- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 iunie 2021
- Stat pârât
- RUS
- Concluzia
- Comunicată guvernului
The New Times LLC și alții împotriva Rusiei și încă o cerere
Traducere în română Auto
Publicat la 28 iunie 2021 SECȚIUNE TERZĂ Cerințele nr. 27874/19 și 19659/21 OOO NOVYYE VREMENA și Yevgeniya Markovna ALBATS împotriva Rusiei și OOO RADIO SVOBODNAYA YEVROPA/RADIO SVOBODA și Andrey Vasilyevich SHARYY împotriva Rusiei depuse la 20 mai 2019 și, respectiv, 15 aprilie 2021, și comunicat la 9 iunie 2021 DECLARAREA CIRCUMSTĂȚIILOR CAUZELOR Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Cazul The New Times (depunerea nr. 27874/19) Reclamanții din primul caz sunt o companie rusă de fiabilitate limitată, OOO Novyye Vremena, și un național rus, dna Yevgeniya Markovna Albats, care s-a născut în 1958 și trăiește la Moscova. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dna Galina Arapova, un avocat practicant în Vorozh, Rusia.
Din 2007 societatea reclamantă a fost fondatorul, editorul și editorul revistei politice independente New Times/Novoye Vremya și revistă online newtimes.ru. Dna Albats este directorul general al companiei și redactorul în șef al publicațiilor. La 8 iunie 2018 un procuror adjunct al districtului Tverskoy din Moscova a trimis o scrisoare dnei Albats, susținând o încălcare a cerințelor de raportare a finanțării străine în temeiul articolului 19.2 din Legea media. El a indicat că societatea reclamantă nu a prezentat autorității de reglementare a media Roskomnadzor conturile pentru al doilea, al treilea și al patrulea trimestru al anului 2017 și al primului trimestru al anului 2018 privind o sumă de 24.500.000 de ruble ruse (RUB) primite în acea perioadă de la Fundația pentru sprijinul pentru libertatea de presă, o organizație rusă necomercială inclusă în registrul organizațiilor „agent străin”.
La 8 iulie 2018 societatea reclamantă a prezentat un raport privind finanțarea străină pentru al doilea trimestru al anului 2018. La 30 iulie 2018 procurorul districtului Tverskoy a convocat un reprezentant al societății reclamante la biroul său pentru a fi acuzat de o infracțiune de a nu prezenta un raport privind primirea finanțării „agent străin”. În ziua următoare, avocatul pentru societate a atras atenția personalului procuror asupra faptului că termenul de prelungire de trei luni pentru nerespectarea depunerii unui raport pentru primul trimestru al anului 2018 s-a încheiat la 11 iulie 2018. El s-a bazat pe art. 4.5 alineatul (1) din Codul de infracțiuni administrative (CAO) și Rezoluția nr. 5 a Curții Supreme Plenare (a se vedea punctele 31-33 de mai jos).
La data de 25 și 27 septembrie 2018 procurorul a formulat acuzații împotriva societății reclamante și a dnei Albats pentru o infracțiune în temeiul articolului 13.15.1 alineatul (1) din CAO. Baza de fapt a taxelor se bazează pe informații de la autoritatea de monitorizare financiară. Potrivit acesteia, între 6 aprilie 2017 și 5 martie 2018, societatea reclamantă a primit un total de 22.250.000 RUB dintr-o organizație „estranjenă”. Procurorul a primit aceste informații la 25 iulie 2018 și a considerat că această dată ar trebui luată ca dată de descoperire a infracțiunii pentru calcularea perioadei de limitare. La 26 și 27 septembrie 2018 un magistrat al Circuitului Curții Tverskoy nr. 367 de la Moscova a decis că urmărirea penală a fost interzisă.
Întrucât Legea Media stabilește un termen specific pentru depunerea unui raport de finanțare străină, infracțiunile nu au fost o „infracție continuă”. Raportul pentru primul trimestru al anului 2018 ar fi trebuit să fie prezentat cel târziu 10 Aprilie 2018. Rapoartele privind infracțiunile administrative au fost elaborate mai mult de trei luni mai târziu, în afara perioadei de limitare prevăzute la art. 4.5 alineatul (1) din CAO. La 16 octombrie 2018 procurorul a depus un recurs. 10. La 22 octombrie 2018 dna Albats a invitat dl Aleksey Navalnyy, un politician de opoziție care tocmai a fost eliberat din detenție administrativă, la emisiunea ei de radio. Au discutat evenimentele actuale, inclusiv amenințarea impunerii amenzilor excesive asupra New Times 11. În ziua următoare, reclamanții au fost informați că apelul procurorului va fi examinat la 25 octombrie 2018. În acea zi, Curtea de district Tverskoy de la Moscova a anulat deciziile magistratului.
