte. Cu privire la acestea au fost întocmite actele procedurale în care se consemnează rezultatele măsurilor speciale de investigaţii (vezi para. 9-15). Prin urmare, procedura prevăzută de art. 93 alin. (4) Cod de procedură penală a fost respectată.

În ceea ce privește art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală, acesta urmează a fi interpretat prin prisma alin. (1) și (3). Alin. (1) prevede că fiecare probă trebuie apreciată separat și în coroborare cu alte probe, iar alin. (3) menționează că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită. De asemenea, alin. (5) urmează a fi interpretat prin prisma scopului său, și anume protejarea persoanei împotriva unor metode secrete și subiective de acumulare a probelor. 12 Legea nu interzice nici coroborarea mai multor probe obținute prin diferite măsuri speciale de investigații, iar vinovăția poate fi constatată și în baza coroborării mai multor probe indirecte care o confirmă cu certitudine (încheierea nr. 1ra-743/2023, § 38). În decizia nr. 1ra-65/25, § 55, Curtea Supremă a menționat că înregistrarea video efectuată de agent al statului este cea mai credibilă formă de documentare a unor fapte la care au participat puține persoane. Înregistrările redau cel mai bine ce s-a întâmplat și nu suferă modificări odată cu trecerea timpului. Aceste înregistrări au fost puse la dispoziția apărării, care a putut să ofere versiunea ei asupra imaginilor. Rezultatele MSI nu au fost unicele probe administrate în această cauză. Din materialele cauzei rezultă că procese-verbale de documentare a celor două contravenții nu au fost întocmite de către inculpați. Această circumstanță nu a fost contestată de către apărare. Stoparea în trafic a automobilului condus de Chetroi a fost documentată prin urmărire vizuală. De asemenea, martorul Dinu a confirmat că inculpații au preluat automobilul MAI 8034 la 03 ianuarie 2021. În asemenea circumstanțe, concluzia instanței de apel se bazează pe o interpretare eronată a art. 101 alin. (5) Cod de procedură penală.

Instanța de apel a considerat că lipsa bancnotelor exclud existența infracțiunii incriminate. Completul notează că urmărirea penală a fost pornită ca urmare a documentării suspiciunilor de corupție comise de angajații IP Cahul și nu viza nemijlocit inculpații. Această documentare a durat timp de câteva luni. Banii pretins primiți de inculpați nu au fost transmiși de agenți sub acoperire și nu au fost marcați. În asemenea circumstanțe, punerea la baza achitării a faptului că nu au fost depistați banii primiți nu este rațională. O asemenea interpretare ar face imposibilă documentarea cauzelor complexe de corupție (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-126/24, § 40). De asemenea, percheziția automobilului peste câteva luni de la comiterea faptei, când a fost documentat faptul că banii primiți au fost luați din automobil, este lipsită de orice utilitate practică. Prin urmare, această concluzie a instanței de apel este eronată.

Instanța de apel a mai notat că nu a fost dovedită suma exactă primită. În cauza nr. 1ra-560/2023, §§ 55–58, Curtea Supremă de Justiție a statuat că remiterea unei sume modeste de bani, la cererea persoanei publice, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu într-un anumit mod, nu poate fi încadrată conform art. 315 Cod contravențional, ci conform art. 324 Cod penal. Cu alte cuvinte, dacă persoana publică pretinde o remunerație necuvenită cu acest scop, fapta urmează a fi încadrată conform art. 324 Cod penal, indiferent de mărimea remunerației pretinse sau primite.

Potrivit deciziei instanței de apel, înregistrările video nu confirmă nici pretinderea sau primirea banilor de către inculpați. Instanța de apel nu a reținut acțiuni, cuvinte, gesturi sau semne, prin care inculpații să pretindă mijloace bănești de la conducătorii Chicioroagă și Chetroi. Potrivit deciziei contestate, din unghiul de filmare a camerei de înregistrare instalată în automobil și a calității 13 joase a înregistrărilor video nu este posibil a distinge primirea bancnotelor și nominalul lor. De asemenea, conform Programului de activitate aprobat de șeful IP Cahul, la 03 ianuarie 2021, echipajul format din inculpați aveau în folosință automobilul MAI 8036.

