1re-147/21 — Art. 241 alin. 2 lit. b, f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 29 octombrie 2019, Guzun Grigore a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 125 000 (una sută douăzeci și cinci mii) lei. Parasca Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) unități convenționale, echivalentul a 125 000 (una sută douăzeci și cinci mii) lei. S-a dispus de a aplica confiscarea specială, prin trecerea forțată și gratuită din contul inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru, în proprietatea statului, a contravalorii sumei de bani în mărime de 782 959,10 lei, constatată drept profit rezultat din activitatea infracțională. În scopul asigurării confiscării speciale a contravalorii sumei de bani în mărime de 782 959,10 lei, s-a dispus confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 368 250 lei, 1 3200 dolari SUA și 1550 euro, ridicate de organul de urmărire penală și sechestrate prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26 iunie2018, păstrate la organul de urmărire penală. După rămânerea definitivă a prezentei sentințe și executarea integrală de către inculpatul Parasca Alexandru a pedepsei cu amenda, măsura de constrângere aplicată asupra automobilului de model „AUDI A6” n/î xxxxx, cod VIN XXXXX urmează a înceta de drept, prin scoaterea sechestrului și restituirea bunului către proprietarul Parasca Alexandru. S-a dispus de a trece în contul statului cheltuielile de judecată, calculate de procuror pentru instrumentarea urmăririi penale, în sumă de 6746,82 lei.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că Guzun Grigore și Parasca Alexandru, au săvârșit practicarea ilegală a activității de întreprinzător, săvârșită de către două persoane, soldată cu obținerea unui profit în mărime de 782 959,10 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Guzun Grigore, începând cu vara anului 2016, având intenția obținerii unui profit material în interes personal, contrar prevederilor Legii nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care reglementează potrivit art. 3 că întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat, și potrivit art. 27 că Întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele și reprezentanțele (denumite în continuare întreprinderi), înființate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, până la începerea activității lor economice, în lipsa constituirii persoanei juridice și înregistrării în modul prevăzut de lege, s-a organizat în prealabil împreună cu Parasca Alexandru, în scopul desfășurării ilegale a unei activități de întreprinzător. Astfel, Guzun Grigore acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, a identificat inițial încăperea amplasată pe adresa xxxxx, ulterior sediul aflat pe xxxxx, după care încăperea amplasată în xxxxx, pe care a contractat-o în locațiune prin persoane interpuse, ulterior asigurând dotarea oficiului cu utilaje tehnice destinate prestării serviciilor financiare prin intermediul rețelei internet. Continuându-și acțiunile sale prejudiciabile, Guzun Grigore, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, a angajat fictiv la serviciu 80 persoane, în special vorbitori de limbă rusă, în lipsa unui ordin sau contract individual de muncă, i-a repartizat pe servicii de call-centru în calitate de pretinși manageri financiari și analitici, explicându-le rolul și atribuțiile fiecăruia. Ulterior, prin intermediul angajaților fictivi, Guzun Grigore împreună cu Parasca Alexandru, au organizat, au dirijat și au realizat practicarea unei activități de întreprinzător bazate pe atragerea potențialilor investitori, în scopul efectuării investițiilor pe piața financiară internațională. Prin acțiunile sale intenționate, contrar prevederilor art. 3, 91, 27 din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în lipsa înregistrării unei întreprinderi în modul prevăzut de lege, în perioada anilor 2 2016-2018, Guzun Grigore, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, prin intermediul site-urilor cac400.com, trade111.com, fxtrade.com, a organizat o activitate de întreprinzător ilegală prin intermediul unor angajați fictivi, de prestare a serviciilor de atragere a investiților de mijloace financiare pe piața financiară, de la diverși cetățeni ai Federației Ruse și Kazahstan. Prin urmare, în scopul tăinuirii practicării unei activități ilegale, Guzun Grigore acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, au creat aparența unei pretinse reprezentanțe a societății „INVESTING OTC” cu sediul în Federația Rusă (xxxxx), deși oficiile erau situate în Republica Moldova, mun. Chișinău, fără careva documente confirmative care ar confirma apartenența la persoana juridică străină invocată, în scopul convingerii potențialilor clienți de a efectua investiții pe piața financiară, acțiuni care contravin prevederilor art. 91 alin. (1) din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. Activitatea de întreprinzător ilegală era desfășurată cu suportul unui oficiu cu genuri de activitate similare, amplasat în Bulgaria, or. Sofia, administrat de către persoanele străine Peter Portnoy și Daniel Cohen, care la finele fiecărei luni asigurau transmiterea în Republica Moldova în numerar a mijloacelor bănești rezultate din activitatea desfășurată de oficiul organizat și coordonat de către Guzun Grigore și Parasca Alexandru. În aceste circumstanțe, în perioada anilor 2016-2018, ca rezultat al practicării ilegale a activității de întreprinzător organizate, dirijate și realizate de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, au rezultat mijloace bănești în sumă totală de 3 500 000 lei, dintre care 2 717 040,9 lei au reprezentat cheltuieli suportate pe parcursul practicării activității ilegale, iar suma de 782 959,10 lei a constituit profitul obținut de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Parasca Alexandru, începând cu vara anului 2016, având intenția obținerii unui profit material în interes personal, contrar prevederilor Legii nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care reglementează potrivit art. 3 că întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat, și potrivit art. 27 că întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele și reprezentanțele (denumite în continuare întreprinderi), înființate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, până la începerea activității lor economice, în lipsa constituirii persoanei juridice și înregistrării în modul prevăzut de lege, s-a organizat în prealabil împreună cu Guzun Grigore, în scopul desfășurării ilegale a unei activități de întreprinzător. Astfel, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, a identificat inițial încăperea amplasată pe adresa xxxxx, ulterior sediul aflat pe xxxxx, după care încăperea amplasată în xxxxx, pe care a 3 contractat-o în locațiune prin persoane interpuse, ulterior asigurând dotarea oficiului cu utilaje tehnice destinate prestării serviciilor financiare prin intermediul rețelei internet. Continuându-și