3-2/26 — Contestarea actului adminsitrativ

La 21 ianuarie 2026, Radu Țurcanu a depus o contestație împotriva Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), terț Comisia de evaluare a judecătorilor (Comisia vetting). Acesta a solicitat anularea hotărârii CSM nr. 1/1 din 20 ianuarie 2026, prin care a fost constatată nepromovarea evaluării externe de către judecătorul Judecătoriei Chișinău Radu Țurcanu.

La 06 februarie 2026, contestația a fost primită spre examinare, în procedura contenciosului administrativ. Ședința de examinare a contestației a fost stabilită pentru 09 martie 2026, într-un complet din care face parte și judecătorul Stella Bleșceaga.

La 02 martie 2026, Radu Țurcanu, în temeiul art. 50 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, a depus o cerere cu privire la recuzarea judecătorului Stella Bleșceaga de la examinarea cauzei. El invocă că Stella Bleșceaga a activat în cadrul Judecătoriei Chișinău în perioada în care reclamantul a exercitat funcția de președinte al acestei instanțe, aflându-se într-o relație profesională de subordonare administrativă directă. Această relație a fost însoțită de divergențe profesionale și dezacorduri în ceea ce privește deciziile privind organizarea activității judecătoriei. Menținerea judecătorului în complet, în pofida acestor circumstanțe, afectează dreptul la un tribunal imparțial.

La 03 martie 2026, cererea de recuzare a fost distribuită aleatoriu judecătorului Leonid Chirtoacă, în completul din care făceau parte și judecătorii Vladislav Gribincea și Alexandru Negru. Ședința publică de examinare a cererii de recuzare a fost fixată pentru 10 martie 2026, ora. 09:00.

În ședința de judecată reclamantul Radu Țurcanu a solicitat admiterea cererii de recuzare pe motivele invocate. El susține că a avut anterior o relație ierarhică profesională directă cu judecătoarea Stella Bleșceaga, în cadrul căreia au existat divergențe profesionale. Nu s-a realizat nicio analiză preventivă din partea judecătorului menită să protejeze aparența imparțialității instanței. Din perspectiva unui observator independent, relația profesională anterioară și divergențele existente pot crea impresia că acestea ar putea influența decizia judecătorului. Această predispoziție rezultă și din întrebările adresate de către judecătorul Bleșceaga reclamantului în cadrul ședinței din 09 martie 2026. Reprezentantul 1 reclamantului, avocata Viorica Gladun, a solicitat admiterea cererii de recuzare reiterând argumentele reclamantului. Ea a mai menționat că, deși aceste circumstanțe sunt din trecut, ele nu pot fi ignorate doar pe motivul trecerii timpului. Lipsa unei abțineri din oficiu a judecătorului și menținerea judecătoarei în complet ar putea afecta încrederea părților și a publicului în corectitudinea procedurii judiciare.

Reprezentantul Comisiei vetting, avocatul Valeriu Cernei, în ședință a solicitat respingerea cererii de recuzare. El a susținut că relația strict profesională dintre colegi nu constituie temei de recuzare, fiind necesară existența unor legături dincolo de colegialitate pentru a pune la îndoială imparțialitatea, aspect confirmat atât de jurisprudența CEDO, cât și de cea a Curții Supreme de Justiție. Reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de judecată nu s-a prezentat. Prin cererea depusă la 10 martie 2026, până la începutul ședinței, Olesea Ciobanu a solicitat examinarea cauzei în lipsă și lasă la discreția instanței aprecierea temeiniciei cererii de recuzare.

Conform art. 202 alin. (2) și (4) Cod administrativ prevăd următoarele: „(2) Judecătorul care examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.” .. (4) Recuzarea sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.”

Art. 50 alin. (1) Cod de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă: 2 … e) are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.”

Recuzarea judecătorului Stella Bleșceaga se întemeiază pe faptul deținerii până în anul 2021 de către reclamant a funcției de președinte a Judecătoriei Chișinău. Reclamantul ar fi avut neînțelegeri de natură profesională cu judecătoarea Bleșceaga în ceea ce privește modul de administrare a instanței de judecată. Potrivit reclamantului, aceste neînțelegeri nu au fost singulare și au fost cunoscute de alți judecători ai judecătoriei.

