COMAN AND OTHERS v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
COMAN AND OTHERS v. ROMANIA (CtEDO, 2021)
Comunicat la 9 februarie 2021 Publicat la 1 martie 2021 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 2663/21 Relu-Adrian COMAN și alții împotriva României depusă la 23 decembrie 2020 OBIECTUL CAUZEI Reclamanții sunt un cuplu cu același sex („primul și al doilea reclamant”) și o organizație neguvernamentală care promovează interesele persoanelor lesbiene, gay, bisexuale și transgenere (LGBT) în România („al treilea reclamant”). Cererea se referă la presupusa discriminare a primei și a al doilea reclamant, căsătorit în mod legal într-un stat membru al Uniunii Europene, datorită imposibilității pentru al doilea reclamant, un cetățen al țării terțe, de a obține un drept de reședință pe teritoriul României în calitatea sa de soț al unui cetățean român. Această imposibilitate provine din dispozițiile art. 277 din Codul Civil, care nu recunoaște căsătoria dintre persoanele de același sex. Reclamanții au inițiat proceduri în fața instanțelor interne care doresc recunoașterea discriminării pe baza orientării sexuale provenind din dispozițiile articolului 277 din Codul Civil, în ceea ce privește exercitarea dreptului de liberă circulație în Uniunea Europeană. La 18 decembrie 2015, Curtea de District a renunțat la Curtea Constituțională pentru revizuirea constituționalității dispozițiilor relevante ale Codului Civil și a continuat procedura până la eliberarea unei decizii de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a hotărât să trimită Curții a Uniunii Europene o întrebare preliminară („CJUE”). În urma hotărârii adoptate de CJUE la 5 iunie 2018, Curtea Constituțională a decis că dispozițiile relevante ale Codului Civil sunt constituționale numai dacă sunt interpretate în sensul că permit acordarea dreptului de reședință, în conformitate cu dreptul Uniunii Europene, soților cetățenilor români din căsătoriile cu același sex încheiate într-un stat membru al Uniunii Europene. Prin urmare, reclamanții au solicitat redeschiderea procedurii principale. Prin decizia din 16 septembrie 2019, Curtea de districtă 5 din București a respins acțiunea ca timp expirat („perimată” ), din cauza faptului că reclamanții au fost vinovați pentru faptul că nu au solicitat redeschiderea procedurii în termen de șase luni de la data hotărârii Curții Constituționale. Prin decizia finală a Curții Județenești din 26 iunie 2020, recursul reclamanților a fost respins ca nefondat cu efect final. În baza articolului 6 § 1 din Convenție, toate reclamanții se plâng de încălcarea dreptului lor de acces la instanță din cauza concedierii acțiunii lor din motive procedurale fără a se hotărî în fond, susținând că deschiderea procedurii ar fi trebuit să fie efectuată de oficiu În temeiul articolului 8 din Convenție, primul și al doilea reclamant se plâng de încălcarea dreptului lor la viața privată și de familie din cauza imposibilității pentru al doilea reclamant de a obține un drept de reședință pe teritoriul României în capacitatea sa de soț al unui cetățean român. Primul și al doilea reclamant se plâng că dispozițiile juridice interne care le interzic să fie recunoscute ca soți, condiția necesară pentru obținerea dreptului de ședere în România pentru cel de-al doilea reclamant, constituie o încălcare a articolului 12 din Convenție. Considerând art. 14 luat coroborat cu art. 6 § 1 , 8, 12 și 13 din Convenție, primul și al doilea reclamant susțin că încălcarea drepturilor lor de mai sus constituie discriminare împotriva acestora din cauza orientării lor sexuale. Considerând art. 13 luat coroborat cu articolele 8, 12 și 14 din Convenție, primul și al doilea reclamant se plâng că au fost privați de un remediu eficace pentru plângerile lor. Întrebări către părți A existat o încălcare a dreptului de acces al reclamanților la instanță, în contravenție cu art. 6 § 1 din Convenție, datorită hotărârii Curții Județenești din 26 iunie 2020, respingând, cu efect final, acțiunea lor pe motive procedurale? A existat o încălcare a dreptului de a respecta viața privată și de familie a primei și a al doilea reclamant, în conformitate cu art. 8 din Convenție, datorită incapacității celui de-al doilea reclamant de a obține dreptul de reședință în România în calitatea sa de soț al unui cetățean român (a se vedea, mutatis mutandis, Taddeucci și McCall v. Italia , nr. 51362/09, 30 iunie 2016)? Impozibilitatea primului și al doilea reclamant de a obține recunoașterea statutului de soții, condiția pentru obținerea dreptului de a rezista în România pentru al doilea reclamant, constituie o încălcare a articolului 12 din Convenție? Primul și al doilea reclamant au suferit discriminări în exercitarea drepturilor Convenției pe baza orientării lor sexuale, în contravenție cu art. 14 din Convenție, citit coroborat cu articolele 6 § 1, 8, 12 și 13 din Convenție (a se vedea Pajić c. Croația , nr. 68453/13, 23 februarie 2016)? Primul și al doilea reclamant au la dispoziția lor un remediu intern eficace în ceea ce privește plângerile Convenției, conform art. 13 din Convenție? Apendice nr. Denumirea reclamantului Anul nașterii/registrării Naționalitate Locul de reședință Reprezentat de Relu-Adrian COMAN 1971 Romanian New York Raluca Iustina IONESCU Robert Clabourn HAMILTON 1971 American New York 1971 Raluca Iustina IONESCU ASOCIAȚIA ACCEPT 1996 București Română Raluca Iustina IONESCU