acțiunile sale prejudiciabile, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, a angajat fictiv la serviciu 80 persoane, în special vorbitori de limbă rusă, în lipsa unui ordin sau contract individual de muncă, i-a repartizat pe servicii de call-centru în calitate de pretinși manageri financiari și analitici, explicându-le rolul și atribuțiile fiecăruia. Ulterior, prin intermediul angajaților fictivi, Parasca Alexandru împreună cu Guzun Grigore, au organizat, au dirijat și au realizat practicarea unei activități de întreprinzător bazate pe atragerea potențialilor investitori, în scopul efectuării investițiilor pe piața financiară internațională. Prin acțiunile sale intenționate, contrar prevederilor art. 3, 91, 27 din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în lipsa înregistrării unei întreprinderi în modul prevăzut de lege, în perioada anilor 2016- 2018, Parasca Alexandru, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, prin intermediul site-urilor cac400.com, trade111.com, fxtrade.com, a organizat o activitate de întreprinzător ilegală prin intermediul unor angajați fictivi, de prestare a serviciilor de atragere a investiților de mijloace financiare pe piața financiară, de la diverși cetățeni ai Federației Ruse și Kazahstan. Prin urmare, în scopul tăinuirii practicării unei activități ilegale, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, au creat aparența unei pretinse reprezentanțe a societății INVESTING OTC cu sediul în Federația Rusă (xxxxx), deși oficiile erau situate în Republica Moldova, mun. Chișinău, fără careva documente confirmative care ar confirma apartenența la persoana juridică străină invocată, în scopul convingerii potențialilor clienți de a efectua investiții pe piața financiară, acțiuni care contravin prevederilor art. 91 alin. (1) din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. Activitatea de întreprinzător ilegală era desfășurată cu suportul unui oficiu cu genuri de activitate similare, amplasat în Bulgaria, or. Sofia, administrat de către persoanele străine Peter Portnoy și Daniel Cohen, care la finele fiecărei luni asigurau transmiterea în Republica Moldova în numerar a mijloacelor bănești rezultate din activitatea desfășurată de oficiul organizat și coordonat de către Parasca Alexandru și Guzun Grigore. În aceste circumstanțe, în perioada anilor 2016-2018, ca rezultat al practicării ilegale a activității de întreprinzător organizate, dirijate și realizate de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, au rezultat mijloace bănești în sumă totală de 3 500 000 lei, dintre care 2 717 040,9 lei au reprezentat cheltuieli suportate pe parcursul practicării 4 activității ilegale, iar suma de 782 959,10 lei a constituit profitul obținut de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, ceea ce constituie proporții deosebit de mari.

Împotriva sentinței, în termen legal, a declarat recurs avocatul Vicol Ion în numele inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru, solicitând admiterea recursului, rejudecarea cauzei conform ordinii stabilite pentru prima instanță, casarea hotărârii contestate cu adoptarea unei noi soluții prin care inculpații să fie achitați în raport cu învinuirile aduse. În motivarea recursului apărarea a invocat următoarele aspecte: - inculpații au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea unei fapte care nu a fost comisă de ei, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil; - inculpaților le-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în sensul art. 6&1 CEDO sub aspectul garanțiilor: nerespectarea obligației de motivare a soluției, a fost încălcat dreptul garantat prin art. 6&2 CEDO - prezumția nevinovăției, a fost încălcat dreptul la apărare - art. 6&3 CEDO; - declară avocatul că pentru a se putea ajunge la o soluție de vinovăție, legea prevede că probele administrate să fie în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită în favoarea persoanei recunoscută public vinovată și să nu lase nici un dubiu cu privire la autorul faptei și vinovăția acestuia; - or, nevinovăția este prezumată și persoana culpabilă nefiind dator să-și probeze nevinovăția atâta timp cât nu s-a dovedit contra sa. Acest principiu este regăsit în art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 14.2 din Pactul Internațional asupra Drepturilor Civile și Politice, art. 21 din Constituție și art. 8 Cod de procedură penală; - hotărârea de recunoaștere a unei persoane ca fiind culpabilă trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăție, iar în caz de îndoială, ce nu poate fi înlăturată prin probe, trebuie să fie pronunțată o sentință de achitare; - instanța în argumentarea mijloacelor de probă, care le consideră, că confirmă fapta comisă de Parasca Alexandru și Guzun Grigore s-a referit la rapoartele de constatare tehnico-științifice din 12.06.2018 nr.110 și 138 din 26.06.2018, care consideră recurentul că sunt imprecise și neargumentate; - potrivit art. 93 alin. (2) pct. 7) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: constatările tehnico-științifice și medico-legale. Din textul art. 139 Cod de procedură penală, constatarea tehnico-științifică, ori medico-legală e posibilă de a fi fixată în cazul în care este necesară explicația unor fapte sau circumstanțe ale cauzei (...) poate folosi cunoștințele unui specialist, dispunând (...) efectuarea constatării tehnico-științifice ori medico-legale. Ori, constatarea tehnico-științifică se poate dispune, când există pericol de dispariție a unor probe ori de schimbare a unei situații de fapt și când este necesară o lămurire urgentă a unor fapte ori împrejurări. De regulă, constatarea tehnico-științifică se efectuează de către tehnicieni care funcționează pe lângă instituția OUP ori alte organe (cum ar fi constatarea medico-legală). Sau constatarea tehnico-științifică reprezintă o activitate de 5 interpretare și valorificare imediată a urmelor mijloacelor de probă și împrejurărilor de fapt desfășurate de specialiști ori tehnicieni, în scopul identificării făptuitorului și a obiectelor folosite la comiterea infracțiunii. Astfel spus, constatarea tehnico-științifică conform art. 93 Cod de procedură penală, alături de celelalte mijloace de probă, nu reprezintă un mijloc de probă, prin forța drepturilor prevăzute în art. 87 Cod de procedură penală. Din cele expuse derivă, că implicarea specialistului prin ordonanța OUP este necesar pentru elucidarea unor fapte și evidențierea informațiilor care constituie probe. Deci, constatările tehnice reprezintă un mod de a opera asupra anumitor mijloace de probă, în vederea stabilirii exacte a valorilor lor probatorii. Din noțiunea procesuală constatările tehnico-științifice pot fi efectuate de către specialiști tehnicieni, adică de constatare a aspectelor tehnice cum ar fi starea unui obiect fizic, probleme legate de originea unor produse, condițiile de fabricare, accidente de circulație, accidente cu utilaje (...). Conform regulilor generale rezultatele