A susținut că data descoperirii infracțiunii a fost de 25 iulie 2018 când procurorii au primit informații detaliate de la autoritatea de monitorizare financiară. Noua audiere a avut loc mai târziu în aceeași zi în absența reclamanților. Prin două hotărâri separate, același magistrat al Circuitului Tverskoy Curtea nr. 367 a constatat că reclamanții au fost vinovați și a condamnat societatea reclamantă la o amendă de 22.250.000 RUB și al doilea reclamant la o amendă de 30.000 RUB 13. La 6 noiembrie 2018, reclamanții au depus un recurs, plângând că amenzile erau excesive și brut disproporționate față de o infracțiune în esență formală, că sancțiunile nu era necesară deoarece autoritățile de stat au în posesia lor informații complete și detaliate privind sursele de finanțare prin intermediul autorității de monitorizare financiară, că suma amenzii a adus mass-media independentă la marginea falimentului și a avut un efect răcitor asupra funcționării sale.
14. La 20 noiembrie 2018 Curtea de District Tverskoy a susținut hotărârile privind recursul ca fiind conforme cu dreptul intern. Nu a luat în considerare argumentele de proporționalitate. 15. La 28 ianuarie și 13 mai 2019 Curtea de Oraș din Moscova și, respectiv, Curtea Supremă a Federației Ruse, a refuzat să recurgă la reclamanți. Cazul Radio Free Europe/Radio Liberty (depunerea nr. 19659/21) 16. Reclamanții din al doilea caz sunt o companie rusă de fiabilitate limitată, OOO Radio Svobodnaya Yevropa/Radio Svoboda, și un național rus, dl Andrey Vasilyevich Shary, care s-a născut în 1965 și trăiește la Moscova. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dna Marney Cheek, avocatul SUA, și dl Can Yeginsu, avocat practicant la Londra.
17. Societatea reclamantă a fost înscrisă în Rusia de RFE/RL, Inc., cunoscută în mod comun sub numele de Radio Free Europe / Radio Liberty, o organizație de presă privată, nu pentru profit, care difuzează știri în douăzeci și trei de țări în douăzeci și șapte de limbi. RFE/RL este finanțată prin subvenții din Congresul SUA, dar este, prin statut, independent de SUA Guvernul. RFE/RL funcționează în Rusia din 1991, acționând anterior prin biroul său de la Moscova și, din 2020, prin societatea reclamantă. Al doilea reclamant este directorul general al companiei solicitanți.
18. Societatea reclamantă deține mai multe servicii de știri în limbile ruse și alte limbi, în toată Rusia, inclusiv (i) Radio Svoboda , care publică și difuzează știri pe site-ul său, social media și YouTube; (ii) Current Time TV, o rețea de televiziune 24/7 (în cooperare cu Voice of America) și (iii) detașări specifice regiunii precum Idel.Realii Kavkaz.Realii Krym.Realii Sever.Realii Sibir.Realii , și Faktograf , și (iv) Radio Azatliq , furnizorul internațional de știri radiodifuzând în limbile Tatar și Bashkir. Angajează cincizeci de personal cu timp integral și lucrează cu o rețea de 300 de reporteri freelance din Rusia. 19. La 25 noiembrie 2017, a fost extinsă la mass-media aplicarea legislației „agent străin” (Legea federală nr. 327-FZ).
Autoritățile au permis să desemneze ca „agenți străini” organizații de mass-media care primesc finanțare străină. Zece zile mai târziu, Ministerul Justiției a desemnat toate serviciile de presă RFL/RE în Rusia ca „agenți străini”, cu excepția Sever.Realii care a fost adăugat pe listă la 15 noiembrie 2019. 20. La 2 decembrie 2019, o nouă lege a cerut organizațiilor de masă străine desemnate ca „agenți străini” să integreze o entitate juridică în Rusia dacă doresc să continue să difuzeze știri în țară (Legea federală nr. 426-FZ). A autorizat, de asemenea, autoritatea de reglementare a mass-media și a telecomunicațiilor Roskomnadzor să stabilească norme privind etichetarea conținutului produs de masă „agent-strălucitor”.
