- Dosarul nr.
- 3r-160/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2026
- Părțile
- Gavriciuc Anastasia vs Centru National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal
- Pe scurt
- Depunerea tardiva a recursului in cauza de contencios administrativ
3r-160/26 — Anularea actulului administrativ
DECIZIE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia Gavriciuc împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Elena Cebotari, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva încheierii din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru (Dosarul nr. 3r-160/26 NR. PIGD 2-22064729-01-3r-02072026) Depunerea tardivă a recursului în cauza de contencios administrativ. Depășirea termenul legal prevăzut pentru depunerea recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Chisilița Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval 23 septembrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Preşedinte, Ion Munteanu, Ana Cucerescu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 10 mai 2022, Anastasia Gavriciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal solicitând: - Anularea deciziei nr. 250 din 29 decembrie 2021.
Prin încheierea din 17 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț Elena Cebotari.
Prin hotărârea din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Anastasia Gavriciuc împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Elena Cebotari, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
La 19 decembrie 2024, avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 29 aprilie 2025 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Anastasia Gavriciuc.
Prin încheierea din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a acordat apelantei Anastasia Gavriciuc un termen de 10 (zece) zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri, pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în mărime de 200 (două sute) lei.
Prin încheierea din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Anastasia Gavriciuc, prin intermediul avocatului Rusu Ion, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 noiembrie 2024, s-a declarat inadmisibil, pe motiv că partea apelantă nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată prin încheierea Curții de Apel Centru din 29 aprilie 2025.
La 8 iunie 2026, avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 29 aprilie 2026, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de apel cu repunerea cererii de apel pe rolul Curții de Apel Centru spre a fi examinat în fond. 1
În motivarea recursului, a invocat că, copia încheierii Curții de Apel Centru din 29 aprilie 2026 recurenta Anastasia Gavriciuc a recepționat-o la data de 22 mai 2026 prin intermediul oficiului poștal, ceea ce denotă faptul, că prezentul recurs este înaintat în termenul legal.
Notează că, instanța de apel n-a stabilit faptul, că atât recurenta cât şi reprezentantul acesteia, ar fi recepționat efectiv copia de pe încheierea din 29 aprilie 2025, în condițiile speței nu există înscrisuri ce ar fi confirmat în mod incontestabil recepționarea efectivă a încheierii instanței de apel din 29 aprilie 2025, iar prezumția consemnată la art. 105 alin. (5) CPC nu prevalează asupra cerinței legale de asigurare a primirii actului judecătoresc.
Invocă că, constatările instanței de apel nu confirmă în mod incontestabil, că încheierea judecătorească a fost comunicată în mod stabilit de legislație participanților la proces, deoarece la materialele nu există nici o dovadă precum, că destinatarii actului judecătoresc au recepționat încheiere respectivă.
Referința instanței de apel la prevederile art. 105 alin.(5) CPC, nu poate fi luată în considerație, deoarece potrivit materialelor dosarului nu există o dovadă, că reprezentantul apelantei, avocatul Ion Rusu a recepționat copia încheierii din 29 aprilie 2025, iar simpla expediere la adresa indicată în cererea de apel – ionrusugh@yahoo.com, n-ar putea fi asimilată cu o confirmare de recepționare a actului procesual.
Consideră că instanța nu ar fi constat prin careva probe că încheierea vizată ar fi fost recepționat de către reprezentantul apelantei la data expedierii, deoarece în realitate despre încheierea din 29 aprilie 2025 reprezentantul avocatul, Ion Rusu a aflat după recepționarea de către recurentă a încheierii din 29 aprilie 2026.
Referința instanței de apel la prevederile art. 1101 alin. (1) Codul administrativ, creează o incertitudine aplicativă în privința respectării exigențelor procesuale ce țin de comunicarea actelor procesuale, îngrădind astfel accesul liber la justiție a participanților la proces.
Mai indică că, prescripțiile judiciare nu putea fi executate datorită faptului, că nu au cunoscut despre acest act procesual.
La 26 august 2026, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a depus referință, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
16. Art. 191 alin. (5) lit. b) Cod administrativ prevede următoarele: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”
Art. 241 alin. (1) și (3) Cod administrativ relevă că: 2 „Încheierile primei instanțe şi ale instanţei de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.” „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 236 alin (2) lit. d) din Codul administrativ coroborate cu prevederile art.241 alin. (3) din Codul administrativ: „Recursul se declară inadmisibil în special când a fost depus după expirarea termenului stabilit.”
Art. 243, alin. (1), lit. a) din Codul administrativ statuează că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: declară recursul inadmisibil.”
Art. 243, alin. (2) din Codul administrativ stabilește că: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
22. Din actele cauzei rezultă că, la 10 mai 2022, Anastasia Gavriciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Elena Cebotari, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
Prin hotărârea din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Anastasia Gavriciuc împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Elena Cebotari, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
La 19 decembrie 2024, avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârea din 19 noiembrie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 29 aprilie 2025 a depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral acțiunea depusă de Anastasia Gavriciuc.
Prin încheierea din 29 aprilie 2025 a Curții de Apel Centru, s-a acordat apelantei Anastasia Gavriciuc un termen de 10 (zece) zile calendaristice de la notificarea prezentei încheieri, pentru prezentarea originalului dovezii de achitare a taxei de timbru în mărime de 200 (două sute) lei. 3
Prin încheierea din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru, apelul declarat de Anastasia Gavriciuc, prin intermediul avocatului Rusu Ion, împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 19 noiembrie 2024, s-a declarat inadmisibil, pe motiv că partea apelantă nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată prin încheierea Curții de Apel Centru din 29 aprilie 2025.