constatării tehnico-științifice consemnate în raport ar trebui să cuprindă ce metode au fost utilizate la constatarea tehnico-științifică, concluziile, care s-au făcut în rezultatul investigației; - afirmă că din optica rapoartelor de constatare tehnico-științifică întocmite de către Ana Budeanu, care în text se denumește când expert, când specialist, nu a analizat care au fost metodele și procedeele aplicate la stabilirea prejudiciului și a venitului inculpaților. Concluziile din rapoartele 110 și 139 sunt contradictorii și la stabilirea prejudiciului și a venitului. Nu există nici o explicație în rapoarte în acest sens. Nu este descris ce materiale au fost prezentate specialistului ori expertului, în ce mod s-a ajuns la concluzie, deoarece de către ultimul nu au fost descrise. Inculpaților li s-au îngrădit drepturile prevăzute de art. 66 alin. (12) (16), 145 Cod de procedură penală, de a prezenta explicații și a participa la efectuarea constatării. Inculpații nu au beneficiat de prevederile Hotărârii CtEDO Cottin vs Belgia din 02.06.2005, care prevede o încălcare a art. 6 CEDO, deoarece persoana a fost condamnată în baza unei expertize contabile la care partea nu a participat. Art. 6 CEDO, menționează de a ține seama de calitatea probelor, care pun la îndoială exactitatea acestora; - susține că, concluziile specialistului tehnic sunt expuse tehnic pe 2/3 din filă. Acuzarea în instanță a dat citire probelor sesizate instanței, acceptate de instanță, în lipsa explicațiilor, care este forța probatorie a lor; - declară recurentul că în instanță acuzarea nu a prezentat copiile actelor înscrisurilor de ciornă, care ar confirma achitările salariale. Inculpații nu au fost audiați în acest sens; - inculpații nu au negat activitatea în circumstanțele stabilite în instanță, dar au declarat că ei erau remunerați ca și ceilalți angajați. Nu le este clar, nu li s-a prezentat nici un document financiar cu privire la venitul invocat personal, dar sumele bănești depistate sunt banii personali a lui Guzun Grigore, ce era necesar de utilizat la salariu în condițiile că Peter Portnoy și Daniel Cohen nu transferase mijloacele bănești pentru salariile persoanelor angajate; 6 - în așa condiții, menționează recurentul că, condamnarea lui Parasca Alexandru și Guzun Grigore nu este confirmată prin probe.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020 a fost admis recursul, inclusiv din oficiu, în temeiul art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, casată parțial sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guzun Grigore și Parasca Alexandru, recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, au fost liberați de pedeapsă penală, din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală. 4.1. Cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității, instanța de recurs a constatat că faptele reținute în sarcina inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru se încadrează juridic în prevederile art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal – practicarea ilegală a activității de întreprinzător, săvârșită de către două persoane, cu obținerea unui profit în proporții deosebit de mari. Cu referire la alegațiile apărării prin care s-a solicitat achitarea inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru, instanța de recurs a menționat că probele administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond și a instanței de recurs, indică direct și incontestabil că Guzun Grigore și Parasca Alexandru au săvârșit practicarea ilegală a activității de întreprinzător, săvârșită de către două persoane, soldată cu obținerea unui profit în mărime de 782 959,10 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari, în următoarele circumstanțe: Guzun Grigore, începând cu vara anului 2016, având intenția obținerii unui profit material în interes personal, contrar prevederilor Legii nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care reglementează potrivit art. 3 că întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat, și potrivit art. 27 că întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele și reprezentanțele (denumite în continuare întreprinderi), înființate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, până la începerea activității lor economice, în lipsa constituirii persoanei juridice și înregistrării în modul prevăzut de lege, s-a organizat în prealabil împreună cu Parasca Alexandru, în scopul desfășurării ilegale a unei activități de întreprinzător. Astfel, Guzun Grigore acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, a identificat inițial încăperea amplasată pe adresa xxxxx, ulterior sediul aflat pe xxxxx, după care încăperea amplasată în xxxxx, pe care a contractat-o în locațiune prin persoane interpuse, ulterior asigurând dotarea oficiului cu utilaje tehnice destinate prestării serviciilor financiare prin intermediul rețelei internet. Continuându-și acțiunile sale prejudiciabile, Guzun Grigore, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, a angajat fictiv la serviciu 80 persoane, în special vorbitori de limbă rusă, în lipsa unui ordin sau 7 contract individual de muncă, i-a repartizat pe servicii de call-centru în calitate de pretinși manageri financiari și analitici, explicându-le rolul și atribuțiile fiecăruia. Ulterior, prin intermediul angajaților fictivi, Guzun Grigore împreună cu Parasca Alexandru, au organizat, au dirijat și au realizat practicarea unei activități de întreprinzător bazate pe atragerea potențialilor investitori, în scopul efectuării investițiilor pe piața financiară internațională. Prin acțiunile sale intenționate, contrar prevederilor art. 3, 91, 27 din Legea nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în lipsa înregistrării unei întreprinderi în modul prevăzut de lege, în perioada anilor 2016-2018, Guzun Grigore, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, prin intermediul site-urilor cac400.com, trade111.com, fxtrade.com, a organizat o activitate de întreprinzător ilegală prin intermediul unor angajați fictivi, de prestare a serviciilor de atragere a investiților de mijloace financiare pe piața financiară, de la diverși cetățeni ai Federației Ruse și Kazahstan. Prin urmare, în scopul tăinuirii practicării unei activități ilegale, Guzun Grigore acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Parasca Alexandru, au creat aparența unei pretinse reprezentanțe a societății INVESTING OTC cu sediul în Federația Rusă (xxxxx), deși oficiile erau situate în Republica Moldova, mun. Chișinău, fără careva documente confirmative care ar confirma apartenența la persoana juridică străină invocată, în scopul convingerii potențialilor clienți de a efectua investiții pe piața financiară, acțiuni care contravin prevederilor art. 91 alin. (1) din Legea nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. Activitatea de întreprinzător ilegală era desfășurată cu suportul unui oficiu cu genuri de activitate similare, amplasat în Bulgaria, or. Sofia, administrat