3r-155/26 — Contestarea actului administrativ

La 27 noiembrie 2024 Natalia Gîrleanu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terț Stelea Ruslan, prin care a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil nr. 02/1-06/G-3191/2167 din 30 iulie 2024, a răspunsului/deciziei adoptate în procedura prealabilă nr. 02/1- 06/4378/3096 din 23 octombrie 2024 și obligarea emiterii deciziei privind constatarea încălcării.

Prin hotărârea din 03 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Natalia Gîrleanu.

La 08 octombrie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă.

La 05 martie 2026 Natalia Gîrleanu a depus motivarea apelului declarat împotriva hotărârii din 03 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 05 mai 2026 a declarat inadmisibil apelul depus de Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, din motivul depunerii apelului după expirarea termenului prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ.

La 25 mai 2026 Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a depus recurs împotriva încheierii din 05 mai 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului și anularea încheierii instanţei de apel, cu trimiterea cauzei la Curtea de Apel Centru la etapa primirii apelului.

În motivarea recursului Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a indicat că încheierea instanței de apel este ilegală și nefondată, fiind emisă cu încălcarea gravă a normelor de drept procedural și a dreptului la un proces echitabil. La pronunțarea soluției privind declararea inadmisibilă a apelului, Curtea de Apel Centru a ignorat circumstanțele obiective care demonstrează comunicarea tardivă a dispozitivului hotărârii din 03 septembrie 2025.

Recurentul a susținut că în realitate, dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost expediat ulterior pronunțării și a fost recepționat efectiv, în format 1 fizic, prin intermediul ÎS „Poșta Moldovei”, abia la data de 11 septembrie 2025. Din cauza acestui decalaj administrativ de 8 zile, s-a aflat într-o imposibilitate obiectivă de a cunoaște soluția instanței pentru a o supune sau nu contestației/de a o ataca sau nu cu cerere de apel.

Recurentul a menționat că, manifestând diligență procesuală, a depus cererea de apel nemotivat la data de 08 octombrie 2025, adică în a 27-a zi de la recepționarea fizică a dispozitivului hotărârii, acționând cu bună-credință în interiorul termenului substanțial de 30 de zile de la momentul luării cunoștință de soluția instanței.

A mai specificat că instanța de apel a omis să aplice mecanismele obligatorii de asigurare a protecției efective a drepturilor în cazul constatării unor pretinse omisiuni procedurale (lipsa unei cereri formale de repunere în termen), declarând inadmisibilă cererea de apel. În virtutea rolului activ reglementat de art. 219 alin. (2) din Codul administrativ, Curtea de Apel Centru avea obligația legală expresă de a pune în vedere apelantului despre necesitatea înlăturării neajunsului de formă, acordându-i un termen rezonabil pentru a formula o cerere de repunere în termen, conform rigorilor art. 237, alin. (1), art. 65, alin. (1) din Codul administrativ. Chiar și în lipsa unui înscris separat întitulat „cerere de repunere în termen”, apelantul a îndeplinit prin acțiunile sale esența elementelor prevăzute de art. 65, alin. (2) din Codul administrativ, aspect ignorat cu desăvârșire de instanța de apel.

Art. 63, alin. (1) din Codul administrativ reglementează că: „Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art.383–390 din Codul civil.”

Art. 65, alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”

Art. 191, alin. (5), lit. b) din Codul administrativ reglementează următoarele: „Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curţilor de apel.”

Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: „Apelul se depune la instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunţarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen 2 mai mic. Instanţa de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanţei de apel.”

Art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele: „Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241, alin. (1) din Codul administrativ relevă că: „Încheierile primei instanțe şi ale instanţei de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 241, alin. (3) din Codul administrativ stabileşte că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătoreşti se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanţa de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătoreşti, dacă legea nu stabileşte un termen mai mic.”

Art. 243, alin. (1), lit. b), alin. (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanţa adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanții la proces.”

Din interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, instanţa de recurs notează că, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie constată că la 03 septembrie 2025 Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care acțiunea depusă de Natalia Gîrleanu a fost respinsă ca neîntemeiată. 3

La 08 octombrie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie admisă. (f.d. 75-77)

La 05 martie 2026 Natalia Gîrleanu a depus motivarea apelului declarat împotriva hotărârii din 03 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. (f.d. 97-105)

Curtea de Apel Centru prin încheierea din data de 05 mai 2026 a declarat inadmisibil apelul depus de Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, din motivul depunerii apelului după expirarea termenului prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ.

Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a criticat soluția instanţei de apel, susținând că dispozitivul hotărârii instanței de fond i-a fost notificat abia la data de 11 septembrie 2025, prin urmare, cererea de apel nemotivat din 08 octombrie 2025, a fost depusă în interiorul termenului de 30 de zile de la momentul luării cunoștință de soluția instanței.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 05 mai 2026 a Curții de Apel Centru, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232, alin. (1).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232, alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

În acest context instanța de recurs ţine să sublinieze că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor şi obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Instanța de recurs menționează că termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o normă imperativă şi trebuie executat întocmai. Așa, art. 232, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – data pronunțării dispozitivului hotărârii.

Coroborând prevederile art. 63, alin. (1) din Codul administrativ cu art. 385 alin. (1) din Codul civil se constată că în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării dispozitivului hotărârii, adică ziua de 04 septembrie 2025, iar ultima zi fiind data de 03 octombrie 2025, ora 24:00. 4

Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, nu s-a conformat prevederilor art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, or, a depus apelul la 08 octombrie 2025.

Astfel, este în afara oricărui dubiu că Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, a depus apelul cu depășirea termenului legal prevăzut la art. 232, alin. (1) din Codul administrativ, fără a solicita repunerea în termenul legal de prezentare a cererii de apel.

Instanța de recurs consideră neîntemeiat argumentul reprezentantului recurentului precum că instanța de apel urma să comunice apelantului despre necesitatea formulării unei cereri de repunere în termen, acordându-i un termen rezonabil pentru a o formula, or, conform normei imperative din art. 65. alin. (1) din Codul administrativ, persoana care, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, la cerere, poate fi repusă în termen, respectiv, instanța de judecată nefiind în drept, din oficiu, în lipsa unei cereri de repunere în termen, să repună persoana în termenul legal de îndeplinire a actului procedural.

În urma celor constatate completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie menționează că, neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acţiunea în termen, prin depunerea unei cereri de repunere în termen.

În corespundere cu prevederile art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul prevăzut de lege, or, termenul de depunere a apelului este imperativ, absolut şi peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului şi al reprezentantului acestuia, care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale.

Astfel, prin prisma art. 24, alin. (1) din Codul administrativ, Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, inițiind acțiune în instanţa de judecată, avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să prezinte apelul în termen. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a drepturilor de acces la instanță și declararea căii de atac (apelul), în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil în temeiul art. 232, alin. (1) coroborat cu art. 236, alin. (2), lit. d) din Codul administrativ.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție. 5

Completul de judecată notează că legiuitorul a instituit termenul imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează şi se modifică o complexitate de relații dintre părţi sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac efectuată necorespunzător şi în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității şi securității raporturilor juridice şi respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

În lumina acestor circumstanțe, instanţa de recurs ajunge la concluzia că instanța de apel întemeiat a declarat inadmisibil apelul depus de către Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, împotriva hotărârii din 03 septembrie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu menținerea încheierii contestate. 43. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de către Natalia Gîrleanu, reprezentată de avocatul Eduard Răducan, împotriva încheierii din 05 mai 2026 a Curţii de Apel Centru. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Ana Cucerescu 6