Vandenbussche împotriva Belgiei și încă o cauză

Publicat pe 12 aprilie 2021 SECȚIUNEA 3 Cereri n 21402/16 și 45873/16 Filip Geert VANDENBUSSCHE împotriva Belgiei și Bertel KESTELEYN împotriva Belgiei introduse la 13 aprilie 2016 și, respectiv, la 1 august 2016 comunicate la 22 martie 2021 CU PRIVIRE LA Vandenbussche 21402/16 Cererea se referă la un funcționar de poliție care a fost condamnat la șapte luni de închisoare cu suspendare și la amenzi penale pentru falsificare de scriere, utilizare de falsuri și abuz de încredere. În cursul interogatoriilor efectuate în 2009 de șefii de corp ai acestuia, reclamantul a făcut declarații auto-incriminatoare care au fost utilizate pentru a-și fundamenta condamnarea.

În hotărârea sa din 4 februarie 2014, Tribunalul de Primă Instană din Courtrai a considerat că … aprilie 2015.Modul pe care reclamantul îl tragea din art. 6 alineatul (1) și alineatul (3) litera (c) din convenție a fost respins de Curtea de Casație printr-o hotărâre din 20 aprilie 2015. octombrie 2015 pe motiv că dreptul la un proces echitabil impunea doar ca un suspect să beneficieze de asistență juridică în cadrul unei audieri atunci când se află într-o situație vulnerabilă, și anume atunci când este lipsit de libertate, și că judecătorii de apel și-au justificat în mod legal aprecierea pornind de la această afirmație și examinând în mod concret dacă reclamantul ar fi fost într-o astfel de situație în timpul interogatoriilor.

Kesteleyn 45873/16 Laat se referă la o procedură penală în care reclamantul a fost audiat de poliție în 2008 ca martor al unui accident pe un circuit de karting. În cursul acestor interogatorii, efectuate fără prezența unui avocat, reclamantul a făcut declarații pe baza cărora a fost ulterior acuzat și condamnat. La 9 mai 2014, tribunalul din Gand a pronunțat o pedeapsă de trei luni cu închisoarea cu suspendare și o amendă penală pentru lipsa de prudență sau de precauție care a cauzat moartea fără intenția de a o da.

Motivul pe care recurentul îl tragea din art. 6 alineatele (1) și (3) litera (c) din convenție a fost respins de Curtea de Casație printr-o hotărâre din 2 februarie 2016. Aceasta a reamintit că dreptul la un proces echitabil impunea doar ca un suspect să beneficieze de dreptul la un avocat la o audiere atunci când acesta se află într-o situație vulnerabilă, adică în special atunci când este privat de libertate, și a considerat că judecătorii de apel și-au justificat în mod legal decizia, considerând că reclamantul, nu fiind lipsit de libertate, nu se afla într-o situație de vulnerabilitate care justifică prezența unui avocat și că echitatea globală a procedurii fusese compensată de celelalte garanții de care ar fi putut beneficia.

În ambele cazuri, interogările în litigiu au avut loc înainte de intrarea în vigoare a legii din 13 august 2011 de modificare a Codului de procedură penală și a Legii din 20 iulie 1990 privind detenția preventivă, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2012 (așa-numita lege Salduz mai) (aceste norme sunt descrise în Beuze c. Belgia, [GC] n 71409/10, §§ 49-71, 9 noiembrie 2018). La momentul respectiv, atât Curtea de Casație, cât și Curtea Constituțională (Curtea constit., 14 februarie 2013, n 70,6) interpretau jurisprudența Curții ca fiind legată de dreptul la prezența avocatului în cadrul audierilor și interogatoriilor la privarea de libertate. Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 3 litera (c) din convenție, reclamanții se plâng că condamnarea lor se bazează în mod decisiv pe declarațiile pe care le-au făcut poliției fără a fi fost informați în mod corespunzător cu privire la dreptul lor de a păstra tăcerea și în afara prezenței unui avocat.

6 alin. (1) din Convenție În special având în vedere principiile enunțate de Marea Cameră în sala de judecată a tribunalului… 151-194), se poate considera că procedurile penale împotriva reclamanților au fost echitabile în ansamblu, în pofida lipsei unui avocat în cursul interogatoriilor în litigiu și în pofida lipsei de informare a dreptului la tăcere?

Guvernul este invitat să ia în considerare, în măsura în care acestea sunt relevante, factorii neexhaustivi care decurg din jurisprudența Curții ( Ibrahim și alții, citată anterior, punctul 274 și Beuze) , citată anterior, punctul 150. În acest context, guvernul este invitat să indice dacă instanțele interne au măsurat în mod corespunzător impactul eventualelor lacune procedurale privind echitatea generală a procesului (a se vedea în această privință Ibrahim și alții, citată anterior, §§ 295-297, Simeonovi c. Bulgaria [GC], nr. 2980/04, § 110, 12 mai 2017, și Kalēja c. Letonia, n 22059/08, § 59-70, 5 octombrie 2017) Anexă Cerere n 21402/16 Prenume Nume Anul nașterii Cetățenia Locul de reședință Filip Geert VANDENBUSSCHE 1972 Belgian Knokke-Heist Cerere nr 45873/16 Prenume Nume Anul nașterii Cetățenia Locul de reședință Bertel KESTELEYN 1964 Belgian Londerzeel

Publié le 12 avril 2021

TROISIÈME SECTION

Requêtes n os 21402/16 et 45873/16 Filip Geert VANDENBUSSCHE contre la Belgique et Bertel KESTELEYN contre la Belgique introduites respectivement le 13 avril 2016 et le 1 er août 2016 communiquées le 22 mars 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

