3-6/2026 — Contestarea actului administrativ

Pe rolul Curții Supreme de Justiţie se află cauza civilă la contestația depusă de Comisia de Evaluare a Procurorilor (Comisie) împotriva Consiliului Superior al Procurorilor (Consiliul), terț Andrei Balan, privind anularea actului administrativ adoptat în baza Legii nr. 252/2023.

Contestația a fost repartizată aleatoriu judecătorului raportor Vladislav Gribincea. La 18 iunie 2026, cauza a fost primită pe rol și fixată ședința de judecată pentru 03 iulie 2026. Terțul Andrei Balan este reprezentat de avocatul Petru Balan.

La 30 iunie 2026, avocatul Petru Balan, în interesele persoanei terțe, a depus o cerere de recuzare a judecătorului Vladislav Gribincea. Cererea se întemeiază pe art. 50 alin. (2) lit. a) Cod administrativ. Potrivit cererii, între judecătorul Vladislav Gribincea și Nadejda Hriptievschi, membră a Comisiei de evaluare, există relații personale de prietenie și o colaborare profesională îndelungată (mai mult de 20 de ani). Cei doi sunt cofondatori ai Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), coautori ai mai multor publicații și au participat împreună la numeroase evenimente publice. Nadejda Hriptievschi a fost membră a Comisiei Pre Vetting. Ulterior, Vladislav Gribincea a candidat și a fost evaluat de Comisia Vetting pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Această suprapunere de roluri a generat diverse comentarii publice referitoare la relația celor doi. Anterior judecătorul a fost implicat în procesul de elaborare a mecanismului de evaluare externă (vetting). El a semnat din partea organizației în care a activat până a deveni judecător, opinia juridică asupra proiectului de lege privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, prin care a susținut, între altele, necesitatea acordării dreptului comisiilor de evaluare de a contesta hotărârile organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, aceste împrejurări sunt de natură să creeze, din perspectiva unui observator obiectiv, îndoieli rezonabile cu privire la imparțialitatea judecătorului la examinarea cauzei.

În ședința de judecată din 03 iulie 2026, avocatul Petru Balan a susținut cererea de recuzare. Suplimentar, acesta a invocat o postare publicată de judecătorul Gribincea pe rețeaua de socializare Facebook la 07 iulie 2026. 1 Avocatul a susținut că, prin conținutul acesteia, judecătorul s-a pronunțat asupra unor aspecte ce țin de fondul cauzei. În postare au fost abordate chestiuni precum depășirea unui prag financiar considerat nesemnificativ, existența unor împrumuturi acordate de părinți și modul în care Curtea Supremă de Justiție analizează donațiile și împrumuturile acordate de membrii familiei în cadrul procedurilor de evaluare. În opinia apărării, aceste afirmații relevă o poziție anticipată a judecătorului inclusiv cu privire la prezenta cauză, motiv pentru care a solicitat admiterea cererii de recuzare.

Reprezentantul Consiliului, Iulian Gainaru, și cel al Comisiei, avocatul Valeriu Cernei, au lăsat soluția pe marginea cererii de recuzare la discreția instanței de judecată.

Art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: e) … există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.”

Completul reiterează că, prin jurământul pe care-l depun, judecătorii se angajează să își exercite atribuțiile fără părtinire. Imparţialitatea judecătorului se prezumă până la proba contrară (a se vedea hot. CtEDO Hauschildt c. Danemarca, 1989, § 47; Kyprianou v. Cipru, 2005, § 119). Simplul fapt al invocării lipsei de imparțialitate nu este determinant, cel mai important fiind dacă această îndoială poate fi justificată în mod obiectiv (a se vedea hot. CEDO Ferrantelli și Santangelo v. Italia, 1996, § 58). 2

Cererea de recuzare nu face referire la comportamentul concret al judecătorului Gribincea în cadrul acestui proces care ar putea trezi suspiciuni de lipsă de imparțialitate.

Avocatul terțului a invocat existența unor relații de prietenie și colaborare profesională între judecător și un membru al Comisiei vetting (Nadejda Hriptievschi). El a făcut referire și la implicarea judecătorului în elaborarea mecanismului de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.

Existența unor relații apropiate între judecător și Nadejda Hriptievschi, nu este, prin ele însuși, de natură să genereze incompatibilitatea judecătorului. Nadejda Hriptievschi nu este parte în prezenta cauză și nu are un interes personal în soluționarea acesteia. În aceste condiții, relațiile personale sau profesionale, indiferent de natura ori apropierea lor, nu sunt suficiente pentru a crea îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea judecătorului.

Semnarea unei opinii juridice asupra unui proiect de lege, anterior exercitării funcției de judecător, reprezintă o activitate profesională și nu echivalează cu exprimarea unei poziții asupra litigiilor care urmează a fi soluționate în temeiul acelei legi. Avocatul Balan nu a explicat în ce mod această împrejurare ar putea genera îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea judecătorului în examinarea prezentei cauze.

Chestiunea cu privire la dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului va fi soluționată de Curtea Constituțională, nu de Curtea Supremă de Justiție. După examinarea excepției de neconstituționalitate, actul Curții Constituționale este obligatoriu și nu mai poate fi pus în discuție de către instanța judecătorească care examinează contestația.

Completul de asemenea menționează că Nadejda Hriptievschi nu a participat la evaluarea judecătorului în cadrul procedurii de selecție pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție. Ea nu este membră din Comisiei responsabilă de evaluarea judecătorilor Curții Supreme de Justiție.

Curtea Supremă de Justiție este unica instanță care poate examina litigiile care au ca obiect contestarea hotărârilor Consiliului, iar în prezent la Curtea Supremă activează efectiv 11 judecători, inclusiv judecătorul Vladislav Gribincea. Admiterea declarației de abținere ar trebui să atragă automat incompatibilitatea judecătorului de la judecarea tuturor litigiilor în care parte este un procuror sau un judecător, care sunt numeroase. Acest fapt va reduce și mai mult numărul judecătorilor care pot soluționa aceste litigii. Având în vedere că aceste litigii urmează a fi examinate în complete de trei judecători, abordări mai puțin stricte ar putea deveni aplicabile pentru a nu bloca examinarea acestor cauze (a se vedea hotărârile CEDO A.K. v. Liechtenstein, 2015, § 82, Nicholas v. Cipru, 2018, § 63). 3

Din motivele de mai sus, completul nu constată împrejurări care să pună la îndoială soluționarea imparțială a acestei cauze de către judecătorul Vladislav Gribincea.

Prin urmare, în conformitate cu art. 49, 202 alin. (1), (3) și (4), art. 230 Cod administrativ și în corespundere cu art. 52 alin. (4), art. 53 alin. (5), art. 54 alin. (3) Cod de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de recuzare înaintată de avocatul Petru Balan judecătorului Vladislav Gribincea. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 4