DEMIRTAȘ c. TURQUIE et 1 autre affaire

Publicat pe 21 iunie 2021 A DOUA RĂSPUNSURI N 1017/21 și 1009/21 Selahattin DEMIrtAȘ împotriva Turciei și Figen YÜKSEKDA Recurenții sunt foști copreședinți ai Partidului Democrat al popoarelor (HDP), un partid politic pro-kurd de stânga. La 4 noiembrie 2016, aceștia au fost arestați și reținuți. În aceeași zi, aceștia au fost aduși în fața judecătorilor de pace competenți din Diyarbakýr, care au dispus arestarea provizorie a persoanelor interesate pentru infracțiuni legate de terorism.

La 15 noiembrie 2016, judecătorul pentru pace din Diyarbakýr, care pune în aplicare art. 6 alineatul (5) și art. 11 din Decretul-lege nr. 676 adoptat în cadrul statului de urgență și în conformitate cu cererea procurorului Republicii Diyarbakýr, a dispus, pentru o perioadă de trei luni, (i) înregistrarea Françaisă sau vizuală a conversațiilor dintre solicitanți și avocații acestora; prezența unui funcționar atunci când reclamanții s-au reunit cu reprezentanții lor; și (iii) confiscarea tuturor documentelor schimbate între solicitanți și avocații acestora. La 21 și 23 noiembrie 2016, reclamanții au formulat acțiuni împotriva deciziei din 15 noiembrie 2016 prin decizii pronunțate la 29 noiembrie 2016 (pentru reclamantul primei cereri) și, respectiv, la 5 decembrie 2016 (pentru reclamanta celei de a doua cereri), judecătorul de pace al Diyarbakýr a respins aceste acțiuni.

Între timp, reclamanții au formulat mai multe acțiuni în vederea eliberării lor din închisoare. Aceste acțiuni au fost respinse de judecătorii de pace competenți. La 14 februarie 2017, restricțiile impuse prin decizia din 15 noiembrie 2016 au fost înlăturate. La 2 și, respectiv, 3 ianuarie 2017, reclamanții au sesizat fiecare Curtea Constituțională cu privire la o acțiune individuală. Printre altele, acestea denunțăau o încălcare a drepturilor lor la libertate și securitate și un proces echitabil din cauza măsurilor luate prin Decizia din 15 noiembrie 2016. Potrivit acestora, înregistrarea conversațiilor lor cu avocații lor, prezența a doi funcționari în timpul ședințelor și interzicerea schimbului de documente i-a împiedicat să conteste efectiv deciziile care le-au ordonat plasarea și menținerea în detenție provizorie.

Prin două hotărâri pronunțate la 9 iulie 2020 (notificate la 7 octombrie 2020 avocatului reclamantei celei de-a doua cereri) și la 30 septembrie 2020 (notificate la 20 noiembrie 2020 avocatului reclamantului primei cereri), Curtea Constituțională a declarat că: 8 din Constituție (în conformitate cu art. 5 alin. (4) din Convenție) coroborat cu art. 15, care prevedea suspendarea exercitării drepturilor și libertăților fundamentale în caz de război, mobilizare generală, stare de asediu sau stare de urgență Aceste acțiuni privesc nerespectarea cerințelor de la alineatul (4) al articolului 5 din convenție; reclamanții se plâng că nu au beneficiat de asistență juridică efectivă pentru a contesta detențiile lor, în măsura în care comunicarea lor cu avocații lor era supravegheată de autoritățile penitenciare și că au confiscat toate documentele schimbate între ei și avocații lor.

În conformitate cu art. 5 alineatul (4) din Convenție, reclamanții aveau la dispoziție o procedură efectivă prin care puteau contesta legalitatea deținerilor lor? În special, măsurile ordonate la 15 noiembrie 2016 de către judecătorul pentru pace de la Diyarbakr au privat de asistență juridică efectivă pentru a contesta privările lor de libertate, în special prin garantarea confidențialității reuniunilor cu avocații lor (Castravet c. Moldova , nr 23393/05, §§ 49-51, 13 martie 2007) An de naștere Cetățenia Reprezentată de 1017/21 Selahattin DEM'RtaȘ 1973 turc Benan MOLU 1009/21 Figen YÜKSEKDA

