3-9/26 — Contestarea actului adminsitrativ

La 05 august 2026, Angela Catană a depus o contestație împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terț Comisia de Evaluare a Judecătorilor (Comisia Vetting). Aceasta a solicitat anularea hotărârii CSM nr. 338/22, din 28 iulie 2026, prin care a fost constatată nepromovarea evaluării externe de către judecătorul Angela Catană.

Cauza a fost repartizată aleatoriu judecătorului Leonid Chirtoacă. Judecătorul raportor este inclus în completul specializat pentru examinarea contestațiilor întemeiate pe Legea nr. 252/2023, constituit din judecătorii Diana Stănilă – președinte, Alexandru Negru și Leonid Chirtoacă – judecător raportor, complet învestit și cu examinarea prezentei cauze.

Prin încheierea din 24 august 2026, cauza a fost primită spre examinare, iar ședința de judecată a fost fixată pentru 24 septembrie 2026.

La 21 septembrie 2026, judecătorul Alexandru Negru a declarat abținere de la judecarea cauzei date în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă. În declarația de abținere judecătorul a indicat că, începând cu anul 2021, a activat împreună cu Angela Catană la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, și au fost membri ai aceluiași complet în mai multe dosare de rezonanță. În cadrul examinării unor cauze au existat divergențe privind viteza examinării lor și scurgerea unor informații din dosare. Angela Catană i-ar fi reproșat existența în examinarea mai rapidă a unor cauze. Aceste divergențe au continuat în perioada 2025–2026. Judecătorul a anexat la declarația de abținere capturi de ecran ce cu această corespondență. Judecătorul consideră că între el și Angela Catan există relații conflictuale. Judecătorul Negrul a declarat abținere pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la imparțialitate și a proteja încrederea în actul de justiție, mai ales având în vedere că de soluția în această cauză depinde cariera profesională a judecătoarei Angela Catană.

La 21 septembrie 2026, avocatul Angela Popil, în interesele lui Angela Catană, a depus o cerere de recuzare a judecătorului Alexandru Negru. Avocatul a invocat că în cadrul procedurii de examinare a raportului de către CSM, reclamanta a făcut referire în repetate rânduri la procedura de evaluare externă a judecătorului Alexandru Negru, pentru a confirmă un tratament diferențiat. În hotărârea nr. 338/22, 1 CSM a respins explicațiile Angelei Catană privind tratmentul diferențiat. CSM a utilizat parcursul probator și justificările financiare ale judecătorului Alexandru Negru drept termen concret de comparare și diferențiere pentru a motiva nepromovarea reclamantei. În consecință, participarea judecătorului Alexandru Negru în completul de judecată l-ar pune pe magistrat în situația de a verifica legalitatea unui raționament administrativ întemeiat direct pe propriile sale explicații. Cererea de recuzare este întemeiată pe prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă.

În ședința din 24 septembrie 2026, avocatul Angela Popil a susținut cererea de recuzare și declarația de abținere. Reprezentantul Comisiei, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii de recuzare și a lăsat la discreția instanței soluția pe marginea declarației de abținere. Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat prin referință respingerea cererii de recuzare și examinarea acesteia în lipsa reprezentantului său.

Art. 195 Cod administrativ prevede următoarele: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171”.

Art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: … e) … există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

În conformitate cu art. 202 alin. (1) Cod administrativ, judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50, iar potrivit alin. (4), procedura recuzării se examinează conform Codului de procedură civilă. Potrivit art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, judecătorul urmează a fi recuzat atunci când există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea sa.

Completul reiterează că, prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). Totuși, din perspectiva testului de imparțialitate obiectivă, legăturile profesionale sau personale între un judecător și o parte sau apărătorul unei părți pot ridica probleme de imparțialitate (Tocono și Profesorii Prometeiști v Moldova, 2007, § 31; Micallef împotriva Maltei (MC), 2009, § 102).

