- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 16 aprilie 2021
- Stat pârât
- ITA
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Messeni Nemagna și alții împotriva Italiei
Traducere în română Auto
Publicat la 3 mai 2021 PRIMEA SECȚIUNE Cererea nr. 23720/08 Maria MESSENI NEMAGNA și alții împotriva Italiei depusă la 7 mai 2008 comunicată la 16 aprilie 2021 OBJETORUL CAUZULUI Cazul se referă la expropriarea terenurilor reclamanților în vederea construcției unui drum. Consiliul Municipal Bari a aprobat primul proiect în 1975; apoi a adoptat un plan general de dezvoltare ( Piano regolatore generale ) în 1976, în care terenul reclamanților a fost alocat pentru servicii. În 1977, autoritățile au luat posesia fizică a terenului reclamanților. În 1987, deoarece lucrările publice nu au început încă, proiectul a fost reaprobat. Ordinul de expropriare a fost emis în 1988 și notificat reclamanților în 1991. Reclamanții au depus o procedură care solicită o cantitate de compensare egală cu valoarea de piață a proprietății.
Instanțele interne au decis că, în ciuda potențialului de facto al terenului de dezvoltare („vocazione edificatoria”) a constatat într-un raport de experți ordonat de instanță, compensația de expropriare a fost calculată în temeiul articolului 16 din Legea nr. 865 din 1971 în legătură cu valoarea agricolă a terenului.
În primul rând, instanța internă a susținut că proprietatea expropriată fiind alocată pentru servicii în cadrul planului general de dezvoltare, nu a putut fi evaluată ca teren de construcție; și, în al doilea rând, că respectivele limitări de utilizare a terenului, care curge din reaprobarea proiectului 1987, au trebuit să fie luate în considerare în calculul compensației, deoarece acestea au calificat ca „restricții de construcție” (vincoli conformativi ) spre deosebire de „restricții exproprietare-aimed” (vincoli preordinati all»esproprio ), având în vedere că drumul a fost planificat să servească interese generale, mai degrabă decât interesele specifice zonei. Numai atunci când servesc aceste interese, în conformitate cu jurisprudența italiană, valoarea compensației nu poate fi afectată de impactul prejudiciabil pe care construcția rutieră a avut limitații de utilizare a terenurilor asupra valorii proprietăților.
Reclamanții au fost privați de posesiunile lor în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În special, legislația internă a fost suficient de accesibilă, precisă și previzibilă pentru persoanele în cauză (a se vedea, printre multe alte autorități, Guiso-Gallisay c. Italia, nr. 58858/00, 8 decembrie 2005, și Belvedere Alberghiera s.r.l.
c. Italia , nr. 31524/96 , meritul și satisfacția echitabilă )? Părțile sunt invitate să răspundă la aceste întrebări ținând seama de: (i) jurisprudența instanțelor interne privind distincția dintre „restricții de consolidare” (vincoli conformativi ) și „restricții expropriate” (vincoli preordinati allesproprio ), extinderea analizei la limitele hotărârilor judiciare care atribuie relevanță decisivă, la rândul său, ca criterii de acord sau alternative, la sfera de aplicare – zonală sau generalizată în raport cu restricțiile de utilizare a terenurilor sau individualizate (a se vedea, de exemplu, Curtea de Casație (denumită în continuare „Cass”), nr. 207/2020, 28051/2008 și 5215/1989; Consiglio di Stato (denumit în continuare „Cons.
St.”), nr. 3255/2013), gradul în care restricțiile au limitat deplina bucurie a proprietăților umane (a se vedea, de exemplu, Cons. nr. 603/2009 și nr. 4606/2008), posibilitatea pentru părțile private de a dezvolta terenul în conformitate cu denumirea sa legală de utilizare a terenului (de exemplu Cass, nr. 8442/2012, nr. 15616/2007 și 4732/2004), tipul de instrument juridic care impune restricțiile (de exemplu Cass, nr. 11322/2005 și 6914/2005) și obiectivul interesului public al lucrărilor publice prospective (a se vedea, de exemplu, Cass, nr. 15389/2007 și 23973/2004).
(ii) jurisprudența instanțelor interne care stabilește o distincție, în determinarea compensației expropriate, între expropriațiile efectuate pentru construirea drumurilor de interes general și cele efectuate pentru construirea drumurilor de interes specific zonei (a se vedea, de exemplu, Cass, nos 4331/2019, 19924/2007 și 131999/2006), precum și modul în care această clasificare divergentă, dependentă de opțiunile discreționale ale autorităților publice, afectează valoarea de piață a proprietăților reclamanților.
(iii) presupusele întârzieri și incertitudini ale procedurii de expropriare referitoare la proprietatea reclamanților, inclusiv starea presupusă de incertitudine în ceea ce privește prelungirea, modificarea și durata restricțiilor de utilizare a terenului impuse proprietăților reclamanților (a se vedea Odescalchi și Lante della Rovere c. Italia , nr. 38754/07, 7 iulie 2015). Reclamanții au avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție?