Publié le 21 juin 2021

DEUXIÈME SECTION

Requêtes n os 10207/21 et 10209/21 Selahattin DEMIRTAȘ contre la Turquie et Figen YÜKSEKDAĞ ȘENOĞLU contre la Turquie introduites respectivement le 13 février 2021 et le 13 février 2021 communiquées le 31 mai 2021

OBJET DES AFFAIRES

Les requérants sont les anciens coprésidents du Parti démocratique des peuples (HDP), un parti politique pro-kurde de gauche. Le 4 novembre 2016, ils furent arrêtés et placés en garde à vue. Le même jour, ils furent traduits devant les juges de paix compétents à Diyarbakır, qui ordonnèrent la mise en détention provisoire des intéressés pour des infractions liées au terrorisme. Le 15 novembre 2016, le juge de paix de Diyarbakır, faisant application de l’article 6 §§ 5 et 11 du décret-loi n o 676 adopté dans le cadre de l’état d’urgence et suivant la demande du procureur de la République de Diyarbakır, ordonna, pour un délai de trois mois, i) l’enregistrement audio ou visuel des conversations entre les requérants et leurs avocats ; ii) la présence d’un fonctionnaire lorsque les requérants se réunissaient avec leurs représentants ; et iii) la saisie de tous les documents échangés entre les requérants et leurs avocats.

Les 21 et 23 novembre 2016 respectivement, les requérants formèrent des recours contre la décision du 15 novembre 2016. Par des décisions rendues le 29 novembre 2016 (pour le requérant de la première requête) et le 5 décembre 2016 (pour la requérante de la deuxième requête), le juge de paix de Diyarbakır rejeta ces recours. Entre temps, les requérants formèrent plusieurs recours en vue de leurs remises en liberté. Ces recours furent rejetés par les juges de paix compétents. Le 14 février 2017, les restrictions ordonnées par la décision du 15 novembre 2016 furent levées. Les 2 et 3 janvier 2017 respectivement, les requérants saisirent chacun la Cour constitutionnelle d’un recours individuel.

Ils dénonçaient, entre autres, une violation de leurs droits à la liberté et à la sûreté et à un procès équitable en raison des mesures prises par la décision du 15 novembre 2016. Selon eux, l’enregistrement de leurs conversations avec leurs avocats, la présence de deux fonctionnaires durant les réunions et l’interdiction d’échange de documents les a empêchés de contester effectivement les décisions ayant ordonné leurs placements et maintiens en détention provisoire.

Par deux arrêts rendus le 9 juillet 2020 (notifié le 7 octobre 2020 à l’avocat de la requérante de la deuxième requête) et le 30 septembre 2020 (notifié le 20 novembre 2020 à l’avocat du requérant de la première requête), la Cour constitutionnelle dit qu’il n’y avait pas eu violation au regard de l’article 19 § 8 de la Constitution (correspondant à l’article 5 § 4 de la Convention) combiné avec son article 15, qui prévoyait la suspension de l’exercice des droits et libertés fondamentaux en cas de guerre, de mobilisation générale, d’état de siège ou d’état d’urgence . Les présentes requêtes concernent le manquement allégué aux exigences du paragraphe 4 de l’article 5 de la Convention.

Les requérants se plaignent de ne pas avoir bénéficié d’une assistance juridique effective pour contester leurs détentions dans la mesure où leurs communications avec leurs avocats étaient surveillées par les autorités pénitentiaires et de la saisie de tous les documents échangés entre eux et leurs avocats.

QUESTIONS AUX PARTIES

Les requérants avaient-ils à leur disposition, conformément à l’article 5 § 4 de la Convention, une procédure effective au travers de laquelle ils pouvaient contester la légalité de leurs détentions ? En particulier, les mesures ordonnées le 15 novembre 2016 par le juge de paix de Diyarbakır ont-elles privés les requérants d’une assistance juridique effective pour contester leurs privations de liberté, notamment en garantissant la confidentialité des réunions avec leurs avocats ( Castravet c. Moldova , n o 23393/05, §§ 49-51, 13 mars 2007) ? ANNEXE N o Requête N o Requérant Année de naissance Nationalité Représenté par 1. 10207/21 Selahattin DEMİRTAȘ 1973 turque Benan MOLU 2. 10209/21 Figen YÜKSEKDAĞ ȘENOĞLU 1971 turque Benan MOLU et Ramazan DEMİR