- Dosarul nr.
- 2ac-150/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2026
- Părțile
- Furtuna Vitalie vs Curtea de Apel Chişinău
- Pe scurt
- Incidenta temeiului de stramutare potrivit caruia napartinirea judecatorilor ar putea fi stirbita de calitatea participantilor la proces
2ac-150/26 — Contestarea actului administrativ
ÎNCHEIERE
cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalii Furtuna împotriva Curții de Apel Centru privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului moral și la acțiunea conexă depusă de Vitalii Furtuna împotriva Curții de Apel Centru privind anularea actului administrativ individual defavorabil și a deciziei adoptate în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului moral, (Dosarul nr. 2ac-150/26 NR. PIGD 2-23148615-01-2ac-10092026) Incidența temeiului de strămutare potrivit căruia nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de calitatea participanților la proces 23 septembrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților solicitarea Curții de Apel Centru de strămutare a cauzei la o altă instanță Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Președinte, Ion Munteanu, Ana Cucerescu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 18 octombrie 2023, Vitalii Furtuna a depus cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat: - Anularea în parte a ordinului președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău – Mîra Ghenadie nr. 401p din 15 septembrie 2023 „privind încetarea suspendării din funcție și încetarea raporturilor de serviciu cu asistentul judiciar Furtuna Vitalii”; - Obligarea emiterii actului administrativ privind calcularea și achitarea tuturor plăților salariale cuvenite (angajat anterior în funcția de asistent judiciar al grefei secretariatului Curții de Apel Chișinău), pentru perioada absenței forțate de la muncă din 23 octombrie 2018 și până la data de 15 septembrie 2023; - Încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
La 13 februarie 2024, Vitalii Furtuna a depus cerere de chemare în judecată împotriva Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat: - Anularea răspunsului/deciziei președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău – Mîra Ghenadie nr. 4-35/12-3625 din 26 decembrie 2023, în partea refuzului recalculării și achitării diferenței salariale pentru perioada suspendării din funcția de asistent judiciar al grefei secretariatului Curții de Apel Chișinău și anume 23 octombrie 2018 – 15 septembrie 2023; - Anularea răspunsului/deciziei președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău – Mîra Ghenadie nr. 4-35/4-140 din 22 ianuarie 2024 cu privire la respingerea cererii prealabile; - Obligarea emiterii actului administrativ privind recalcularea și achitarea diferenței salariale pentru perioada suspendării din funcție, în conformitate cu cerințele hotărârii Curții Constituționale nr. 25 din 06 noiembrie 2014, precum și a hotărârii Curții Constituționale din 10 octombrie 2023, pentru controlul constituționalității unor prevederi din Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2013; - Încasarea prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 03 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cauzele au fost conexate pentru a fi examinate într-o singură procedură. 1
Prin hotărârea din 10 martie 2026 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunile în contencios administrativ înaintate de către Vitalii Furtuna au fost respinse ca neîntemeiate.
La 13 martie 2026, Vitalii Furtuna a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii din 10 martie 2026 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.
Conform fișei de repartizare a dosarului, la 20 iulie 2026, prezenta cauză a fost repartizată în mod automat-aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare în ordine de apel judecătorului raportor Andrei Cașcaval.
Prin încheierea din 24 august 2026 a Curții de Apel Centru, s-a transmis la Curtea Supremă de Justiție, cauza de contencios administrativ intentată la cererile de chemare în judecată formulate de Vitalii Furtuna împotriva Curții de Apel Centru privind anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea prejudiciului moral, în vederea strămutării cauzei, în altă instanţă egală în grad cu Curtea de Apel Centru, pentru examinarea cererii de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
8. Art.197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competentă este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”
Art. 191 alin. (4) din Codul administrativ: „Curțile de apel soluționează şi cererile de apel împotriva hotărârilor şi recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii”.
Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători”.
Art. 43, alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă stabileşte că: „Instanţa strămută cauza la o altă instanţă dacă există bănuieli că nepărtinirea 2 judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele cauzei sau de calitatea participanţilor la proces.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
13. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că prevederile art. 198 alin. (3) din Codul administrativ stabilesc competența Curții Supreme de Justiție de a examina chestiunea cu privire la strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de apel.