În special, au existat interferențe legislative cu administrarea justiției destinate să influențeze determinarea judiciară a unui litigiu din cauza aplicării susținute retrospective la cazul lor de la art. 5 bis § 3 din Legea nr. 359 din 1992? Curtea de Casație a abordat în mod specific aspectele esențiale care au fost depuse jurisdicției sale ( Felloni c. Italia , nr. 4421/14 , §§ 27-31, 6 februarie 2020 și Boldea c. România , nr. 19997/02 , § 30, 15 Februarie 2007), mai ales întrebarea constituționalității ridicată prin lentilul articolelor 111 și 117 din Constituție, precum și art. 6 din Convenție? Apendice nr. Nume Solicitant Anul de naștere Naștere Naștere Locul de reședință Maria MESSENI NEMAGNA 1925 Italian Genova Chiara MESSENI NEMAGNA 1952 Italian Camerino (Mc) Mariarosalba MESSENI NEMAGNA 1956 Italian Bari Teresa MESSENI NEMAGNA 1928 Italian Bari
Published on 3 May 2021
FIRST SECTION
Application no. 23720/08 Maria MESSENI NEMAGNA and Others against Italy lodged on 7 May 2008 communicated on 16 April 2021
SUBJECT MATTER OF THE CASE
The case concerns the expropriation of the applicants’ land with a view to the construction of a road. The Bari City Council first approved the project in 1975; it then adopted a general development plan ( piano regolatore generale ) in 1976, in which the applicants’ land was earmarked for services. In 1977, the authorities took physical possession of the applicants’ land. In 1987, as public works had not begun yet, the project was reapproved. The expropriation order was issued in 1988 and notified to the applicants in 1991. The applicants lodged proceedings seeking an amount of compensation equal to the property’s market value. Domestic courts ruled that, notwithstanding the land’s de facto potential for development (“ vocazione edificatoria ”) ascertained in a court-ordered expert report, the expropriation compensation had to be calculated pursuant to Article 16 of Law No. 865 of 1971 with reference to the land’s agricultural value.
Domestic courts held, firstly, that the expropriated property being earmarked for services in the general development plan, it could not be valuated as building land; and, secondly, that the said land-use limitations, flowing from the 1987 project reapproval, had to be considered when calculating the compensation as they qualified as ‘building restraints’ ( vincoli conformativi ) as opposed to ‘expropriation-aimed restraints’ ( vincoli preordinati all’esproprio ), given that the road was projected to serve general rather than zone-specific interests. Only when serving the latter interests, according to Italian case law, the amount of compensation may not be affected by the detrimental impact that road construction-aimed land-use limitations had on the value of the property.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Have the applicants been deprived of their possessions in accordance with the conditions provided for by law, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1? In particular, has domestic law been sufficiently accessible, precise and foreseeable for the individuals concerned (see, amongst many other authorities, Guiso-Gallisay v. Italy , no. 58858/00, 8 December 2005, and Belvedere Alberghiera s.r.l. v. Italy , no. 31524/96, merits and just satisfaction)?
The parties are invited to answer these questions taking into account: – (i) the case-law of domestic courts concerning the distinction between ‘building restraints’ ( vincoli conformativi ) and ‘expropriation-aimed restraints’ ( vincoli preordinati all’esproprio ), extending the analysis to the strands of judicial decisions that assign decisive relevance, in turn, as either concurring or alternative criteria, to the scope – zonal or generalised vis-à-vis specific or individualised – of the land-use restrictions (see e.g. Court of Cassation (hereafter “Cass.”), nos 207/2020, 28051/2008 and 5215/1989; Consiglio di Stato (hereafter “Cons. St.”), no. 3255/2013), the degree to which the restrictions curtailed the full enjoyment of one’s possessions (see e.g.
Cons. St., nos 6033/2009 and 4606/2008), the possibility for private parties to develop the land in compliance with its lawful land-use designation (see e.g. Cass., nos 8442/2012, 15616/2007 and 4732/2004), the type of legal instrument imposing the restrictions (see e.g. Cass., nos 11322/2005 and 6914/2005) and the public-interest aim of the prospective public work (see e.g. Cass., nos 15389/2007 and 23973/2004). – (ii) the case-law of domestic courts drawing a distinction, in the determination of the expropriation compensation, between expropriations carried out to construct roads of general interest and those carried out to construct roads of zone-specific interest (see e.g. Cass., nos 4331/2019, 19924/2007 and 13199/2006), and how this divergent classification, dependent upon discretionary choices made by public authorities, affects the market value of the applicants’ property.
– (iii) the alleged delays and uncertainties of the expropriation proceedings relating to the applicants’ property, including the supposed state of uncertainty regarding the extension, modification and duration of the land-use restrictions imposed on the applicants’ property (see Odescalchi and Lante della Rovere v. Italy , no. 38754/07, 7 July 2015). 2. Did the applicants have a fair hearing in the determination of their civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention?
In particular, was there an interference by the legislature with the administration of justice designed to influence the judicial determination of a dispute on account of the allegedly retrospective application to their case of Article 5 bis § 3 of Law No. 359 of 1992? 3. Did the Court of Cassation specifically address the essential issues which were submitted to its jurisdiction ( Felloni v. Italy , no. 44221/14, §§ 27-31, 6 February 2020, and Boldea v. Romania , no. 19997/02, § 30, 15 February 2007), notably the constitutionality question raised through the lens of Articles 111 and 117 of the Constitution as well as Article 6 of the Convention? APPENDIX No. Applicant’s Name Birth year Nationality Place of residence 1 Maria MESSENI NEMAGNA 1925 Italian Genoa 2 Chiara MESSENI NEMAGNA 1952 Italian Camerino (Mc) 3 Mariarosalba MESSENI NEMAGNA 1956 Italian Bari 4 Teresa MESSENI NEMAGNA 1928 Italian Bari