Completul conchide că înregistrările video sunt de o calitate suficientă pentru a observa în ele fețele inculpaților, iar sunetul este clar. Din înregistrare rezultă discuția avută cu Chicioroagă de către ambii inculpați, inclusiv gestul lui Bejan adresat lui Palamarji de a nu întocmi procesul-verbal. Peste circa cinci minute, Bejan revine în automobil și spune „uite paunzi”. De asemenea, după discuția avută cu Chetroi, Bejan revine în automobil și îi spune lui Palamarji „1000, îi cesnîi, nu m-a amăgit”. După fiecare dintre aceste conversații, Bejan i-a transmis lui Palamarji niște hârtii pentru a fi puse în torpedoul automobilului. De asemenea, de câteva ori, Palamarji rostește numele lui Bejan. În înregistrarea nr. 0135 de asemenea se observă numărul automobilului condus de inculpați - 8034. Niciuna dintre aceste circumstanțe nu au fost analizate în decizie.

Instanța de apel nu a dat o apreciere nici procesului-verbal de urmărire vizuală, potrivit căruia automobilul condus de Ion Chetroi a fost stopat. Conducătorul auto a urcat în automobilul poliției pentru câteva minute, după care și-a continuat deplasarea fără întocmirea actelor procesuale (vezi para. 11). De asemenea, instanța de apel nu a analizat declarațiile martorului Marin Dinu, care a confirmat că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji aveau competența de a documenta contravențiile prevăzute de art. 228–245 Cod contravențional, că la 03 ianuarie 2021 au activat efectiv cu automobilul MAI 8034, deoarece automobilul MAI 8036 era indisponibil, și că pentru cele două abateri contraventionale nu au fost întocmite procese-verbale contravenționale (vezi para. 20).

Nicio instanță rezonabilă nu putea admite erorile de mai sus, mai ales prin casarea unei sentințe în care aceste aspecte au fost analizate minuțios. Prin urmare, instanța de apel se bazează pe o interpretare tendențioasă a legii și pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Asemenea decizii urmează a fi casate în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. c. Temeinicia acuzației

Potrivit pct. 3.1 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11 din 22 decembrie 2014, „pretinderea” constă într-o cerere, solicitare insistentă ori pretenție privind remiterea unui avantaj necuvenit, exprimată verbal, în scris sau în formă concludentă, fiind inteligibilă pentru persoana căreia îi este adresată, indiferent dacă a fost satisfăcută sau nu. Totodată, potrivit pct. 3.3 și 4 din aceeași hotărâre, „primirea” remunerației ilicite nu se limitează la preluarea manuală a acesteia, iar infracțiunea prevăzută de art. 324 Cod penal se consumă din momentul pretinderii avantajului necuvenit. Coruperea pasivă poate fi comisă doar cu intenție directă. În cauza nr. 1ra-1332/23, Curtea Supremă a subliniat că 14 simpla pretindere a unei sume de bani nu este suficientă, fiind necesară probarea scopului pentru care remunerația a fost pretinsă - neexercitarea sau exercitarea într-un anumit mod al atribuțiilor de serviciu. Intenția poate fi dedusă din conduita persoanei publice și din circumstanțele în care a fost primit avantajul necuvenit.

Instanța de apel a pronunțat o soluție de achitare, reținând că înregistrările audio-video surprind doar un „obiect din hârtie”, fără a demonstra remiterea unor avantaje patrimoniale necuvenite. Totodată, aceasta a considerat că lipsa ridicării mijloacelor bănești, a organizării unui flagrant și a expertizării bancnotelor exclude existența infracțiunii (vezi para. 26). După cum a fost menționat în para. 49, această interpretare este eronată.

Conform graficului de serviciu pentru 03 ianuarie 2021, Vladimir Bejan și Cristina Palamarji activau în schimbul 08:00-20:00, în același echipaj. Din înregistrări rezultă că Palamarji s-a adresat de câteva ori colegului său cu cuvântul „Bejan”, ceea ce confirmă că în înregistrări sunt anume inculpații. În înregistrarea nr. 0135 se observă numărul automobilului condus de inculpați, cu numărul de înmatriculare 8034. Potrivit acuzării, înregistrările au fost efectuate în acest automobil.

Din înregistrările audio-video rezultă că, în ambele cazuri, după discuțiile privind documentarea contravențiilor, conducătorii auto au remis lui Bejan obiecte asemănătoare unor bancnote, iar acestea au fost introduse în torpedoul automobilului de serviciu. Din declarațiile lui Bejan rezultă că acestea au fost transmise de către conducătorii auto care au comis abateri în trafic. Ulterior, conducătorii auto și-au continuat deplasarea fără întocmirea proceselor-verbale contravenționale (vezi para. 16 lit. a–d).