21. În urma noilor cerințe, la 24 ianuarie 2020 RFL/RE a încorporat societatea reclamantă ca entitate juridică în temeiul legislației ruse. La 11 februarie 2020, a fost desemnat ca „agent străin”. 22. În 23 septembrie 2020 Roskomnadzor a stabilit cerințele de etichetare a conținutului aplicabile organizațiilor de masă „agent străin” (Ordin nr. 124). Conținutul scris trebuie să fie etichetat cu un anunț de 221 caractere: „Acest mesaj/material a fost creat și/sau distribuit de un media străin care îndeplinește funcțiile unui agent străin sau de o entitate juridică rusă care îndeplinește funcțiile unui agent străin”. Textul anunțului trebuie să fie de două ori mai mare decât dimensiunea fontului original și într-o culoare contrastante; textul anunțului nu trebuie să se suprapună cu conținutul original.
Conținutul media audio-visuală trebuie să includă o declarație de 15 secunde, care să anunțe notificarea, interpretată la începutul fiecărei difuzii. 23. Societatea reclamantă a refuzat să pună în aplicare cerințele de etichetare pe platformele sale din Rusia. 24. Începând cu 12 ianuarie 2021 Roskomnadzor a acuzat reclamanții în temeiul articolului 19.34.1 alineatul (1) din CAO pentru încălcări multiple ale cerințelor de etichetare pe site-ul său și canalele sociale. Inițial 390 rapoartele de infracțiune administrativă au fost trimise instanțelor de primă instanță pentru a se pronunța în judecată. În 288 de cazuri examinate până la data cererii, reclamanții au fost considerați responsabili pentru totalitatea amenzilor.
Cu toate acestea, 158 din 288 de rapoarte au fost luate în considerare de către instanța greșită de primă instanță prin greșeală și au trebuit să fie trimise pentru reexaminare la o altă instanță. În consecință, urmărirea penală a devenit limitată la timp în 10 cazuri. Au fost desfășurate noi audieri în celelalte cazuri și reclamanții au fost din nou considerați răspunzător pentru sumele complete. Instanțele de primă instanță au auzit în mod obișnuit acuzațiile în loturi de patru și douăzeci și patru de cazuri pe zi, cu aproximativ zece minute alocate fiecăruia. Responsabilitatea totală a reclamanților în conformitate cu 267 de rapoarte determinate până la data cererii a fost RUB 64 050.000.
Amenzile vizează atât societatea reclamantă ca entitate juridică, cât și al doilea reclamant ca oficial. 25. Reclamanții au depus apeluri împotriva tuturor hotărârilor de primă instanță. Toate apelurile au fost respinse. La data cererii, nici o instanță – fie de primă instanță, fie de apel – a susținut obiecțiile de fond ale reclamanților sau a redus suma amenzilor solicitate de Roskomnadzor. 26. La 7 aprilie 2021, reclamanții au fost notificați că o a doua rundă de 130 de rapoarte privind infracțiunile administrative ar fi eliberată pentru „crime revocate” în temeiul articolului 19.34.1 alineatul (2) din CAO. Procedura judiciară în aceste cazuri este în așteptare.