Completul notează, în primul rând, că, în numeroase cauze, Curtea Supremă de Justiție a respins deja argumentele care derivau din relații profesionale, deoarece nu pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului (vezi încheierile nr. 1cs-654/2024; 1cs-615/24; 1cs-644/24). Potrivit practicii consolidate a Curții Supreme de Justiție, relațiile profesionale, chiar și de durată, nu a fost acceptate drept motiv pentru abținerea sau recuzarea judecătorului. La 17 octombrie 2025, atunci când a respins o declarație de abținere a judecătorului Bleșceaga în cauza nr. 3d-33/2024, Curtea Supremă a menționat că doar o legătură instituțională strânsă și actuală poate duce la concluzia lipsei aparenței de imparțialitate. În aceeași încheiere, Curtea Supremă a menționat că apartenența la același corp profesional nu implică neapărat o prietenie, un interes personal sau un conflict. Neutralitatea profesională a judecătorului, adică că judecătorul își exercită funcțiile cu imparțialitate, este prezumată, iar simpla relație de serviciu nu poate răsturna această prezumție. În cauza nr. 3-6/2025, la 04 iulie 2025, Curtea Supremă a admis declarația de abținere a judecătorului Bleșceaga atunci când o relație cu un coleg de serviciu, care s-a prelungit în timp, s-a transformat în relații de prietenie. Aceasta a fost unica cauză în care declarația de abținere a judecătorului a fost admisă de Curtea Supremă de Justiție pe motive de relații profesionale a 3 judecătorului cu una din părți care este judecător. Din aceste motive, neabținerea judecătorului Bleșceaga de la examinarea prezentei cauze nu putea trezi dubii privind imparțialitatea acestuia.

Reclamantul a lăsat să se înțeleagă că judecătorul Bleșceaga și-a exprimat dezacordul cu deciziile sale în prezența altor judecători și angajați ai instanței. Aceste situații nu au fost răspândite în mijloace de informare în masă, iar judecătorii și alți angajați ai instanței ar trebui să cunoască bine standardele cu privire la imparțialitatea judecătorului. Prin urmare, acest aspect cu greu ar putea pune în discuție imparțialitatea prin prisma testului subiectiv.

Completul notează că reclamantul nu a invocat animozități puternice de natură personală a judecătorului Bleșceaga în raport cu reclamantul. Neînțelegerile invocate ar fi avut loc cel puțin cu cinci ani în urmă, ceea ce ar atenua o asemenea animozitate, mai ales în cazul unui judecător care prin jurământ s-a angajat să acționeze imparțial. Reclamantul însăși a menționat că el nu are dubii cu privire la imparțialitatea obiectivă a judecătorului Bleșceaga, ci cu privire la aparența de lipsa de imparțialitate a acesteia.

Neînțelegerile invocate de reclamant vizau exclusiv modul în care era administrată instanța de judecată. Divergențele de opinii cu privire la modul de administrare a unei instanțe judecătorești dintre președintele și vicepreședintele instanței de judecată este un lucru care poate fi înțeles și acceptat. În anumite circumstanțe, aceste divergențe pot fi chiar necesare în vederea asigurării celei mai bune administrări a instanței judecătorești.

Reclamantul a susținut că comportamentul judecătoarei Bleșceaga în ședința din 09 martie 2026, manifestat prin mai multe întrebări adresate cu privire la clarificarea circumstanțelor de fapt, și continuarea examinării cauzei până la examinarea cererii de recuzare, susține aparențele privind lipsa de imparțialitate. Completul reiterează că această cauză este soluționată de Curtea Supremă în prima instanță, conform procedurii contenciosului administrativ. Conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, prima instanța de judecată de contencios administrativ este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu. De asemenea, reprezintă deja o practică consolidată a Curții Supreme de Justiție de a depune toate eforturile pentru a examina cauzele într-o singură ședință. Cererea de recuzare a fost distribuită la 03 martie 2026 unui alt complet de judecători, care a fost indisponibil pentru a soluționa cauza până la ședința programată pentru 09 martie 2026. În orice caz, după cum este bine cunoscut oricărui judecător, art. 53 alin. (2) Cod de procedură civilă, care se aplică și examinării cererilor de recuzare formulate în procedura contenciosului administrativ, înaintarea cererii de recuzare amână obligatoriu pledoariile, însă nu împiedică desfășurarea cercetării judecătorești. În ședința din 09 martie 2026, instanța nu a purces la pledoarii.

Completul de asemenea notează că judecătorul Bleșceaga a fost doar unul din cei trei judecători desemnați aleatoriu pentru a soluționa cauza. Acest fapt de 4 asemenea este relevant la soluționarea declarațiilor de abținere sau a cererilor de recuzare (a se vedea pentru standardele relevante hot. CtEDO Rustavi 2 Broadcasting Company Ltd ș.a. v. Georgia, 2019, § 363).

Având în vedere cele de mai sus, cererea de recuzare este neîntemeiată. Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 50, 52, 195, 230 din Codul administrativ, precum și art. art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea lui Radu Țurcanu cu privire la recuzarea judecătorului Stella Bleșceaga de la examinarea cauzei de contencios administrativ nr. 3-2/26. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 5