Chis împotriva României

Rezoluția CM/ResDH(20211)45 Executarea hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului Chiș împotriva României (adoptată de Comitetul miniștrilor la 11 martie 2021, cu ocazia celei de-a 1398-a ședințe a delegaților miniștrilor) Cerere n Cauza Hotărârea Definitivului la 3360/03 CHIȘ 14/09/2010 21/02/2011 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "Convenția" și "Curtea") Având în vedere hotărârea definitivă transmisă de Curte Comitetului în această cauză și încălcarea articolului 6 alineatul (1), constatată ca urmare a neexecutării unei hotărâri judecătorești interne pronunțate împotriva statului și a executării tardive a unei alte hotărâri pronunțate împotriva unei persoane juridice aflate în responsabilitatea statului care rețin obligația de a-l în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție, de a se conforma hotărârilor definitive în litigiile la care este parte și că această obligație implică, în plus față de plata satisfacției echitabile acordate de Curte, adoptarea de către autoritățile landului pârât, dacă este necesar măsuri individuale pentru a pune capăt încălcărilor constatate și pentru a elimina consecințele acestora,

în măsura în care este posibil prin restitutio in integrum al unor măsuri generale de prevenire a unor încălcări similare care au invitat guvernul să informeze Comitetul cu privire la măsurile luate pentru a se conforma obligației menționate anterior După examinarea celor mai recente informații furnizate de guvern care indică măsurile individuale adoptate în vederea executării hotărârii judecătorești (a se vedea documentele DH-DD(2019)823 DH-DD(2019) 1395 ) și informațiile furnizate în ceea ce privește plata satisfacției echitabile acordate de Curte, inclusiv dobânda moratoriu ; care au examinat, de asemenea, comunicările prezentate anterior de reclamant Reținând că decizia internă care nu a fost încă executată în momentul executării hotărârii Curții a fost executată și că reclamantul a obținut, în cadrul unei proceduri interne, despăgubiri pentru obiecțiunile sale potrivit cărora anumite acțiuni ale autorității statului membru debitor în cursul procesului de executare nu au fost conforme cu obligațiile statului în temeiul convenției și al hotărârii Curții Reținând, de asemenea, că reclamantul păstrează beneficiile care decurg din decizia internă executată cu întârziere la data hotărârii Curții, dat fiind că autoritatea debitoare nu și-a menținut acțiunea de recuperare a sumelor pe care aceasta le-a plătit în executarea acestei decizii și că prescrierea le împiedică în prezent.

Considerând, în lumina celor de mai sus, că problema măsurilor individuale a fost soluționată reamintind că problema măsurilor generale necesare ca răspuns la deficiențele constatate de Curte în această cauză continuă să fie examinată în cadrul grupului de afaceri Sacaleanu și subliniază că încheierea acestei cauze nu aduce atingere evaluării de către Comitetul pentru măsuri generale solicitate DECLARĂ că și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în această cauză în ceea ce privește măsurile individuale și arbitrale de a pune sub semnul întrebării această cauză.

Résolution CM/ResDH(2021)45 Exécution de l’arrêt de la Cour européenne des droits de l’homme Chiș contre Roumanie (adoptée par le Comité des Ministres le 11 mars 2021, lors de la 1398 e réunion des Délégués des Ministres) Requête n o Affaire Arrêt du Définitif le 3360/03 CHIȘ 14/09/2010 21/02/2011 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour », Vu l’arrêt définitif transmis par la Cour au Comité dans cette affaire et la violation de l’article 6, paragraphe 1, constatée en raison de la non-exécution d’une décision judiciaire interne rendue contre l’État et de l’exécution tardive d’une autre décision rendue contre une personne morale relevant de la responsabilité de l’État ; Rappelant l’obligation de l’ É tat défendeur, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention, de se conformer aux arrêts définitifs dans les litiges auxquels il est partie et que cette obligation implique, outre le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, l’adoption par les autorités de l’ É tat défendeur,

si nécessaire : - de mesures individuelles pour mettre fin aux violations constatées et en effacer les conséquences, dans la mesure du possible par restitutio in integrum ; et - de mesures générales permettant de prévenir des violations semblables ; Ayant invité le gouvernement de l’ É tat défendeur à informer le Comité des mesures prises pour se conformer à l’obligation susmentionnée ; Ayant examiné les dernières informations fournies par le gouvernement indiquant les mesures individuelles adoptées afin d’exécuter l’arrêt (voir documents DH-DD(2019)823 et DH-DD(2019)1395 ) et les informations fournies en ce qui concerne le paiement de la satisfaction équitable octroyée par la Cour, y compris les intérêts moratoires ; ayant également examiné les communications précédemment soumises par le requérant ; Notant que la décision interne qui n’avait pas encore été exécutée au moment de l’arrêt de la Cour, a désormais été exécutée et que le requérant a obtenu, dans le cadre d’une procédure interne, réparation pour ses griefs selon lesquels certaines actions de l’autorité de l’État débitrice au cours du processus d’exécution n’avaient pas été conformes aux obligations de l’État au titre de la Convention et de l’arrêt de la Cour ; Notant en outre que le requérant préserve les bénéfices découlant de la décision interne exécutée avec retard au moment de l’arrêt de la Cour,

étant donné que l’autorité débitrice n’a pas maintenu son action visant à recouvrer les sommes qu’elle avait versées en exécution de cette décision, et que la prescription y fait désormais obstacle ; Considérant, à la lumière de ce qui précède, que la question des mesures individuelles a été réglée ; Rappelant que la question des mesures générales requises en réponse aux défaillances constatées par la Cour dans cette affaire continue d’être examinée dans le cadre du groupe d’affaires Săcăleanu et soulignant que la clôture de cette affaire ne préjuge en rien de l’évaluation par le Comité des mesures générales requises ; DÉCLARE qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans cette affaire en ce qui concerne les mesures individuelles et DÉCIDE de clore l’examen de cette affaire.