Legislația internă relevantă „agent străin” 27. Pentru dispoziții relevante, a se vedea Ecodefensa și alții c. Rusia , nr. 9988/13 și 47 altele, comunicată la 22 Martie 2017. Legea media (Legea nr. 2124-1 din 27 decembrie 1991) 28. Un consiliu editorial, un radiodifuzor sau un editor trebuie să informeze trimestrial autoritatea de reglementare a mass-media, cel târziu la zece zile de la sfârșitul perioadei relevante, cu privire la orice sumă de peste RUB 15.000 pe care au primit-o dintr-un stat străin sau un individ, o organizație internațională, o organizație necomercială rusă „agent” rus, sau de la orice organizație rusească în care aceste entități sunt fondatori sau participanți (secțiunea 19.2), adăugat prin Legea nr. 464-FZ din 30 decembrie 2015). Codul infracțiunilor administrative 29. Nerespectarea raportării sau întârzierii primirii oricăror sume care trebuie raportate în temeiul Legii privind media poate fi pedepsită cu o amendă pentru funcționarii dintre RUB 30.000 și 50.000, precum și o amendă pentru entități juridice de o dată și de două ori mai mare cantitate de sume nereferite (art. 13.15.1(1), adăugat prin Legea nr. 464-FZ din 30 decembrie 2015). 30. O încălcare a cerințelor legislației străine de către o organizație de masă străină inclusă în registrul agenților străini,
de către o societate rusă înființată sau de orice altă entitate inclusă în registr poate fi pedepsită cu o amendă pentru persoanele din RUB 10.000, sau cu o amendă pentru funcționari din RUB 50.000, sau cu o amendă pentru persoanele juridice din RUB 500 000 (art. 19.34.1 alineatul (1), adăugat prin Legea nr. 443-FZ din 16 decembrie 2019). O încălcare repetată poate fi pedepsită cu o amendă pentru persoanele fizice din RUB 50.000, sau cu o amendă pentru funcționarii din RUB 100000, sau cu o amendă pentru persoanele juridice din RUB 1.000.000 (art. 19.34.1 alineatul (2)). O amendă brută poate fi pedepsită cu o amendă pentru persoanele juridice din RUB 5.000.000 (art. 19.34.1 alineatul (3)). Perioada generală de limitare a infracțiunilor judecătorului este de trei luni (art. 4.5 alineatul (1)). Perioada de limitare a infracțiunilor continue se decurge de la data descoperirii unei infracțiuni (art. 4.5 alineatul (2)). Rezoluția nr. 5 a Curții Supreme Plenare din 24 martie 2005 32. Perioada de limitare se desfășoară începând cu ziua de la data în care a fost comisă sau a fost descoperită infracțiunile care constă în nerespectarea unei taxe,
perioada de limitare se desfășoară de la ultima zi a perioadei autorizate pentru îndeplinirea taxei în cauză (punctul 14). „O infracțiune continuă” este „o infracțiune care constă în nerespectarea prelungită și neîntreruptă a unei obligații legale sau inadecvată”. Nerespectarea unei obligații statutare în temeiul termenului prescris nu este o „infracție continuă”. Data descoperirii unei „infracții continue” este data la care ofițerul a autorizat să elaboreze raportul privind un birou administrativ descoperă că infracția a fost comisă (punctul 14). Reclamanții se plâng, în temeiul articolului 10 din Convenție, că amenzile excesive și fără precedent constituie o ingerință disproporționată cu dreptul lor la libertate de exprimare și au un „efect chilling” asupra mass-media independentă.
Reclamanții în al doilea caz se plâng în plus că notificarea „agentului străin” subminează credibilitatea raportării sale asupra aspectelor de interes public care transmit, așa cum a făcut, o implicare clară de a fi „un inamic al statului” și este, de asemenea, imposibil de implementat pe anumite platforme, cum ar fi Twitter, din cauza lungii sale. 35. Reclamanții în primul caz se plâng în temeiul articolului 14 din Convenție, luat în conjuncție cu art. 10, că au fost puse într-un dezavantaj în comparație cu media care primește finanțare exclusiv din surse ruse. Acestea au fost supuse arbitrar unor cerințe suplimentare de raportare, inclusiv o obligație de a prezenta rapoarte trimestriale care nu se aplică mass-media finanțate din surse ruse sau societăților non-media și care au fost aplicate prin sancțiuni excesiv de grele care variază de la una la două ori cuantumul sumelor nedeclarate.
36. Reclamanții, în ambele cazuri, se plâng în temeiul articolului 18 din Convenție, citit în conjuncție cu art. 10, că ingerința în dreptul lor la libertate de exprimare a fost motivată politic să-i pedepsească pentru politica editorială independentă și pentru publicații critice ale autorităților în încercarea de a-i induce și a altor mass-media să abandoneze rolul de „dog de supraveghere public”. Întrebarea părților a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție – (a) în al doilea caz, având în vedere cerințele de etichetare aplicabile organizațiilor de masă „agent” străin? (b) în ambele cazuri, având în vedere cuantumul cumulativ al amenzilor pentru presupusele eșantioane care să respecte legislația „agent”?
În primul caz, reclamanții au fost supuși unui tratament diferențial în funcție de opinia lor politică, în încălcarea articolului 14 din Convenție, coroborat cu art. 10? Au fost aplicate restricțiile prevăzute la art. 10 din Convenție pentru alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate, în încălcarea articolului 18 din Convenție?
