3ra-988/23 — Cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informatie si obligarea prezentării informatiei

La 11 februarie 2022, Gheorghe Răileanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliție Cimișlia și Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație și obligarea prezentării informației. (f.d. 1-3)

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că la 13 decembrie 2021 s-a adresat la Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General de Poliție al MAI cu cerere în baza Legii privind accesul la informație, prin care a fost solicitat să fie informat despre accidentele rutiere cu implicarea automobilelor Lexus cu număr de înmatriculare xxxxx și cu automobilul de serviciu a Consiliului raional Cimișlia de model Șevrolet Captiva cu număr de înmatriculare xxxxx și anume să-i fie prezentate copiile proceselor-verbale cu privire la contravenție, certificatele cu privirea la prejudicial cauzat în urma accidentelor și informația despre donarea Serviciului de patrulare Cimișlia și Basarabeasca a echipamentului special din partea Președintelui raionului Cimișlia.

Reclamantul a menţionat că cu răspunsurile primite de la Inspectoratul General de Poliție al MAI și Inspectoratul de Poliție Cimișlia nu este de acord, deoarece aceste răspunsuri sunt evazive și nu conțin răspunsuri la întrebări adresate acestor entități. Consideră, că informația solicitată prezintă un interes public.

La 12 septembrie 2022 Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus apel nemotivat, prin care a solicitat repunerea în termen, iar la 05 mai 203 Inspectoratul General al Poliției al MAI şi Inspectoratul de Poliție Cimișlia au prezentat motivarea apelului.

Ulterior prin încheierea din data de 06 iulie 2023 Curtea de Apel Comrat a corectat emisiunea la redactarea hotărârii instanței de fond prin indicarea în partea introductivă a hotărârii instanței de fond data de 05 august 2022. (f.d. 135-136)

Curtea de Apel Comrat prin decizia din 06 iulie 2023 a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI și Inspectoratul de Poliție Cimișlia, a menținut hotărârea din 05 august 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central. (f.d.130- 134)

Instanța de apel, în temeiul art. 21 alin. (1) din Legea nr.982 din 11 mai 2000 (în vigoare la 28 iulie 2000) privind accesul la informație, art. 34 alin. (1) și (2) al Constituției Republicii Moldova, raportate la materialele cauzei, a concluzionat că cererea de chemare în judecată este întemeiată.

În acest sens Curtea de Apel Comrat a constatat că la 11 noiembrie 2021, Inspectoratul de Poliție Cimișlia a expediat lui Gheorghe Răileanu răspunsul, prin care l-a informat despre faptul că pe teritoriul r-lui Cimișlia, în perioada solicitată nu au fost înregistrate accidente rutiere cu implicarea automobilului de serviciu de model Șevrolet xxxxx, iar pe cauza contravenţională privind accidentul rutier din data de 12 iunie 2021 a refuzat prezentarea copiei actelor solicitate din motivul că Gheorghe Răileanu nu este parte pe dosarul contravențional respectiv, iar cu referire la modificarea numerelor de înmatriculare au sugerat reclamantului să se adreseze la Agenţia Servicii Publice autoritatea competentă.

Curtea de Apel Comrat a concluzionat că Inspectoratul de Poliție Cimișlia urma să prezinte informația dacă a fost sau nu cineva atras la răspunderea contravențională sau penală pentru comiterea accidentului rutier din data de 12 iunie 2021 ora 01.20 în 2 satul Ecaterinovca, r-nul Cimișlia în cazul în care au fost adoptate astfel de decizii, precum și informația dacă a fost sau nu înregistrat pe teritoriul Republicii Moldova pe parcursul anului 2021 accidentul rutier cu implicarea automobilului de model Șevrolet Captiva cu număr de înmatriculare xxxxx ce aparține Consiliului raional Cimișlia, și în cazul în care a fost înregistrat astfel de accident, de oferit informație despre faptul cine a fost atras la răspundere pentru comiterea accidentului rutier cu indicarea datei deciziilor respective și normei legale în temeiul cărei persoana a fost supusă răspunderii respective în cazul în care astfel de decizii au fost adoptate, or, neprezentarea unor astfel de informații, ar încălca flagrant dreptul constituțional al reclamantului Răileanu Gheorghe la informație.

Instanța de apel a indicat că, autoritățile pârâte au ignorat complet prevederile legale aplicabile, or, incorect au reţinut că petiționarul nu a probat și nici nu a prezentat argumente convingătoare cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație prin nefurnizarea completă a informației solicitate de Gheorghe Răileanu.