Vandenbussche n o 21402/16 La requête concerne un fonctionnaire de police qui fut condamné à sept mois d’emprisonnement avec sursis et à des amendes pénales pour faux en écriture, usage de faux et abus de confiance. Au cours des interrogatoires qui avaient été menées en 2009 par ses chefs de corps, le requérant fit des déclarations auto-incriminantes qui furent utilisées pour fonder sa condamnation. Dans son jugement du 4 février 2014, le tribunal de première instance de Courtrai considéra qu’il n’y avait pas de raison d’écarter les procès-verbaux des interrogatoires litigieux au motif que le requérant n’avait pas été privé de liberté et n’avait pas fait l’objet de pression de la part des interrogateurs.

Ce raisonnement fut confirmé par la cour d’appel de Gand dans un arrêt du 16 avril 2015. Le moyen que le requérant tirait de l’article 6 §§ 1 et 3 c) de la Convention fut rejeté par la Cour de cassation par un arrêt du 20 octobre 2015 au motif que le droit à un procès équitable exigeait uniquement qu’un suspect bénéficie de l’assistance d’un avocat lors d’une audition lorsqu’il se trouve dans une situation vulnérable, c’est-à-dire notamment quand il est privé de liberté, et que les juges d’appel avaient en l’espèce légalement justifié leur appréciation en partant de ce postulat et en examinant de manière concrète si le requérant avait été dans une telle situation lors des interrogatoires. Kesteleyn n o 45873/16 L’affaire concerne une procédure pénale dans laquelle le requérant fut entendu par la police en 2008 en tant que témoin dans le cadre d’un accident sur un circuit de karting.

Au cours de ces interrogatoires, menés sans la présence d’un avocat, le requérant fit des déclarations sur la base desquelles il fut ensuite poursuivi et condamné. Le 9 mai 2014, la cour d’appel de Gand prononça à son égard une peine de trois mois d’emprisonnement avec sursis et une amende pénale pour manque de prudence ou de précaution ayant causé la mort sans intention de la donner.

Le moyen que le requérant tirait de l’article 6 §§ 1 et 3 c) de la Convention fut rejeté par la Cour de cassation par un arrêt du 2 février 2016. Elle rappela que le droit à un procès équitable exigeait uniquement qu’un suspect bénéficie de l’assistance d’un avocat lors d’une audition lorsqu’il se trouve dans une situation vulnérable, c’est-à-dire notamment quand il est privé de liberté, et considéra que les juges d’appel avaient légalement justifié leur décision en jugeant que le requérant, n’étant pas privé de liberté, n’était pas dans une situation de vulnérabilité justifiant la présence d’un avocat et que l’équité globale de la procédure avait été compensée par les autres garanties dont il avait pu bénéficier.

Dans les deux affaires, les interrogatoires litigieux se sont déroulés avant l’entrée en vigueur la loi du 13 août 2011 modifiant le code d’instruction criminelle et la loi du 20 juillet 1990 relative à la détention préventive, entrée en vigueur le 1 er janvier 2012 (dite « loi Salduz ») (ces règles sont décrites dans Beuze c. Belgique , [GC] n o 71409/10, §§ 49-71, 9 novembre 2018). À l’époque en cause, tant la Cour de cassation, le législateur que la Cour constitutionnelle (Cour constit., 14 février 2013, n o 7/2013) interprétaient la jurisprudence de la Cour comme liant le droit à la présence de l’avocat lors des auditions et interrogatoires à la privation de liberté. Invoquant l’article 6 §§ 1 et 3 c) de la Convention, les requérants se plaignent que leur condamnation repose de manière déterminante sur les déclarations qu’ils ont faites à la police sans avoir été dûment informés de leur droit à garder le silence et hors de la présence d’un avocat.

QUESTIONS AUX PARTIES

Les requérants ont-ils bénéficié d’un procès équitable au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ? En particulier, eu égard aux principes énoncés par la Grande Chambre dans l’arrêt Ibrahim et autres c. Royaume-Uni ([GC] n os 50541/08 et 3 autres, §§ 255-265, 13 septembre 2016), et dans l’arrêt Beuze précité (§§ 151‑194), peut-on considérer que les procédures pénales menées contre les requérants ont été équitables dans leur ensemble malgré l’absence d’un avocat lors des interrogatoires litigieux et malgré le défaut d’information du droit au silence ? Le Gouvernement est invité à prendre en compte, dans la mesure où ils sont pertinents, les facteurs non exhaustifs qui découlent de la jurisprudence de la Cour ( Ibrahim et autres , précité, § 274, et Beuze , précité, § 150). Dans ce cadre, le Gouvernement est invité à indiquer si les juridictions internes ont dûment mesuré l’impact des éventuelles lacunes procédurales sur l’équité globale du procès (voir à cet égard : Ibrahim et autres , précité, §§ 295-297, Simeonovi c. Bulgarie [GC], n o 21980/04, § 110, 12 mai 2017, et Kalēja c. Lettonie , n o 22059/08, §§ 59-70,

5 octobre 2017) ? ANNEXE Requête n o 21402/16 N o Prénom NOM Année de naissance Nationalité Lieu de résidence 1. Filip Geert VANDENBUSSCHE 1972 belge Knokke-Heist Requête n o 45873/16 N o Prénom NOM Année de naissance Nationalité Lieu de résidence 1. Bertel KESTELEYN 1964 belge Londerzeel