Published on 28 June 2021
THIRD SECTION
Applications nos. 27874/19 and 19659/21 OOO NOVYYE VREMENA and Yevgeniya Markovna ALBATS against Russia and OOO RADIO SVOBODNAYA YEVROPA/RADIO SVOBODA and Andrey Vasilyevich SHARYY against Russia lodged on 20 May 2019 and 15 April 2021, respectively, and communicated on 9 June 2021
STATEMENT OF FACTS
CIRCUMSTANCES OF THE CASE
1. The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. The case of The New Times (application no. 27874/19)
The applicants in the first case are a Russian limited-liability company, OOO Novyye Vremena, and a Russian national, Ms Yevgeniya Markovna Albats, who was born in 1958 and lives in Moscow. They are represented before the Court by Ms Galina Arapova, a lawyer practising in Voronezh, Russia.
Since 2007 the applicant company has been the founder, editor and publisher of independent political magazine The New Times/Novoye Vremya and online magazine newtimes.ru. Ms Albats is the director general of the company and the editor-in-chief of the publications.
On 8 June 2018 a deputy prosecutor of the Tverskoy District in Moscow sent a letter to Ms Albats, alleging a breach of the foreign funding reporting requirements under section 19.2 of the Media Act. He indicated that the applicant company had failed to submit to the media regulator Roskomnadzor the accounts for the second, third and fourth quarters of 2017 and the first quarter of 2018 concerning a sum of 24,500,000 Russian roubles (RUB) it had received in that period from the Press Freedom Support Foundation, a Russian non-commercial organisation which the Ministry of Justice had included in the register of “foreign-agent” organisations.
On 8 July 2018 the applicant company submitted a report on foreign funding for the second quarter of 2018.
On 30 July 2018 the Tverskoy district prosecutor summoned a representative of the applicant company to his office to be charged with an offence of failing to submit a report on the receipt of “foreign-agent” funding. On the following day counsel for the company drew the prosecutor staff’s attention to the fact that the three-month limitation period for the failure to submit a report for the first quarter of 2018 had ended on 11 July 2018. He relied on Article 4.5(1) of the Code of Administrative Offences (CAO) and the Plenary Supreme Court’s Resolution no. 5 (see paragraphs 31-33 below). No charges had been brought at that time.
On 25 and 27 September 2018 the prosecutor brought charges against the applicant company and Ms Albats for an offence under Article 13.15.1(1) of the CAO. The factual basis for the charges rested on information from the financial monitoring authority. According to it, between 6 April 2017 and 5 March 2018 the applicant company had received a total of RUB 22,250,000 from a “foreign-agent” organisation. The prosecutor received that information on 25 July 2018 and considered that this date should be taken as the date of discovery of the offence for calculating the limitation period.
On 26 and 27 September 2018 a magistrate of the Tverskoy Court Circuit no. 367 in Moscow ruled that the prosecution was time-barred. As the Media Act set a specific time-limit for filing a foreign-funding report, the offence was not a “continuing offence”. The report for the first quarter of 2018 should have been submitted no later than 10 April 2018. The administrative-offence reports were drawn up more than three months later, outside the limitation period set out in Article 4.5(1) of the CAO.
On 16 October 2018 the prosecutor filed an appeal.
On 22 October 2018 Ms Albats invited Mr Aleksey Navalnyy, an opposition politician who had been just released from administrative detention, to her radio talk show. They discussed current events, including the threat of excessive fines being imposed on The New Times .
On the following day the applicants were informed that the prosecutor’s appeal would be examined on 25 October 2018. On that day the Tverskoy District Court in Moscow overturned the magistrate’s decisions. It held that the date of discovery of the offence was 25 July 2018 when the prosecutors had received detailed information from the financial monitoring authority. The matter was remitted for a new examination by the same magistrate.
The new hearing was held later on the same day in the absence of the applicants. By two separate judgments, the same magistrate of the Tverskoy Court Circuit no. 367 found the applicants guilty as charged and sentenced the applicant company to a fine of RUB 22,250,000 and the second applicant to a fine of RUB 30,000.
On 6 November 2018 the applicants lodged an appeal, complaining that the fines were excessive and grossly disproportionate to an essentially formal offence, that the sanction was not necessary because the State authorities had in their possession complete and detailed information on the sources of funding through the financial monitoring authority, that the amount of the fine had brought the independent media to the brink of bankruptcy and had a chilling effect on its operation.