de către persoanele străine Peter Portnoy și Daniel Cohen, care la finele fiecărei luni asigurau transmiterea în Republica Moldova în numerar a mijloacelor bănești rezultate din activitatea desfășurată de oficiul organizat și coordonat de către Guzun Grigore și Parasca Alexandru. În aceste circumstanțe, în perioada anilor 2016-2018, ca rezultat al practicării ilegale a activității de întreprinzător organizate, dirijate și realizate de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, au rezultat mijloace bănești în sumă totală de 3 500 000 lei, dintre care 2 717 040,9 lei au reprezentat cheltuieli suportate pe parcursul practicării activității ilegale, iar suma de 782 959,10 lei a constituit profitul obținut de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. Parasca Alexandru, începând cu vara anului 2016, având intenția obținerii unui profit material în interes personal, contrar prevederilor Legii nr.845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care reglementează potrivit art. 3 că întreprinderea devine subiect de drept din momentul înregistrării de stat, și 8 potrivit art. 27 că întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele și reprezentanțele (denumite în continuare întreprinderi), înființate de către acesta pe teritoriul Republicii Moldova, până la începerea activității lor economice, în lipsa constituirii persoanei juridice și înregistrării în modul prevăzut de lege, s-a organizat în prealabil împreună cu Guzun Grigore, în scopul desfășurării ilegale a unei activități de întreprinzător. Astfel, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, a identificat inițial încăperea amplasată pe adresa xxxxx, ulterior sediul aflat pe xxxxx, după care încăperea amplasată în xxxxx, pe care a contractat-o în locațiune prin persoane interpuse, ulterior asigurând dotarea oficiului cu utilaje tehnice destinate prestării serviciilor financiare prin intermediul rețelei internet. Continuându-și acțiunile sale prejudiciabile, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, a angajat fictiv la serviciu 80 persoane, în special vorbitori de limbă rusă, în lipsa unui ordin sau contract individual de muncă, i-a repartizat pe servicii de call-centru în calitate de pretinși manageri financiari și analitici, explicându-le rolul și atribuțiile fiecăruia. Ulterior, prin intermediul angajaților fictivi, Parasca Alexandru împreună cu Guzun Grigore, au organizat, au dirijat și au realizat practicarea unei activități de întreprinzător bazate pe atragerea potențialilor investitori, în scopul efectuării investițiilor pe piața financiară internațională. Prin acțiunile sale intenționate, contrar prevederilor art. 3, 91, 27 din Legea nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, în lipsa înregistrării unei întreprinderi în modul prevăzut de lege, în perioada anilor 2016-2018, Parasca Alexandru, acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, prin intermediul site-urilor cac400.com, trade111.com, fxtrade.com, a organizat o activitate de întreprinzător ilegală prin intermediul unor angajați fictivi, de prestare a serviciilor de atragere a investiților de mijloace financiare pe piața financiară, de la diverși cetățeni ai Federației Ruse și Kazahstan. Prin urmare, în scopul tăinuirii practicării unei activități ilegale, Parasca Alexandru acționând prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Guzun Grigore, au creat aparența unei pretinse reprezentanțe a societății „INVESTING OTC” cu sediul în Federația Rusă (xxxxx), deși oficiile erau situate în Republica Moldova, mun. Chișinău, fără careva documente confirmative care ar confirma apartenența la persoana juridică străină invocată, în scopul convingerii potențialilor clienți de a efectua investiții pe piața financiară, acțiuni care contravin prevederilor art. 91 alin. (1) din Legea nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, care interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. 9 Activitatea de întreprinzător ilegală era desfășurată cu suportul unui oficiu cu genuri de activitate similare, amplasat în Bulgaria or. Sofia, administrat de către persoanele străine Peter Portnoy și Daniel Cohen, care la finele fiecărei luni asigurau transmiterea în Republica Moldova în numerar a mijloacelor bănești rezultate din activitatea desfășurată de oficiul organizat și coordonat de către Parasca Alexandru și Guzun Grigore. În aceste circumstanțe, în perioada anilor 2016-2018, ca rezultat al practicării ilegale a activității de întreprinzător organizate, dirijate și realizate de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, au rezultat mijloace bănești în sumă totală de 3 500 000 lei, dintre care 2 717 040,9 lei au reprezentat cheltuieli suportate pe parcursul practicării activității ilegale, iar suma de 782 959,10 lei a constituit profitul obținut de Guzun Grigore și Parasca Alexandru, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. În opinia instanței de recurs, vinovăția inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru în comiterea infracțiunii imputate se confirmă prin cumulul probelor administrate, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Bîzgu Ion, Negura Anastasia, Nani Oleg, Belîi Iuri, Lozovanu Alexandru. De asemenea, vina inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru se mai dovedește și prin alte probe cercetate în instanța de fond și verificate în instanța de recurs, cum ar fi: - procesul-verbal de percheziție din 10.05.2018, la oficiul amplasat pe adresa xxxxx, prin care au fost ridicate mijloace financiare destinate achitării salariilor angajaților neoficiali, înscrisuri ciornă despre activitatea financiară și lista persoanelor care activau neoficial în acel oficiu conform anexei nr.1 și nr.2 la procesul-verbal (Vol. I, f.d. 54-60); - procesul-verbal de percheziție din 10.05.2018, în mijlocul de transport de model Volkswagen cu xxxxx utilizat de către Boico Alexei, de unde au fost ridicate mijloace financiare destinate achitării salariilor în plic cu mențiunea despre identitatea angajatului și suma exactă (Vol. I, f.d. 70-73); - procesul-verbal de percheziție din 10.05.2018, în mijlocul de transport de model „Opel Omega„ utilizat de către Negru Eugen, de unde au fost ridicate mijloace financiare destinate achitării salariilor în plic fără a fi prezentă mențiunea despre identitatea angajatului și suma exactă (Vol. I, f.d. 83-85); - procesul verbal de percheziție din 10.05.2018, la oficiul amplasat pe adresa mun. Chișinău bd. Moscovei ½, prin care au fost ridicate înscrisuri despre salarizarea angajaților fictivi și lista persoanelor care activau neoficial în acel oficiu conform anexei la procesul-verbal (Vol. I, f.d. 98-102); - procesul-verbal de ridicare din 25 mai 2018, prin care a fost ridicat din cauza penală nr.2018978113, originalul procesului-verbal de cercetare a înscrisurilor cu privire la salarizarea pseudo-angajaților oficiilor amplasate pe adresa xxxxx, precum și copiile de pe înscrisurile ciornă, care reflectă cu lux de amănunt suma totală a mijloacelor financiare utilizate la achitarea salariilor în plic și perioadele exacte, alte 10 cheltuieli suportate în procesul de lucru și beneficiile obținute sub formă de mijloace bănești urmare a activității desfășurate, recunoscute în calitate de mijloc material de probă și anexate prin ordonanță la caza penală (Vol. I, f.d. 98-102); - procesul-verbal de ridicare din 21 iunie 2018, prin care a fost ridicat din cauza penală nr.2018978113, copiile actelor procesuale ce ține de efectuarea perchezițiilor și audierile martorilor în cadrul cauzei penale nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 38-39); - procesul-verbal de ridicare din 27 iunie 2018, prin care a fost ridicat din cauza penală nr.2018978113, copiile înscrisurilor ciornă, care confirmă achitările salariale angajaților neoficiali ai oficiului amplasat pe adresa xxxxx, recunoscute în calitate de mijloc material de probă și anexate prin ordonanță la cauza penală (Vol. II, f.d.