1ra-928/2014 — Art. 151 alin. 4 CP

Prin sentinţa Judecătoriei Călăraşi din 02 iulie 2013, Luca Alexandru Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal şi i s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani.

În fapt, instanţa de fond pe baza probelor administrate la dosar a constatat că, Luca Alexandru, la 10.09.2012, aproximativ la orele 2030, pentru a-şi restitui telefonul mobil care îi fusese sustras de către Stratan Valeriu Dumitru a.n. 1977, cu cîteva zile în urmă, s-a deplasat la domiciliul ultimului, situat în s. Dereneu, r-nul Călăraşi, unde intenţionat cu scopul de a-i cauza vătămare integrităţii corporale, i-a aplicat lui Stratan Valeriu multiple lovituri cu pumnii şi picioarele peste diferite părţi ale corpului, cauzîndu-i hemoragie intraabdominală în urma traumei abdomenului cu hemoragie în ţesuturile moi ale abdomenului, rupturile ligamentului gastrocolic, mezenterului intestinului subţire şi peretelui duodenal, echimoze şi escoriaţii în 1 regiunea capului, feţii, urechilor, gîtului, trunchiului şi membrelor superioare, escoriaţii pe mucoasa buzei de sus şi fracturile coastelor 5, 6, şi 8 pe stînga, care se califică ca leziuni corporale grave, periculoase pentru viaţă, în urma cărora Stratan Valeriu a decedat.

Sentinţa nominalizată a fost atacată cu apeluri de către: - procuror, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei şi pronunţarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanţă, prin care Luca Alexandru să fie recunoscut vinovat în comiterea infracţiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal şi să-i fie numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani; - inculpatul, care a solicitat casarea parţială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei şi numirea unei pedepse mai blînde cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal în privinţa sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 a fost respins ca nefondat apelul declarat de acuzatorul de stat, admis apelul inculpatului Luca Alexandru şi casată sentinţa în partea stabilirii pedepsei cu pronunţarea unei noi hotărîri în acea parte, prin care Luca Alexandru a fost recunoscut vinovat de săvîrşirea infracţiunii prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal şi i-a fost numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (şase) ani. 4.1 În motivarea soluţiei adoptate, instanţa de apel a reţinut faptul că inculpatul are la întreţinere trei copii minori, pe mama sa în etate, care este invalid, el însuşi fiind invalid de gr. II, circumstanţe care în coroborare cu faptul că acţiunile lui au fost în parte provocate de comportamentul victimei, au fost apreciate de instanţa de apel ca excepţionale.

Împotriva deciziei nominalizate declară recursuri ordinare: - procurorul, care invocînd prevederile de la art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia cu dispunerea rejudecării cauzei în instanţa de apel, de către un alt complet de judecători; - inculpatul, care fără a indica vreun temei pentru recurs prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să-i fie stabilită o pedeapsă mai blîndă nonprivativă de libertate.