On 20 November 2018 the Tverskoy District Court upheld the judgments on appeal as complying with domestic law. It did not consider the proportionality arguments.
On 28 January and 13 May 2019 the Moscow City Court and the Supreme Court of the Russian Federation, respectively, refused leave to appeal to the applicants. The case of Radio Free Europe/Radio Liberty (application no. 19659/21)
The applicants in the second case are a Russian limited-liability company, OOO Radio Svobodnaya Yevropa/Radio Svoboda, and a Russian national, Mr Andrey Vasilyevich Sharyy, who was born in 1965 and lives in Moscow. They are represented before the Court by Ms Marney Cheek, a US attorney, and Mr Can Yeginsu, a lawyer practising in London.
The applicant company was incorporated in Russia by RFE/RL, Inc., commonly known as Radio Free Europe / Radio Liberty, a private, not ‑ for ‑ profit, international media organisation that broadcasts news across twenty-three countries in twenty-seven languages. RFE/RL is funded by grants from the US Congress but is, by statute, independent of the US Government. RFE/RL has been operating in Russia since 1991, acting previously through its Moscow bureau and, since 2020, through the applicant company. The second applicant is the director general of the applicant company.
The applicant company runs several news services in Russian and other languages, throughout Russia, including (i) Radio Svoboda , which publishes and broadcasts news on its website, social media and YouTube; (ii) Current Time TV, a 24/7 television network (in cooperation with Voice of America), and (iii) region-specific outlets such as Idel.Realii , Kavkaz.Realii , Krym.Realii , Sever.Realii , Sibir.Realii , and Faktograf , and (iv) Radio Azatliq , the international news provider broadcasting in the Tatar and Bashkir languages. It employs fifty full-time staff and works with a network of 300 freelance reporters across Russia.
On 25 November 2017 the application of the “foreign-agent” legislation was extended to the media (Federal Law no. 327-FZ). It allowed the authorities to designate as “foreign agents” mass media organisations which receive foreign funding. Ten days later, the Ministry of Justice designated all of RFL/RE’s news services in Russia as “foreign agents”, with the exception of Sever.Realii which was added to the list on 15 November 2019.
On 2 December 2019 a new law required foreign mass media organisations designated as “foreign agents” to incorporate a legal entity in Russia if they wished to continue to broadcast news in the country (Federal Law no. 426-FZ). It also authorised the media and telecoms regulator Roskomnadzor to establish rules regarding the labelling of content produced by “foreign-agent” mass media.
In response to the new requirements, on 24 January 2020 RFL/RE incorporated the applicant company as a legal entity under Russian law. On 11 February 2020 it was designated as a “foreign agent”.
In 23 September 2020 Roskomnadzor laid down the content labelling requirements applicable to “foreign-agent” mass media organisations (Order no. 124). The written content must be labelled with a 221-character notice: “This message/material has been created and/or distributed by a foreign mass media outlet performing the functions of a foreign agent or by a Russian legal entity performing the functions of a foreign agent”. The text of the notice must be twice the font size of the original content and in a contrasting colour; the text of the notice must not overlap with the original content. The audio-visual media content must include a fifteen-second statement, enunciating the notice, played at the beginning of every broadcast.
The applicant company declined to implement the labelling requirements on its platforms in Russia.
Since 12 January 2021 Roskomnadzor charged the applicants under Article 19.34.1(1) of the CAO for multiple violations of the labelling requirements on its website and social media channels. Initially 390 administrative-offence reports were sent to the first-instance courts for adjudication. In 288 cases considered by the date of application, the applicants were held liable for the full amount of the fines. However, 158 out of 288 reports were considered by the wrong first-instance court by mistake and had to be sent for reconsideration to another court. As a consequence, prosecution became time-barred in 10 cases. New hearings were held in the other cases and the applicants were again found liable for the full amounts. First-instance courts typically heard the charges in batches of between four and twenty-four cases per day, with around ten minutes allocated to each. The applicants’ total liability under the 267 reports determined up to the date of the application was RUB 64,050,000. The fines target both the applicant company as the legal entity and the second applicant as its official.
The applicants lodged appeals against all first-instance judgments. All appeals were rejected. As of the date of application, no court – whether of first-instance or appeal – upheld the applicants’ substantive objections or reduced the amount of fines sought by Roskomnadzor.