-49); - procesul-verbal de ridicare din 25 iunie 2018, prin care au fost ridicate din cauza penală nr.2018978113, mijloacele financiare destinate achitării salariilor ca rezultat al practicării ilegale a activității de întreprinzător de către cet. Guzun Grigore și cet. Parasca Alexandru prin intermediul oficiilor improvizate de pe adresa xxxxx în sumă totală de 368 250, 00 MDL; 3200 USD și 1550 EUR, recunoscuți în calitate de corpuri delicte și anexate prin ordonanță la caza penală (Vol. II, f.d. 115); - procesul-verbal din 24 mai 2018, prin care au fost cercetate înscrisurile cu privire la salarizarea pseudo-angajaților oficiilor amplasate pe adresa xxxxx, recunoscute în calitate de mijloc material de probă și anexate prin ordonanță la caza penală (Vol. I, f.d. 19-20); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații, investigația sub acoperire din 04.05.2018 împreună cu informația care i-a devenit cunoscută investigatorului ca rezultat al infiltrării în oficiul amplasat pe adresa xxxxx, ridicat din cauza penală nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 140-146); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală GPS, ori prin alte mijloace tehnice, împreună cu anexa rezultatelor și informațiilor acumulate din data de împreună cu documentele de autorizare și de confirmare a legalității, ridicat din cauza penală nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 219-150; Vol.II, f.d.1-43); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații ,,interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice”, care aparțin pseudo-angajatului pe nume Belîi Iurii, împreună cu anexa rezultatelor și informațiilor acumulate împreună cu documentele de autorizare și de confirmare a legalității, ridicat din cauza penală nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 149-162); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații ,,interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice”, care aparțin pseudo-angajatului pe nume Negura Anastasia, împreună cu anexa rezultatelor și informațiilor acumulate împreună cu documentele de autorizare și de confirmare a legalității, ridicat din cauza penală nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 190-211); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații ,,interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice” unuia din conducătorii și 11 organizatorii tranzacționării la bursă în lipsa înregistrării unei întreprinderi oficiale pe nume Guzun Grigore, împreună cu anexa rezultatelor și informațiilor acumulate împreună cu documentele de autorizare și de confirmare a legalității, ridicat din cauza penală nr.2018978113 (Vol. I, f.d. 166-176); - procesul-verbal de consemnare a măsurii speciale de investigații ,,interceptarea și înregistrarea comunicărilor telefonice” celui de al doilea conducător și organizator al tranzacționării la bursă în lipsa înregistrării unei întreprinderi oficiale pe nume Parasca Alexandru, împreună cu anexa rezultatelor și informațiilor acumulate împreună cu documentele de autorizare și de confirmare a legalității (Vol. I, f.d.180-187); - raportul de constatare tehnico-științific nr.110 din 12.06.2018, prin care expertul judiciar a concluzionat în baza documentelor prezentate, că suma profitului obținut din practicarea ilegală a activității de întreprinzător primit de către Guzun Grigore și Parasca Alexandru în perioada 2016-2018, constituie suma de 1 255 650,00 lei (Vol. I, f.d.30-34); - raportul de constatare tehnico-științific suplimentar nr.138 din 26.06.2018, prin care expertul judiciar a concluzionat, că suma profitului obținut din practicarea ilegală a activității de întreprinzător primit de către Guzun Grigore și Parasca Alexandru în perioada 2016-2018, conform facturilor fiscale prezentate suplimentar, constituie suma de 782 959,10 lei (Vol. II, f.d.109-112); - raportul de constatare tehnico-științific nr.139 din 29.06.2018, prin care expertul judiciar a concluzionat că mijloacele financiare pe care a fost aplicat sechestru corespund după calitatea și metoda imprimării imaginilor și executării elementelor principale, bancnotelor autentice (Vol. II, f.d. 120-192). Astfel, cu referire la elementele infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, instanța de recurs a menționat următoarele: Obiectul juridic special al practicării ilegale a activității de întreprinzător presupune atentarea asupra relațiilor de antreprenoriat, indiferent de forma de proprietate și genul de activitate, care sunt reglementate de Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845-XII din 03 ianuarie 1992 (M.O. nr.2/33 din 28 februarie 1994), de legislația civilă și de alte legi. Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi stipulează în art. 1) că, antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producției, executare a lucrărilor și prestare a serviciilor, desfășurată de cetățeni și de asociațiile acestora în mod independent, din proprie inițiativă, în numele lor, pe riscul propriu și sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-și asigura o sursă permanentă de venituri. Munca efectuată conform contractului (acordului) de muncă încheiat nu este considerată antreprenoriat. Totodată, potrivit art.27 al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinzătorul este obligat să înregistreze întreprinderea, filialele și reprezentanțele, înființate de către acesta pe teritoriul RM, până la începerea activității lor economice. 