Colaborarea profesională între judecători, inclusiv existența divergența de opinii cu privire la modul de exercitare a justiției, este inerentă oricărui sistem judiciar. Litigiile care implică judecătorii de asemenea urmează a fi soluționate de un judecător. O legătură instituțională foarte strânsă și actuală, care au evoluat în relații personale apropiate sau animozități evidente, poate trezi dubii privind lipsa de imparțialitate. Judecătorul Alexandru Negru nu a oferit suficiente elemente de fapt care să confirme existența unei asemenea relații cu reclamanta, interese comune sau eventuale animozități personale. Rezervele invocate se referă la relații profesionale îndelungate din trecut și neînțelegeri la locul de lucru cu privire la viteza examinării unor cauze de rezonanță.

Aspectele invocate de judecătorul Alexandru Negru nu au fost deținute drept motiv pentru nepromovarea evaluării de către Angela Catană. Contestațiile formulate în temeiul Legii nr. 252/2023 țin de competența exclusivă a Curții Supreme de Justiție, în care activează efectiv în prezent 11 judecători, inclusiv Alexandru Negru. Exercitarea împreună a atribuțiilor profesionale într-o perioadă anterioară nu este suficientă pentru genera automat îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorului. Judecătorul Negru nu a invocat relațiile profesionale foarte strânse care ar fi evoluat în relații personale. De asemenea, chiar dacă relațiile profesionale au existat în trecut, acestea nu mai există la moment. Capturile de ecran prezentate nu vorbesc de animozități avute de judecătorul Negru față de reclamantă. Acestea mai degrabă conțin mesaje emoționale adresate de Angela Catană judecătorul Negru, la care ultimul a reacționat moderat. Neînțelegerile invocate în declarația de abținere nu au fost publice. Ele au fost declarate de către judecător cu prima ocazie, până la înaintarea cererii de recuzare. Cererea de recuzare înaintată de avocatul Angela Popil nu menționează aceste divergențe, ceea ce sugerează că nici Angela Catană nu percepe acele circumstanțe ca unele care să pună în discuție imparțialitatea judecătorului Negru. De asemenea, procedura de examinare a 3 contestației este publică, iar contestația nu este examinată de un singur judecător, ci de trei judecători. Din aceste considerente, motivele invocate în declarația de abținere nu sunt suficiente pentru a pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Alexandru Negru la soluționarea acestei cauze.

Cererea de recuzare a avocatului Angela Popil nu face referire la comportamentul judecătorului Alexandru Negru. Ea se referă la faptul că circumstanțele cu privire la modul de evaluare a judecătorului Negru au fost invocat de către reclamantă în susținerea poziției sale în fața Consiliului Superior al Magistraturii și în cererea de chemare în judecată.

Toți judecătorii Curții Supreme de Justiție au fost supuși evaluării externe, iar informațiile cu privire la modul de evaluare a acestora sunt publice. Obiectul acestei cauze nu îl poate afecta în vreun fel pe judecătorul Alexandru Negru. Evaluarea externă a acestuia s-a terminat. Faptul că un participant decide să compare modul de evaluare a unui judecător al Curții Supreme de Justiție cu alte cauze nu poate pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului Curții Supreme. Referirile la hotărârile prin care au fost constatată promovarea evaluării, în favoarea unei persoane care nu a promovat evaluarea externă, nu poate pune în discuție corectitudinea evaluării judecătorului Curții Supreme. În orice caz, judecătorul are sarcina de a asigura aplicarea uniformă a legii în raport cu oricine se află într-o situație comparabilă, indiferent de cazurile anterioare la care se face referire. Admiterea cererii de recuzare ar crea premise pentru o practică judecătorească neuniformă și ar permite participanților să-și aleagă judecătorii Curții Supreme de Justiție care să le judece cauza, ceea ce este inadmisibil. Un asemenea argument a fost respins anterior de către Curtea Supremă de Justiție (vezi încheierea nr. 03-8/25, din 05 august 2025, § 12).

În aceste condiții, declarația de abținere și cererea de recuzare nu pot fi admise.

În conformitate cu art. 50, 51, 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, precum și art. 53 alin. (5), 54 alin. (3) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge declaraţia de abţinere a judecătorului Curţii Supreme de Justiţie Alexandru Negru și cererea de recuzare depusă de avocatul Angela Popil judecătorului Alexandru Negru în cauza de contencios administrativ intentată de Angela Catană împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, privind anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 338/22 din 28 iulie 2026. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Ana Cucerescu Ion Munteanu 4