On 7 April 2021 the applicants were notified that a second round of 130 administrative-offence reports would be issued for “repeated offences” under Article 19.34.1(2) of the CAO. The court proceedings in those cases are now pending. Relevant domestic law “Foreign-agent” legislation
For relevant provisions, see Ecodefence and Others v. Russia , nos. 9988/13 and 47 others, communicated on 22 March 2017. The Media Act (Law no. 2124-1 of 27 December 1991)
An editorial board, broadcaster or publisher must inform the media regulator on a quarterly basis, no later than ten days after the end of the relevant period, of any amounts in excess of RUB 15,000 which they received from a foreign State or individual, an international organisation, a Russian “foreign-agent” non-commercial organisation, or from any Russian organisation in which such entities are founders or participants (section 19.2, added by Law no. 464-FZ of 30 December 2015). Code of Administrative Offences
Failure to report or delay in reporting the receipt of any sums required to be reported under the Media Act may be punishable with a fine for officials of between RUB 30,000 and 50,000, and a fine for legal entities of between one and two times the amount of non-reported sums (Article 13.15.1(1), added by Law no. 464-FZ of 30 December 2015).
A violation of the requirements of foreign-agent legislation by a foreign mass media organisation included in the register of foreign agents, by a Russian company it established or by any other entity included in the register may be punishable with a fine for individuals of RUB 10,000, or a fine for officials of RUB 50,000, or a fine for legal entities of RUB 500,000 (Article 19.34.1(1), added by Law no. 443-FZ of 16 December 2019). A repeated violation may be punishable with a fine for individuals of RUB 50,000, or a fine for officials of RUB 100,000, or a fine for legal entities of RUB 1,000,000 (Article 19.34.1(2)). A gross violation may be punishable with a fine for legal entities of RUB 5,000,000 (Article 19.34.1(3)). Statute of limitation Code of Administrative Offences 31 . The general period of limitation for offences adjudicated by a judge is three months (Article 4.5(1)). The period of limitation for continuing offences runs from the date of discovery of an offence (Article 4.5(2)). Plenary Supreme Court’s Resolution no. 5 of 24 March 2005
The period of limitation runs from the day following the day on which the offence was committed or was discovered. For offences consisting in the non-performance of a duty, the period of limitation runs from the day following the last day of the period allowed for the performance of the duty in question (point 14). 33 . A “continuing offence” is “an offence consisting in prolonged and uninterrupted non-performance or inadequate performance of a statutory duty”. Failure to perform a statutory duty by the prescribed time-limit is not a “continuing offence”. The date of discovery of a “continuing offence” is the date on which the officer authorised to draw up the report on an administrative office discovers that the offence has been committed (point 14). COMPLAINTS
The applicants complain under Article 10 of the Convention that the excessive and unprecedented fines constitute disproportionate interference with their right to freedom of expression and have a “chilling effect” on the independent media. The applicants in the second case additionally complain that the “foreign-agent” notice undermines the credibility of its reporting on matters of public concern conveying, as it does, a clear implication of being “an enemy of the State” and is also impossible to implement on certain platforms such as Twitter because of its length.
The applicants in the first case complain under Article 14 of the Convention, taken in conjunction with Article 10, that they were put at a disadvantage in comparison with media receiving funding exclusively from Russian sources. They were arbitrarily subjected to additional reporting requirements, including an obligation to submit quarterly reports which did not apply to media funded from Russian sources or to non-media companies and which was enforced through excessively harsh sanctions ranging from one to two times the amount of non-reported sums.
The applicants in both cases complain under Article 18 of the Convention, read in conjunction with Article 10, that the interference with their right to freedom of expression was politically motivated to punish them for independent editorial policy and publications critical of the authorities in an attempt to induce them and other media to abandon their role of a “public watchdog”.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Has there been a violation of Article 10 of the Convention – (a) in the second case, on account of the labelling requirements applicable to “foreign-agent” mass media organisations? (b) in both cases, on account of the cumulative amount of fines for alleged failures to comply with the “foreign-agent” legislation? 2. Were the applicants in the first case subjected to a differential treatment on account of their political opinion, in violation of Article 14 of the Convention, read in conjunction with Article 10? 3. Were the restrictions provided for in Article 10 of the Convention applied for any purpose other than those for which they were intended, in violation of Article 18 of the Convention?