Copia încheierii nominalizate a fost expediată reprezentatului recurentei Anastasia Gavriciuc, avocatul Ion Rusu, prin intermediul poștei electronice, la adresa – ionrusugh@yahoo.com, la data de 12 mai 2026, ora 14:23. Acest fapt este confirmat prin extrasul din poșta electronică a Curții de Apel Centru (f. d. 223).
Completul de judecată constată că adresa de e-mail ionrusugh@yahoo.com a fost indicată în mandatul avocațional, alte acte procesuale depuse în prima instanță, cererea de apel nemotivată și apelul motivat, precum și cererea de recurs, ceea ce denotă consimțământul expres al părții de a primi corespondența procesuală prin acest canal, în condițiile art. 96 alin. (1) și art. 110¹ alin. (1) din Codul administrativ.
În acest context, instanța de recurs menționează că, potrivit jurisprudenței constante, în cazul comunicării electronice, notificarea se consideră realizată în momentul în care documentul devine accesibil destinatarului, iar lipsa unui mesaj de eroare din partea operatorului de poștă electronică constituie prezumția recepționării.
Așadar, în absența unor indicii de eroare tehnică sau imposibilitate de comunicare, notificarea realizată la 12 mai 2026 este considerată valabilă. Astfel, termenul de 15 zile prevăzut de art. 242 Cod administrativ a început să curgă în ziua următoare notificării, adică din 13 mai 2026 și a expirat la 27 mai 2026 (zi de miercuri).
Completul de judecată subliniază că termenele procedurale asigură un cadru optim pentru desfășurarea actului de justiție, având rolul de a ordona acțiunile procedurale și de a consolida securitatea raporturilor juridice. Drepturile procesuale ale unei persoane pot fi exercitate doar în limitele stabilite de legiuitor, cu respectarea cerințelor legale, inclusiv a termenelor prevăzute. După expirarea acestor termene, titularul dreptului nu mai poate valorifica respectivul drept în fața instanței.
Totodată, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Centru și-a îndeplinit obligația pozitivă de a notifica actul judecătoresc. Curtea de Apel Centru a utilizat mijloace adecvate de comunicare, asigurând astfel notificarea copiei încheierii din 29 aprilie 2026 către recurentă.
Respectiv, depunând recursul la 8 iunie 2026, avocatul Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc a omis termenul legal de declarare a 4 recursului, deși trebuia să dea dovadă de diligență și să aibă un rol activ în cauza de contencios administrativ în care este implicat.
Instanța de recurs nu poate reține argumentul neprezentului recurentului precum că încheierea a fost recepționată la 22 mai 2026 prin intermediul oficiului poștal, or potrivit art. 96 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, notificările şi comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă şi eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării şi acceptată de participantul la procedură. Autoritățile publice trebuie să se asigure că participanții la procedură indică, în cadrul procedurii, o modalitate principală de comunicare, precum și modalități alternative.
Prin urmare, instanța de recurs reține că comunicarea prin intermediul oficiului poștal reprezintă o modalitate alternativă de comunicare, legea instituind prioritate comunicării electronice. În aceste condiții, data expedierii încheierii contestate prin intermediul poștei electronice este cea care produce efecte juridice sub aspectul curgerii termenului de declarare a recursului, iar nu data de 22 mai 2026, invocată de recurent ca dată a recepționării înscrisului prin oficiul poștal.
Totodată, instanța de recurs reține că expedierea suplimentară a înscrisului prin intermediul oficiului poștal, fiind o modalitate alternativă și subsidiară comunicării electronice, nu este aptă să producă efectul juridic al unei noi comunicări valabile și, implicit, nu poate determina o nouă dată de la care termenul de declarare a recursului urmează a fi calculat.
Astfel, se remarcă faptul că certitudinea legală impusă de regulile procedurii de contencios administrativ, ca o condiție esențială pentru un proces echitabil, protejează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului. Prin urmare, instanța de contencios administrativ nu are dreptul de a substitui voința legiuitorului, așa cum este reflectată în normele procedurale, pentru a exonera recurentul de sancțiunile procedurale care decurg din înțelegerea eronată de către acesta a efectelor legale.
Completul de judecată subliniază că unul dintre principiile fundamentale ale procesului este buna-credință a participanților. Buna credință implică obligația părților de a respecta termenele prevăzute de lege. Termenul de recurs stabilit la art. 242 din Codul administrativ este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, ceea ce înseamnă că nerespectarea acestuia duce la pierderea dreptului părții de a mai exercita această cale de atac.
Contrar acestor circumstanțe, recurenta, deși era direct interesat de soluționarea litigiului în cadrul recursului, nu a manifestat diligența necesară pentru a-și îndeplini obligațiile cu bună-credință. Ea nu a respectat termenul 5 legal imperativ pentru depunerea recursului împotriva încheierii contestate, conform cerințelor legale stricte.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, participanții la un proces trebuie să joace un rol activ, urmărind cu diligență derularea procedurii și exercitându-și drepturile procedurale cu bună credință.
Completul de judecată subliniază că nerespectarea termenului pentru depunerea recursului este exclusiv rezultatul comportamentului recurentului, care avea obligația să dea dovadă de responsabilitate și să adopte o atitudine activă în exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor sale procedurale. Admiterea unui recurs tardiv ar putea încălca principiul securității raporturilor juridice, protejat de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Se mai reține că potrivit art. 24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage drept consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(1), (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
Astfel, din materialele cauzei, precum și din conținutul recursului depus de Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc, instanța de recurs reține că, ultimul n-a făcut uz de prevederile art. 65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ și nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a recursului.
Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri 6 introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).
Având în vedere considerentele menționate Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc împotriva încheierii din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Ion Rusu în interesele Anastasiei Gavriciuc împotriva încheierii din 29 aprilie 2026 a Curții de Apel Centru. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Ana Cucerescu 7