În episodul privind pe Dumitru Chicioroagă, discuțiile dintre inculpați și conducătorul auto au durat aproximativ 30 de minute și s-au axat repetat pe lipsa actelor, a asigurării obligatorii și a reviziei tehnice, precum și pe posibilitatea ridicării automobilului la parcarea specială. Vladimir Bejan afirma: „Îţi fac un protocol aşa că nu ai strahovcă şi testarea tehnică” și „Altfel duc maşina la parcarea cu plată”, iar Cristina Palamarji preciza: „Aista tehpasportul, aista-i motiv ca să-i ridic maşina”. Ulterior, Vladimir Bejan a întrebat-o pe Cristina Palamarji: „Ce facem, Cristina?”, iar aceasta a răspuns: „Da, aformlit”. După discuțiile privind întocmirea actelor contravenționale și revenirea lui Vladimir Bejan în automobil pentru a lua permisul lui Dumitru Chicioroagă, Cristina Palamarji i-a făcut semn dacă urmează întocmirea actelor, iar Vladimir Bejan i-a răspuns prin gest că aceasta nu mai este necesară. Imediat după revenirea în automobil, Vladimir Bejan a afirmat: „Uite paunţi”, iar ulterior i-a spus Cristinei Palamarji: „Ia pune-i în bardacioc”, aceasta plasând obiectele remise în torpedoul automobilului de serviciu. După Vladimir Bejan i-a spus: „Ia, ia lucrul acela din 15 bardacioc”, iar Cristina Palamarji a scos obiectul din torpedou și i l-a transmis (vezi para. 16 lit. a–b).

În episodul privind pe Ion Chetroi, după discuțiile privind sancționarea contravențională, Cristina Palamarji afirma: „228 3”, iar Vladimir Bejan îi spunea lui Ion Chetroi: „Eu ştiu, dă băi să-ţi fac băi 750 de lei”. Ion Chetroi răspundea: „Eu îs băiat de treabă” și „am făcut să fie tot frumos”. Ulterior, Vladimir Bejan a preluat de pe bancheta din spate un obiect asemănător unei bancnote, după care se aude expresia: „… 1000, îi cesnîi, nu m-a amăgit”. Obiectul a fost transmis Cristinei Palamarji și introdus în torpedoul automobilului de serviciu. În timpul pauzei, Cristina Palamarji i-a indicat lui Vladimir Bejan spre torpedou și a afirmat: „Ia aiştea ia” și „Ei pentru ce, ei şi ai să iai ceva, înţeleg să fost eu o 1000, dar”, după care a scos din torpedou o bancnotă de hârtie și i-a transmis-o (vezi para. 16 lit. c-d).

Apărătorul Ignat Dumitran a susținut că înregistrările nu au confirmat pretinderea banilor de către clienta sa, Cristina Palamarji. Această versiune a faptelor nu rezultă din înregistrările video. Intenția comună a inculpaților rezultă din conduita lor pe întreaga durată a evenimentelor. În episodul Chicioroagă, Palamarji îi comunică lui Chicioroagă încălcarea admisă și necesitatea ducerii automobilului la parcarea specială. Deși avea asupra sa formularele necesare întocmirii actelor contravenționale și cunoștea obligațiile ce îi reveneau, aceasta nu procedează la documentarea faptei și nu întreprinde nicio acțiune pentru aplicarea măsurilor prevăzute de lege. Atunci când îl întreabă pe Bejan dacă urmează să întocmească procesul-verbal, acesta îi dă de înțeles prin gesturi că nu este necesar, iar Palamarji nu întreprinde nimic. În episodul privind documentarea lui Ion Chetroi, care a avut loc după episodul Chicioroagă, ambii inculpați participă la constatarea contravenției și cunosc circumstanțele cauzei. Cristina Palamarji identifică încadrarea juridică a faptei, menționând expres „228 3” (articolul și alineatul din Codul contravențional ce incriminează exploatarea vehiculelor cu volanul amplasat pe partea dreaptă a axei longitudinale), ceea ce confirmă că aceasta cunoștea abaterea contravențională și temeiul legal al sancționării conducătorului auto. În același timp, Palamarji nu se delimitează de conduita lui Vladimir Bejan, care poartă discuții cu conducătorul auto referitoare la remiterea unei sume de bani pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu. În continuare, după ce Vladimir Bejan ridică un obiect cu aspectul unei bancnote și afirmă: „1000, îi cesnîi, nu m-a amăgit”, acesta îl transmite Cristinei Palamarji, care îl primește și îl depozitează în torpedoul automobilului de serviciu. Inculpata nu solicită explicații, nu formulează obiecții și nu manifestă vreo reacție de dezaprobare față de remiterea banilor. Ulterior, Cristina Palamarji îi indică lui Vladimir Bejan locul unde se află bancnota, iar, la solicitarea acestuia, deschide torpedoul și i-o remite. Totodată, afirmația acesteia: „Înțeleg să fost eu o 1000, dar...” relevă că inculpata cunoștea natura sumei remise și participa la discuția privind cuantumul acesteia, fără a contesta primirea banilor sau caracterul ilicit al 16 acestora. Dimpotrivă este nemulțumită de transmiterea unei așa sume mici. Aceeași conduită rezultă și din secvența audio-video de la ora 19:45:08, când, la indicația lui Vladimir Bejan de a lua „lucrul acela din bardacioc”, Cristina Palamarji ridică obiectul depozitat anterior. Aceste împrejurări, analizate în ansamblu, confirmă că ambii inculpați au acționat în baza unei intenții comune, în vederea pretinderii și primirii unor mijloace bănești pentru neîndeplinirea obligațiilor de serviciu.