12 Întreprinderea se înregistrează de structurile teritoriale ale Agenției Servicii Publice, la locul unde se află sediul întreprinderii, precum și în mod obligatoriu la organul fiscal pentru a se atribui codul fiscal în conformitate cu legislația în vigoare. Modificările din documentele de constituire care nu sunt înregistrate în modul stabilit de Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi se consideră nevalabile, iar relațiile juridice care au apărut ca urmare a acestor modificări pot fi declarate nule. Aceeași normă mai prevede că venitul provenit din activitatea întreprinderii neînregistrate se percepe prin hotărâre judecătorească și se varsă la bugetul de stat. Potrivit art. 91 al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, se interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare rambursabile, indiferent cum se realizează această colectare. Același articol interzice desfășurarea de activități, altele decât cele înregistrate și autorizate în modul prevăzut de legislație, prin care se propune persoanelor, prin ofertă publică, să depună ori să colecteze mijloace financiare sau să se înscrie pe liste cu promisiunea cîștigurilor financiare rezultate din creșterea numărului de persoane recrutate sau înscrise, indiferent cum se realizează această colectare sau înscriere pe liste. Obiectul material al practicării ilegale a activității de întreprinzător este format din profitul obținut de către Guzun Grigore și Parasca Alexandru în mărime de 782 959,10 lei. Prin profit se înțelege un câștig, beneficiu, plusvaloarea obținută. Cu alte cuvinte, venitul adus de capitalul utilizat într-o întreprindere, reprezentând diferența dintre încasările efective și totalul cheltuielilor aferente, este profit. La acest capitol, instanța a luat în calcul valoarea profitului în sumă de 782 959,10 lei, stabilită prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 138 din 26.06.2018, or diferența de 44 422,66 lei constituie suma achitată persoanei pe nume Dragan Vasile, pentru serviciile de chirie a spațiului din incinta SA Mezon (f.d. 112). Corespunzător această sumă a fost cheltuită de către inculpații Parasca Alexandru și Guzun Grigore, în procesul de administrare și mentenanță a activității de întreprinzător și nu poate fi inclusă în masa profitului net obținut în urma activității. Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 241 Cod penal a fost realizată prin două acțiuni alternative: - desfășurarea activității de întreprinzător fără înregistrarea (reînregistrarea) la organele autorizate; - desfășurarea activității de întreprinzător prin intermediul filialelor, reprezentanțelor, sucursalelor, secțiilor, magazinelor, depozitelor, unităților comerciale și altor unități neînregistrate în modul stabilit de legislație; - urmările prejudiciabile sub forma obținerii unui profit în mărime de 782 959,10 lei; - legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile. Momentul de consumare: infracțiunea de practicare ilegală a activității de întreprinzător s-a consumat din momentul obținerii facultății asupra mijloacelor 13 financiare (intrării în posesie) și posibilității reale de a dispune de aceștia, aici se are în vedere profitul obținut. Potrivit art. 29 Cod penal, infracțiunea imputată lui Parasca Alexandru și Guzun Grigore este calificată ca o infracțiune continuă, or faptele acestora au constituit un cumul de acțiuni infracționale omogene, neîntrerupte, pe parcursul anilor 2016-2018, fiind întreruptă pe 10.05.2018, în momentul reținerii organizatorilor și autorilor infracțiunii. Prin urmare, data consumării infracțiunii imputate lui Parasca Alexandru și Guzun Grigore urmează a fi considerată 10.05.2018. Din materialele cauzei penale, instanța a desprins concluzia că acțiunile imputate inculpaților cu certitudine constituie activitate de întreprinzător, adică un concurs de acțiuni sistematice și stabile îndreptate spre obținerea și asigurarea unei surse permanente de venituri, or cazul prezentat de acuzare este analizat ca un șir de acțiuni sistemice, bine definite și planificate, de prestare a unor servicii pe piața financiară, inclusiv fără a deține careva autorizări sau licențe eliberate de autoritățile publice, care ar permite o asemenea activitate, totodată fiind documentată implicarea unui număr impunător de pseudo-angajați în această pseudo-entitate organizată de inculpați, cu achitarea acestora a salariilor, fără achitarea unor impozite și plăți sociale către fondurile publice. Elementul de calificare a faptei – cu soldarea profitului în proporții deosebit de mari a fost apreciat, ținându-se cont de prevederile art. 126 alin. (11) Cod penal și de Hotărârea Guvernului nr. 54 din 17.01.2018, potrivit căreia salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2018, a fost aprobat în mărime de 6150 lei. Corespunzător proporțiile deosebit de mari ale profitului obținut în rezultatul desfășurării ilegale a activității de întreprinzător, în sensul prevederilor art. 241 alin. (2) Cod penal, urmează a fi calculate de la 246 000 lei. Latura subiectivă a infracțiunii practicare ilegală a activității de întreprinzător a fost realizată cu intenție directă. Motivele infracțiunii constau, de cele mai dese ori, în interesul material. Subiectul infracțiunii: Guzun Grigore și Parasca Alexandru, persoane fizice responsabile, ce au atins vârsta de tragere la răspundere penală prevăzută la art. 21 Cod penal. La comiterea infracțiunii de practicare ilegală a activității de întreprinzător, inculpații Guzun Grigore și Parasca Alexandru au îndeplinit rolul juridic de autori ai infracțiunii, care s-a manifestat prin executarea propriu-zisă a laturii obiective a infracțiunii. Prin urmare, instanța de recurs a conchis, că prima instanță în mod întemeiat a încadrat acțiunile lui Guzun Grigore și Parasca Alexandru conform prevederilor art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, și anume: practicarea ilegală a activității de întreprinzător, săvârșită de către două persoane, cu obținerea unui profit în proporții deosebit de mari. A mai notat instanța de recurs, că apărarea solicită achitarea inculpaților, criticând calitatea probelor administrate de organul de urmărire penală, însă probele 14 administrate de organul de urmărire penală analizate mai sus dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii incriminate, și anume declarațiile martorului Bîzgu Ion, care coroborează cu declarațiile martorului Negura Anastasia. Totodată, declarațiile acestor martori coroborează și cu declarațiile martorilor Nani Oleg, Belîi Iurie și Lozovanu Alexandru, din declarațiile cărora rezultă că de fapt Guzun Grigore și Parasca Alexandru practicau de fapt o veritabilă activitate de întreprinzător, având închiriat sediu în care își desfășurau activitatea, tehnică de calcul și mijloace moderne de comunicare, dar și persoane special angajate și instruite în vederea identificării clienților și determinarea acestora de a investi în piețele financiare. Cu referire la argumentele apărării prin care își manifestă dezacordul vis-a-vis de rapoartele de constatare tehnico-științifică nr. 110 din 12.06.2018 și nr. 138 din 26.06.2018 întocmite de către expertul superior judiciar Ana Budeanu, instanța de recurs a apreciat aceste mijloace de probă prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, constatând că concluziile expuse în rapoartele menționate mai sus, coroborează cu celelalte probe administrate la dosar, respectiv, concluziile expertului nu pot sta la baza adoptării unei sentințe de