În susținerea recursului Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General de Poliție au invocat dezacordul cu decizia contestată, considerând-o neîntemeiată şi neargumentată, pasibilă de a fi casată, deoarece la examinarea cauzei instanța de apel nu a luat în considerare argumentele tuturor participanților la proces, nu a examinat şi elucidat pe deplin toate aspectele, argumentele şi probele prezentate, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

În opinia reprezentantului recurenților, în speţă, Gheorghe Răileanu nu a probat şi nici nu a prezentat argumente convingătoare cu privire la constatarea încălcării dreptului privind accesul la informație prin nefurnizarea completă a informației solicitate.

Totodată prin recursul depus la 10 octombrie 2023 s-a solicitat anularea încheierii instanței de apel din data de 06 iulie 2023 privind corectarea omisiunii admise de către instanța de fond, susținând că instanța de apel nu are dreptul să modifice hotărârea instanței de fond.

Art. 242 din Codul administrativ prevede că: „Recursul împotriva încheierii judecătoreşti se depune motivat la instanţa de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntîrziat recursul împotriva încheierii judecătoreşti împreună cu dosarul judiciar instanţei competente să soluţioneze recursul.”

Art. 243 din Codul administrativ reglementează următoarele: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătoreşti, instanţa adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.”

Art. 244, alin. (1) din Codul administrativ stabilește că: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs”.

Art.245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului) prevede următoarele: „Recursul se depune la instanţa de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic. Instanţa de apel transmite neîntârziat Curţii Supreme de Justiţie recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curţii Supreme de Justiţie în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanţei de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanţa de apel.”

Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.”

Art. 246, alin. (2) din Codul administrativ, (în vigoare la data depunerii recursului) reglementează că: „ Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanţei de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245, alin.(1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245, alin.(2); f) cererea de recurs nu corespunde cerinţelor stabilite la art.244, alin.(2), art.233 alin.(1) şi (2) şi art.234 alin.(2) şi recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiţie.”

Art. 195 din Codul administrativ prevede că: 4 „Procedura acţiunii în contenciosul administrativ se desfăşoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art.169–171.”

Art. 249 alin. (2) și alin. (21) din Codul de procedură civilă stabilește că: „(2) La cererea participanţilor la proces sau din oficiu, instanţa judecătorească corectează greşelile sau omisiunile din hotărâre care ţin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în baza dosarului şi/sau a materialelor anexate la cererea de corectare a greşelilor sau a omisiunilor, fără citarea participanţilor la proces. Instanţa care examinează problema corectării poate dispune citarea participanţilor pentru a se pronunţa cu privire la temeiurile de corectare. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. (21) În cazul în care cererea privind corectarea greşelilor sau a omisiunilor din hotărîre se depune în cadrul examinării cauzei în instanţa de apel sau de recurs, aceasta se soluţionează de către instanţa respectivă.”

Potrivit avizelor de recepție anexate la fila dosarului 143 și 144 autoritățile publice recurente au recepționat copia hotărârii motivate la 29 septembrie 2023, confirmare privind recepționare încheierii la materialele dosarului lipsește.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel Inspectoratul General al Poliției al MAI și Inspectoratul de Poliție Cimișlia au depus apel nemotivat la 19 iulie 2023, iar motivarea apelului la 24 octombrie 2023. Totodată la 10 octombrie 2023 reprezentantul Inspectoratul de Poliție Cimișlia a depus recurs împotriva încheierii din data de 06 iulie 2023.

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție reține că calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Cu referire la temeiurile recursului depus împotriva deciziei instanței de apel, instanța de recurs subliniază că din analiza prevederilor art. 246, alin. (2) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel 5 contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanţa de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs depusă Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General de Poliție, în circumstanțele expuse, se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor autorităților recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în ordine de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Cu referire la criticile Inspectoratului de Poliție Cimișlia invocate împotriva încheierii din data de 06 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat, instanța de recurs le reține neîntemeiate, deoarece în temeiul art. 249 alin. (1) și alin. (21) din Codul de procedură civilă instanța de apel era îndreptățită de a corecta omisiunile depistate în hotărârea contestată.

Din analiza încheierii contestate rezultă că instanța de apel a corectat omisiunea instanței de fond de a indica în hotărârea motivată data emiterii acesteia, omisiune care nu anulează și nici nu modifică hotărârea instanței de fond. 6

În aceste circumstanțe instanța de recurs respinge recursul înaintat de către Inspectoratul de Poliție Cimișlia împotriva încheierii din 06 iulie 2023 a Curții de Apel Comrat.

În circumstanțele menționate, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General de Poliție.

Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și art. 246, alin. (1) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Inspectoratul de Poliție Cimișlia și Inspectoratul General de Poliție. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 7