Prima instanță a conchis că aceste circumstanțe întrunesc elementele pretinderii și primirii unui avantaj patrimonial necuvenit. Inculpații au discutat îndelung despre întocmirea actelor contravenționale, ridicarea automobilului și sancționarea conducătorilor auto, însă au tergiversat documentarea cazurilor și au permis ulterior continuarea deplasării fără aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege. Succesiunea discuțiilor, referirile la „paunţi” și „1.000”, precum și mimica, gesturile și conduita inculpaților privind plasarea și păstrarea obiectelor în torpedoul automobilului de serviciu erau inteligibile pentru conducătorii auto și relevă pretinderea și primirea unor avantaje patrimoniale necuvenite pentru neîntocmirea actelor contravenționale.

Având în vedere cele expuse, completul este de acord cu constatatrea din sentință că faptele incriminate lui Vladimir Bejan și Cristina Palamarji, descrise la para. 7 și 8 au fost dovedite dincolo de orice dubiu rezonabil și împărtășește constatările primei instanțe expuse la para. 24. Ansamblul probelor administrate demonstrează că Vladimir Bejan și Cristina Palamarji au pretins și au primit avantaje patrimoniale necuvenite de la Dumitru Chicioroagă și Ion Chetroi pentru a nu întocmi actele de constatare a contravențiilor și a le permite continuarea deplasării. Faptele lor întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 324 Cod penal.

Avocatul Marin Sardari a susținut că, în esență, faptele incriminate se referă la neîntocmirea de către inculpați a proceselor-verbale cu privire la contravenție, adică a neglijenței în serviciu. Acest argument se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor de fapt și a normelor de drept. În acest caz, neîntocmirea proceselor-verbale cu privire la contravenție a fost deliberată și s-a datorat primirii remunerației necuvenite cu un scop anume - ca acestea să nu fie întocmite. Aceste circumstanțe exclud încadrarea faptei drept neglijență în serviciu. c. Încadrarea faptei și pedeapsa penală

Infracțiunile constatate au fost comise la 03 ianuarie 2021. La acea dată, fapat de la art. 324 alin. (2) lit. b) Cod penal era sancționată cu închisoarea de la 5 la 10 ani și amendă, adică era o infracțiune gravă. La 07 septembrie 2024, art. 324 Cod penal a fost modificat prin Legea nr. 136/2024, fiind exclusă agravanta prevăzută anterior la alin. (2) lit. b) („de două sau mai multe persoane”). Potrivit art. 10 Cod penal, legea penală mai favorabilă se aplică retroactiv, inclusiv atunci 17 când este admis un recurs și este pronunțată o hotărâre nouă. Ca efect al modificării legislative, acțiunile lui Vladimir Bejan și Cristina Palamarji urmează a fi încadrate în baza art. 324 alin. (1) Cod penal în versiunea la ziua de astăzi.

Art. 324 alin. (1) Cod penal intră în categoria infracțiunilor ușoare, pentru care termenul de prescripție este de trei ani. Termenul de prescripție s-a împlinit la 03 ianuarie 2024. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Supreme de Justiție, intervenirea prescripției după sesizarea instanței exclude încetarea procesului penal. În asemenea cazuri, instanța urmează să pronunțe o hotărâre de condamnare și să libereze persoana de pedeapsă în temeiul art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală (deciziile nr. 1ra-303/2024, § 39; 1ra-312/2025, § 77).

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) și d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul procurorului Dumitru Calendari, casează integral decizia Curții de Apel Cahul din 07 mai 2024 și, în partea încadrării juridice și a stabilirii pedepsei, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 06 aprilie 2023, rejudecă cauza în această parte și pronunță o nouă hotărâre prin care: a) Vladimir Bejan și Cristina Palamarji se recunosc vinovați de comiterea a două infracțiunii prevăzute de art. 324 alin. (1) Cod penal și se liberează de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție; b) Celelalte dispoziții ale sentinței se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 18