achitare a inculpaților. Totodată, cu referire la prevederile art. 251 Cod de procedură penală, instanța de recurs a reținut că la data de 29 iunie 2018, inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru și apărătorului acestora le-a fost prezentate pentru cunoștință materialele cauzei penale. Din conținutul procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală rezultă că la acel moment nici inculpații și nici apărătorul nu au avut obiecții vis-a-vis de rapoartele menționate mai sus. Astfel, lipsesc careva temeiuri de a pune la îndoială declarațiile martorilor și probele administrate în faza urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, care în ansamblu racordă între ele și pe deplin confirmă vinovăția inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru în săvârșirea infracțiunii incriminate, iar nerecunoașterea vinovăției de către inculpați nu echivalează cu achitarea acestora, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția acestora în comiterea infracțiunii incriminate, poziția avocatului și a inculpaților fiind una de apărare și este îndreptată spre eschivarea de la răspundere pentru cele comise. A mai notat instanța de recurs că art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, prevede în calitate de pedepse amendă în mărime de la 2350 la 3350 unități convenționale sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, respectiv conform art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, se atribuie la categoria celor ușoare. Potrivit art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: a) 2 ani de la săvârșirea unei infracțiuni ușoare. Așadar, instanța de recurs a constatat că în prezenta speță, fapta prejudiciabilă a fost comisă de Guzun Grigore și Parasca Alexandru începând cu vara anului 2016, 15 respectiv, din momentul săvârșirii faptei și până la data adoptării prezentei decizii au trecut mai mult de doi ani. La fel, cursul prescripției nu a fost nici suspendat, or Guzun Grigore și Parasca Alexandru s-au prezentat la ședințele de judecată în instanța de fond, însă nu s-au prezentat în instanța de recurs, fiind dispusă aducerea silită a acestora, dar care nu a fost posibilă de executat. Cu privire la sechestru și confiscarea specială a bunurilor, instanța de recurs a menționat că prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 26.06.2018, a fost aplicat sechestru asupra mijloacelor bănești ridicate de la inculpații Guzun Grigore și Parasca Alexandru, în sumă de 368 250 lei, 3200 dolari SUA și 1550 euro, destinați achitării salariilor ca rezultat al desfășurării ilegale a activității de antreprenoriat, cu scopul garantării executării confiscării speciale. Cu referire la alegațiile avocatului, precum că sumele bănești depistate sunt banii personali a lui Guzun Grigore, instanța de recurs a constatat că la materialele cauzei penale nu au fost anexate careva probe în acest sens. Totodată, cu referire la prevederile art. 106 Cod penal, instanța de recurs a menționat că suma de bani în mărime de 782 959,10 lei, constituie profitul rezultat de inculpați din activitatea infracțională, contravaloarea acestei sume urmează a fi trecută în folosul statului, din contul inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru. Totodată, prin încheierea Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), din 28.06.2018, a fost aplicat sechestru asupra autoturismului de model „AUDI A6” n/î XXXXX, cod VIN XXXXX, aflat în proprietatea lui Parasca Alexandru, în scopul garantării executării pedepsei cu amendă. Având în susținere prevederile art. 210 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de recurs a menționat, că după rămânerea definitivă a prezentei decizii, măsura de constrângere aplicată urmează a înceta de drept, prin scoaterea sechestrului și restituirea automobilului de model „AUDI A6” n/î XXXXX, cod VIN XXXXX către proprietarul Parasca Alexandru, din considerentul că Parasca Alexandru deși a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, a fost liberat de pedeapsă penală, din motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere penală, astfel decade necesitatea de a menține în continuare automobilul sub sechestru. Referitor la solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea de la inculpați a cheltuielilor judiciare pentru consumabile, salariul procurorului, salariul consultantului procurorului, cheltuieli pentru hîrtie și copiator, instanța de recurs a considerat-o neîntemeiată, menționând că normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare pentru instrumentarea cauzei penale la etapa urmăririi penale și anume pentru salariul acuzatorului de stat și procurarea altor rechizite ca hârtie, ect. Or, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea bunei organizări a activității organului de urmărire penală și a procurorului, precum și îndreptate spre acumularea probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. 16

Avocatul Vicol Ion în numele condamnaților declară recurs în anulare, solicitând casarea deciziei instanței de recurs și dispunerea achitării inculpaților Parasca Alexandru și Guzun Grigore, constatarea violării dreptului la un proces echitabil prin: încălcarea principiului siguranței juridice (cauza Beian c. României - pct 3.5 recurs în anulare); încălcarea exigențelor privind motivarea hotărârilor judecătorești (cauzele Ruiz Torija c. Spaniei, & 30; Hiro Balani c. Spaniei, & 28 - pct. 3.5 recurs în anulare); interpretarea într-un mod „vădit arbitrar și în mod evident eronat a legii” (cauzele Barac și alții c. Muntenegrului, & 32-34; Laskowska c. Poloniei& 61 — pct. 3.5 recurs în anulare), constatarea violării dreptului la nediscriminare garantat prin art. 14 CEDO combinat cu art 6 & 1 CEDO. În argumentarea recursului în anulare se menționează că condamnații nu au beneficiat de dreptul prin explicație (art. 145 CPP) de a alege un expert de ei recomandat. Potrivit materialelor cauzei penale, profitul obținut de inculpați a fost evaluat prin constatările tehnico-știintifice efectuate de către specialistul CNA, care în lipsa minimă a unor motivații a stabilit veniturile obținute de către inculpați. Mai mult, concluziile conform constatărilor din 12.06.2018 nr. 110 și 138 din 26.06.2018 sunt contradictorii, deoarece nu este explicat de către specialist mecanismele de evaluare a profitului, ce metode au fost de el utilizate și explicațiile de divergență a concluziilor din rapoartele de constatare nr. 110 și 138. Contrar prevederilor statuate în hotărârile CtEDO, inculpații au fost privați de dreptul de a participa la efectuarea constatării tehnico-științifice contrar hotărârilor CtEDO Cottin vs Belgia din 26.06.2005, Dima vs Romania din 24.11.2005, decizia Curții Constituționale nr.14/2019 din 29.01.2019) și a prezenta explicații, comentarii și obiecții la efectuarea investigaților de către specialist.