Totodată, prevederile aceluiași articol stabilește că strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată poate fi admisă în temeiuri strict determinate bazate pe argumente plauzibile și după caz, probe ce confirmă temeinicia strămutării. În lipsa identificării vreunui temei, care ar permite constatarea acestui fapt, strămutarea ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează faptul că incidentele procedurale ce pot apărea în timpul examinării cauzei sunt reglementate exclusiv de prevederile Codului administrativ, iar art. 198, alin. (3) stabilește în mod exhaustiv temeiurile pentru strămutarea unei cauze în contencios administrativ de la o instanță de judecată la alta de același grad.
Totodată, art.43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, dezvoltă un mecanism procesul destinat înlăturării unei incompatibilități colective a judecătorilor, datorită unor circumstanțe ce ar putea pune în discuție imparțialitatea lor. Strămutarea cauzei oferă un remediu atunci când imparțialitatea ar fi afectată la nivel instituțional de factori ce nu se referă doar la persoana unui singur judecător. Această formă de incompatibilitate este suficient să fie demonstrată prin existența unor bănuieli rezonabile, ce reies din circumstanțe obiective.
Completul relevă că, din analiza argumentelor invocate în susținerea strămutării cauzei de contencios administrativ, se constată că acestea se bazează în esență pe existența unui dubiu privind imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Centru, având în vedere calitatea de pârât/intimat în prezenta cauză a Curții de Apel Centru, iar faptul că instanța de apel - Curtea de Apel Centru - este concomitent parte în proces, creează o situație obiectivă ce poate afecta încrederea justițiabilului în imparțialitatea completului de judecată.
De asemenea se reține că, în prezenta cauză, părțile implicate sunt, pe de o parte, reclamantul Vitalii Furtuna, iar pe de altă parte, pârâta Curtea de Apel Centru.
În circumstanțele expuse, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că la caz există temeiuri de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad, pentru judecarea apelului depus de Vitalii Furtuna, or, ar putea exista bănuieli privind afectarea imparțialității 3 judecătorilor Curții de Apel Centru, instanță care figurează ca parte pârâtă în proces.
Concomitent este de remarcat că normele procesuale instituie mecanisme de garantare a respectării principiului imparțialității instanței învestite cu judecarea cauzei, iar, în speță, strămutarea cauzei va contribui la asigurarea respectării nepărtinirii instanței de judecată învestite cu judecarea cauzei în ordine de apel.
De altfel, prin strămutare, adică prin aplicarea acestui incident procedural, se urmărește garantarea imparțialității judecătorilor şi înlăturarea oricărei ingerințe sau influențe asupra activității de înfăptuire a justiției.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca instanța învestită cu soluționarea unei cauze să fie imparțială, ceea ce prezumă în mod normal absența prejudecății. Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit cu referire la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca într-o societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art. 6§1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând ca fiecare instanță să fie imparțială. Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o cauză anume şi un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (Piersack c. Belgiei).
Astfel, completul de judecată reține că prevederile legale menționate anterior sunt clare în ceea ce privește cazurile în care poate fi dispusă strămutarea unei cauze la o altă instanță de același grad. Totuși, în speță, au fost identificate circumstanțe care, în baza argumentelor invocate, să justifice strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de același grad.
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite demersul Curții de Apel Centru înaintat prin încheierea din 24 august 2026, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad.
Ținând cont de cele expuse şi în temeiul art. 198, art. 230 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite demersul Curții de Apel Centru înaintat prin încheierea din 24 august 2026, privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru la o altă instanță de judecată egală în grad. 4 Cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vitalii Furtuna împotriva Curții de Apel Centru privind anularea în parte a actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului moral și la acțiunea conexă depusă de Vitalii Furtuna împotriva Curții de Apel Centru privind anularea actului administrativ individual defavorabil și a deciziei adoptate în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului moral, se strămută spre examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Nord. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Ion Munteanu Ana Cucerescu 5