Bank Saderat Iran împotriva Greciei

Publicat pe 14 iunie 2021 Prima secțiune Cerere nr 31687/15 BANK SADERAT IRAN împotriva Greciei, comunicată la 25 mai 2021 CETA, o bancă cu sediul la Teheran, Iran, și o sucursală la Atena, are obligația de a-și exprima interesul față de Agrotiki Trapeza Elladas ( Αγ ) Comisia se plânge de stabilirea termenului de prescripție de 20 de ani pentru creanțele de dobânzi ale acestei bănci, în loc de termenul normal de cinci ani prevăzut la art. 250 alineatul (15) din Codul civil grecesc. Agrotiki Trapeza Elladas a fost creată prin Legea nr. 4332/1929 în calitate de organism de interes general pentru creditele agricole, sprijinul organizațiilor de tip cooperatist și îmbunătățirea activităților rurale.

S-au stabilit o reglementare avantajoasă și privilegii procedurale și substanțiale datorită statutului său special. Această reglementare a fost menținută după transformarea băncii în societate anonimă în 1990. Întrebări cu privire la părțile reclamanta a epuizat căile de atac interne, așa cum prevede art. 35 alin. 1 În special, recurenta a ridicat, cel puțin în esență, problema dreptului său la proprietate în fața instanțelor interne? A fost încălcată dreptul recurentei de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Având în vedere afirmațiile sale că, în speță, a fost aplicat un termen de prescripție de 20 de ani pentru creanțele de interese ÖAgrotiki Trapeza Elladas, în loc de termenul normal de cinci ani prevăzut la art. 250 Õ 15 din Codul civil grecesc și că acest privilegiu nu poate fi justificat printr-un scop de interes public?

Durata procedurilor inițiate de recurentă în litigiu în fața instanțelor civile care au condus la decizia nr. 4622/15 2010 a instanței de primă instanță din statul membru în care se află trei judecători și decizia nr. 4551/22-7-2013 a instanței judecătorești din statul membru în cauză a fost compatibilă cu condiția hotărârii într-un termen rezonabil, în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție? A avut recurenta la dispoziția sa, după cum prevede art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin intermediul căreia și-ar fi putut formula obiecțiile de necunoaștere a art. 6 alin. (1) din Convenție în ceea ce privește durata procedurilor care au condus la deciziile nr. 4622/15-7-2010 ale Tribunalului de Primă Instanță în formațiune a trei judecători și n 4551/22-7-2013 de la tribunalul de apel?

Publié le 14 juin 2021

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 31687/15 BANK SADERAT IRAN contre la Grèce communiquée le 25 mai 2021

OBJET DE L’AFFAIRE

La requérante, une banque ayant son siège à Téhéran, Iran, et une succursale à Athènes, est redevable d’intérêts moratoires vis-à-vis d’Agrotiki Trapeza Elladas ( Αγροτική Τράπεζα Ελλάδας ). Elle se plaint de la fixation du délai de prescription de vingt ans des créances d’intérêts moratoires de cette banque, au lieu du délai normal de cinq ans prévu par l’article 250 § 15 du code civil grec. Agrotiki Trapeza Elladas a été créée par la loi n ο 4332/1929 en tant qu’organisme d’intérêt général pour les crédits à vocation agricole, le soutien d’organisations de type coopératif et l’amélioration des travaux ruraux. Une règlementation avantageuse et des privilèges procéduraux et substantiels ont été établis en raison de ses statuts particuliers.

Cette réglementation a été maintenue après la transformation de la banque en société anonyme, en 1990.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. La requérante a-t-elle épuisé les voies de recours internes, comme l’exige l’article 35 § 1 de la Convention en ce qui concerne son grief relatif à l’article 1 du Protocole n o 1 ? En particulier, la requérante a-t-elle soulevé, au moins en substance, la question de l’atteinte à son droit à la propriété devant les juridictions internes ? 2. Y-a-t-il eu atteinte au droit de la requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1, étant donné ses allégations qu’en l’espèce un délai de prescription de vingt ans des créances d’intérêts moratoires d’Agrotiki Trapeza Elladas, au lieu du délai normal de cinq ans prévu par l’article 250 § 15 du code civil grec a été appliqué et que ce privilège ne peut se justifier par un but d’intérêt public ? 3. La durée des procédures engagées par la requérante en l’espèce devant les juridictions civiles ayant débouché sur la décision n o 4622/15 ‑ 7 ‑ 2010 du tribunal de première instance d’Athènes en formation de trois juges et la décision n o 4551/22-7-2013 de la cour d’appel d’Athènes était-elle compatible avec la condition de jugement dans un « délai raisonnable » au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ? 4. La requérante avait-elle à sa disposition, comme l’exige l’article 13 de la Convention,

un recours interne effectif au travers duquel elle aurait pu formuler ses griefs de méconnaissance de l’article 6 § 1 de la Convention en ce qui concerne la durée des procédures ayant débouché sur les décisions n o 4622/15-7-2010 du tribunal de première instance d’Athènes en formation de trois juges et n o 4551/22-7-2013 de la cour d’appel d’Athènes ?