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, pe baza materialului din dosarul cauzei și a motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele raționamente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Conform art. 453 alin. (2) Cod de procedură penală, recursul în anulare este inadmisibil dacă nu se întemeiază pe temeiurile prevăzute în prezentul articol sau este declarat repetat. În sensul art. 6 pct. 44) Cod de procedură penală, viciul fundamental în cadrul procedurii precedente, care a afectat hotărârea pronunțată, reprezintă încălcare esențială a drepturilor și libertăților garantate de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, de alte tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi naționale. Astfel, una dintre cerințele primordiale pentru declararea recursului în anulare 17 este motivarea acestuia din punct de vedere al prezenței erorii de drept comise în cadrul procedurii precedente, care să cadă sub incidența noțiunii de viciu fundamental. Potrivit art. 456 alin. (1) Cod de procedură penală, în coroborare cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare declarat, în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Soluția instanței prin care se dispune inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat, este precedată de verificarea temeiurilor de casare invocate de parte, în raport cu actele dosarului, drept urmare constatându-se că actul recurat este conform legii, fără a prezenta vreo carență de natură să-l afecteze și să genereze desființarea acestuia. Prezintă relevanță și specificarea că instanța de recurs în anulare la această etapă a procedurilor nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu verifică argumentele care nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluției devenite irevocabile, adoptate pe caz. Așadar, analizând argumentele recursului în anulare declarat, prin prisma sensului atribuit de legislația procesuală penală a noțiunii de viciu fundamental, Colegiul penal consideră că titularul cererii de recurs în anulare nu a adus argumente care s-ar încadra în acest concept și care ar afecta hotărârile atacate. Reieșind din textul recursului în anulare declarat, Colegiul penal constată că apărarea invocă în calitate de viciu fundamental care a afectat decizia contestată, faptul că instanțele de fond și de recurs au reținut ca probe rapoartele de constatare tehnico-științifică întocmite de către Ana Budeanu, nr. 110 din 12 iunie 2018 și nr. 138 din 26 iunie 2018, considerând că concluziile din aceste rapoarte sunt contradictorii și nu pot fi luate la baza stabilirii prejudiciului și a venitului. Însă cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs în anulare menționează că argumentele înaintate au fost analizate pe deplin, constituind obiect de discuție atât la judecarea cauzei în prima instanță cât și în instanța de recurs. Astfel, cu referire la prevederile art. 251 Cod de procedură penală, instanța de recurs întemeiat a reținut că la data de 29 iunie 2018, inculpaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru și apărătorului acestora le-a fost prezentate pentru cunoștință materialele cauzei penale. Din conținutul procesului-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală rezultă că la acel moment nici inculpații și nici apărătorul nu au avut obiecții vis-a-vis de rapoartele menționate mai sus, la etapa corespunzătoare. Astfel, conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. În același context instanța de recurs în anulare menționează și faptul, că 18 vinovăția condamnaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 241 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, și anume: practicarea ilegală a activității de întreprinzător, săvârșită de către două persoane, cu obținerea unui profit în proporții deosebit de mari, a fost dovedită prin cumulul de probe, care în ședințele de judecată a instanței de recurs, au fost verificate și apreciate din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor cu respectarea prevederilor art. art. 99-101 Cod de procedură penală și a principiului contradictorialității procesului penal. Colegiul penal ține să accentueze și faptul, că la această etapă a procedurilor, instanța de recurs în anulare nu declanșează un control asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate, și nu verifică argumentele care anterior nu au fost obiect de cercetare în cadrul etapelor precedente de judecare a cauzei, ci verifică dacă în hotărârile adoptate nu a fost admis vreun viciu fundamental de natură să determine casarea soluțiilor devenite deja irevocabile, adoptate pe caz. În acest context, este lipsită de suport juridic solicitarea apărării cu privire la examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză. Totodată, reieșind din semnificația juridică atribuită noțiunii de viciu fundamental, se menționează, că argumentele invocate de apărare pe care acesta le încadrează în conceptului de „viciu fundamental”, nu sunt incidente la caz și nu pot servi temei de admitere a recursului în anulare și de pronunțare a unei soluții de achitare. Potrivit art. 27 alin. (1), 448 Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei. Colegiul penal menționează și faptul că principiul securității raporturilor juridice, consfințit în art. 6 din Convenție, cere inter alia ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (hotărârea Roşca vs Republica Moldova nr. 6267/02, § 24, din 22 martie 2005; Mitropolia Basarabiei şi Parohia Naşterea Maicii Domnului vs Republica Moldova, nr. 65637/10, din 01 octombrie 2019), iar potrivit dispozițiilor art. 4§2 din Protocolul 7 CEDO, redeschiderea procesului, conform legii și procedurii penale a statului respectiv, poate fi efectuată, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. Prin urmare, Colegiul penal constată, că hotărârea contestată nu este afectată de un careva viciu fundamental, fiind în conformitate cu prevederile legale şi această hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă capătă putere de lucru judecat, ce produce o cauză de împiedicare a pornirii, continuării, judecării cauzei penale ori redeschiderii acesteia. Așadar, Colegiul penal conchide că la examinarea prezentului recurs în anulare, 19 nu s-au constatat erori de drept comise de către instanța de recurs, ce ar indica la prezența unui viciu fundamental în cauză care ar afecta hotărârea irevocabilă, iar existența unei alte păreri a apărării asupra circumstanțelor cauzei și probatoriului administrat la dosar, nu poate servi temei pentru reexaminarea cazului. În atare circumstanțe, Colegiul penal decide inadmisibilitatea recursului în anulare, din motiv că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 456 alin. (1), 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către avocatul Vicol Ion în numele condamnaților Guzun Grigore și Parasca Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 04 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Guzun Grigore xxxxx și Parasca Alexandru xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 17 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Țurcan Anatolie 20