Verificînd argumentele invocate în recursurile ordinare în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că recursul procurorului urmează a fi admis, iar recursul inculpatului Luca Alexandru urmează a fi respins din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, o hotărîre a instanţei de apel poate fi supusă recursului pentru a repara eroarea de drept în cazul cînd instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel, conform pct. 10) alin. (1) al aceluiaşi articol, în cazul cînd – s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, iar potrivit pct. 12) al aceleiaşi norme – cînd faptei săvîrşite i s-a dat o încadrare juridică greşită. Cu referire la afirmaţia acuzatorului de stat precum că instanţa de apel a omis să se expună asupra motivelor invocate în apelul declarat, Colegiul penal lărgit susţine că partea motivatorie a deciziei pronunţate corespunde după conţinut cu cea a sentinţei primei instanţe, iar argumentele procurorului expuse în vederea reîncadrării juridice a faptei de la art. 151 alin. (4) la art. 145 alin. (2) lit. e) Cod 2 penal au fost ignorate de instanţa de apel, aceasta acordînd prioritate motivării date de prima instanţă, fapt pentru care instanţa de apel a transpus doar motivarea sentinţei în decizia contestată. Ce ţine de individualizarea pedepsei aplicate inculpatului de către instanţa de apel conform art. 79 Cod penal, instanţa de recurs consideră că în speţa de referinţă, din materialele dosarului – nu sunt prezente careva circumstanţe excepţionale, care ar constitui temei pentru a numi o pedeapsă definitivă sub minimul stabilit de lege. Raţionamentul unei asemenea concluzii rezidă în însăşi dispoziţia art. 79 Cod penal: „Ţinînd cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvîrşite în grup la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. ” Aşadar, pornind de la faptul că inculpatul a comis cu intenţie directă infracţiunea, motivul comiterii acesteia constituind, din circumstanţele faptei, răzbunarea pentru faptul sustragerii unui telefon mobil, care fusese returnat anterior pătrunderii inculpatului în gospodăria victimei şi aplicării violenţei faţă de ultima. De asemenea, din motive necunoscute pentru instanţa de recurs, ambele instanţe au reţinut drept circumstanţă atenuantă – caracteristica pozitivă la locul de trai, pe cînd din materialele dosarului, din caracteristica întocmită de către primarul comunei Dereneu (f.d. 44, vol. I), rezultă că după întrebuinţarea băuturilor spirtoase de către inculpat, acesta devine agresiv şi face scandal în locurile publice, iar pe asemenea cazuri, în adresa sa au parvenit mai multe plîngeri. Prin urmare, în prezenţa circumstanţelor relevate mai sus, Colegiul penal lărgit consideră abuzivă aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal în privinţa inculpatului. În acest sens, Colegiul penal lărgit semnalează că aprecierea instanţei privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, nu trebuie să fie limitată doar asupra prezenţei circumstanţelor atenuante atribuite inculpatului, dar inclusiv, să acorde atenţie circumstanţelor agravante, persoanei inculpatului, condiţiilor de comitere a infracţiunii etc. Relevantă în cazul vizat este Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale nr. 8 din 11 noiembrie 2013, unde la pct. 11) este specificat că „În spiritul acestei norme penale, se înţelege că trebuie să existe ori în împrejurările în care s-a derulat fapta infracţională, ori în datele privind personalitatea infractorului, circumstanţe, împrejurări, particularităţi, situaţii sau stări de lucruri, care constituie excepţie de la starea obişnuită a lor ori a personalităţii inculpatului. Împrejurările obişnuite sînt cele care predomină şi caracterizează majoritatea cetăţenilor şi nu pot fi considerate excepţionale. În cazul stabilirii unor asemenea împrejurări, instanţa de judecată este obligată să indice în sentinţă care anume circumstanţe ale cauzei sunt considerate excepţionale şi în corelaţie cu care date despre persoana vinovatului ele servesc drept temei pentru aplicarea art. 79 CP. Instanţele de judecată trebuie să studieze multilateral, în deplină măsură şi obiectiv, toate circumstanţele şi datele care 3 caracterizează atît negativ, cît şi pozitiv persoana inculpatului şi care au o importanţă esenţială pentru stabilirea categoriei şi mărimii pedepsei.” Altfel zis, prin indicarea nemijlocită a circumstanţelor atenuante, care de către instanţa de apel au fost constatate ca fiind excepţionale, instanţele sînt obligate să constate şi circumstanţele agravante ale faptei, aspectele negative ale persoanei inculpatului, or prin ignorarea acestora, se neglijează cu desăvîrşire examinarea multilaterală, obiectivă şi minuţioasă a cauzei, atunci cînd vorbim de aplicarea unei pedepse mai blînde sau sub minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea incriminată. La caz, Colegiul penal lărgit mai menţionează că este incorectă aprecierea aceloraşi circumstanţe ca fiind atenuante şi totodată excepţionale. Din motivarea deciziei, rezultă că instanţa de apel a invocat aceleaşi circumstanţe atenuante reţinute de către prima instanţă, pe care instanţa de apel le-a considerat ca fiind excepţionale. În urma celor relatate mai sus, Colegiul penal lărgit recomandă instanţei de apel de a ţine cont de motivele expuse desfăşurat de către acuzatorul de stat în apelul declarat, de a lua în considerare zona frecventă în care au fost aplicate loviturile, intensitatea acestora, atitudinea inculpatului faţă de victimă după încetarea aplicării loviturilor, persoana primului şi oportunitatea aplicării unei pedepse sub minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea imputată.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 433 alin. (1), 434-435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de inculpatul Luca Alexandru Vasile. Admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău, Vitalie Gavriliţă, casează total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 în cauza penală în privinţa lui Luca Alexandru Vasile, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeaşi instanţă de apel în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă, pronunţată integral la 02 iulie 2014. Preşedinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Constantin Alerguş Vladimir Timofti Iurie Bejenaru 4