- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 10 iunie 2021
- Stat pârât
- UKR
- Articole
- Articolul 5
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 5
Khimchak și Bilyk împotriva Ucrainei
Traducere în română Auto
CURTA EUROPEANA DE DREPTURI A OAMNILOR CEL DE-AL CINCEA PARTICUL DE ACTIUNI CONTRU DE CHIMCHAK SI BILYK impotriva Ucrainei (decisiunile nr. 4565/14 si 42209/15) DECISIUNEA STRASBURGUI 10 iunie 2021 Această hotarare este definitivă, dar poate fi supusă unor corecții redacționale.
În cazul Chimchak și Bilyk împotriva Ucrainei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a cincea), după ce a luat în considerare comitetul în care au fost deținute diferite detineri, a declarat că diferite detineri din Ucraina: Stefanik Morovik a declarat că au fost confiscate în conformitate cu dispozițiile Convenției privind libertățile omului: Stéphanie Morovik a declarat că au fost confiscate în conformitate cu dispozițiile Convenției privind libertățile omului (secțiunea a patra), iar alte trei declarații suplimentare au fost depuse în conformitate cu dispozițiile Convenției privind drepturile omului omului (secțiunea a treia), au fost notificate în conformitate cu dispozițiile Convenției privind drepturile omului omului omului (secțiunea a cincea, secțiunea a treia, secțiunea a cincea, secțiunea a cincea, a cincea, a cincea și a cincea).
Fiecare persoană are dreptul la libertate și la invizibilitate personală. Nimeni nu poate fi privat de libertate, cu excepția unor cazuri și în conformitate cu procedura stabilită de lege: ... (c) arestarea sau reținerea legală a unei persoane, efectuată cu scopul de a o aduce înaintea unei instanțe judiciare competente, pe baza unor suspiciuni întemeiate că a comis o infracțiune sau dacă este considerat necesar să împiedice să fie comisă sau să fie continuată după comiterea acesteia; 7.Curtea reiterează că art. 5 din Convenție, împreună cu articolele 2, 3 și 4 din Convenție, protejează drepturile fundamentale fundamentale care necesită garantarea invizibilității fizice, și, prin urmare, importanța obligației de a reține această articolă este mai importantă decât orice altă dispoziție materială.
Scopul său este de a preveni deprivarea nedreată a libertății sale de exprimare a opiniei (în cazul în care se consideră necesar să se asigure că persoana în cauză este responsabilă în cadrul procedurii naționale în care a fost declarată vinovată sau în cazul în care a fost declarată vinovată sau în cazul în care nu a fost deprivită sau în cazul în care nu a fost deprivită de libertatea sa de a declarat în mod nedreptă (Convenirea națională a dreptului în favoarea Republicii Moldova, în cauza nr. 368/V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V., 87, 87, p. No.V.V.V.V., nr.V.V.V.V.V.V.V.V.V., 87, nr.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V.V. După examinarea tuturor materialelor, Curtea nu vede niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o altă concluzie cu privire la acceptabilitatea și esența acestor plângeri.
În ceea ce privește practica sa pe această problemă, Curtea consideră că în acest caz, reținerea pe post de supraveghere a reclamantelor nu a îndeplinit cerințele articolului 5 alineatul (1) din Convenție.11 Prin urmare, dacă plângerile sunt inadmisibile și dacă acestea sunt probe de încălcare a articolului 5 alineatul (1) din Convenția Ucrainei (vezi tabelul din anexa).11 În plus, în cazul în care o persoană susține că a fost încălcată, Curtea consideră că nu există nicio dovadă de încălcare a acestei practici.12 În cazul în care o persoană a depus o plângere în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Convenția Ucrainei (Curtea a considerat că nu este de acord cu art. 5 alineatul (1) din Convenția Ucrainei), Curtea a considerat că nu există nicio dovadă de încălcare a articolului 5 alineatul (1) din Convenția Ucrainei.12 În cazul în care nu există alte dovezi de încălcare a articolului 5 alineatul (1) din Convenția Ucraina (C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.C.
În consecință, această parte a cererii nr. 42209/15 trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 alineatul (4). ARTICOLUL 41 din CONVENȚIE 15. art. 41 din Convenție prevede: Dacă Curtea constată că există o încălcare a Convenției și dacă, în conformitate cu prevederile Constituției, cererea nu îndeplinește criteriile de admișcare stabilite la articolele 34 și 35 din Convenție și nu prezintă nici un semn de încălcare a drepturilor și libertăților garantate de Convenție sau de protocoalele sale, această parte a cererii nr. 42209/15 trebuie respinsă în conformitate cu prevederile articolului 35 alineatul (4) din Convenție.
DARATORUL ARTICOLULUI 41 din CONVENȚIE 15. art. 41 din Convenție prevede: Dacă Curtea constată că există o încălcare a Protocolului privind necriminalismul și dacă, în conformitate cu prevederile Constituției, cererea nu prevede decât o parte a cererii de indemnizație, iar în cazul în care este necesar, cererea de indemnizație suplimentară, Curtea trebuie să acordeze o indemnizație suplimentară de trei ore în orice caz de pierdere a documentelor în cauză, în conformitate cu tabelul 37 din Tabelul 29 din Convenția Internațională a ONU împotriva Ucrainei (DV/U), în special, art. 29 din 26 din Convenția Europeană (DV/U), în cazul în care Curtea consideră că este necesar să se recunoască o acțiune în justiție, în cazul în care se adaugă o cerere de fapt în cazul în care nu este necesară să se adauge o indemnizație suplimentară în cazul în cazul în care se află în favoarea unei alte documente în cauză, în conformitate cu prevederile din Tabelul 37 din Convenția Națională (D/U),
în cazul în care se află în cazul în cazul în care nu se află în cazul în cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este în cazul în cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este în cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este în cazul în cazul în cazul în cazul în cazul în care nu este că aceste plângeri indică o încălcare a articolului 5 alineatul (1) din Convenție în legătură cu o detenție ilegală; stabilește că a existat încălcare a Convenției în ceea ce privește alte plângeri în conformitate cu practica stabilită a Curții (vezi tabelul din anexa); stabilește că: (a) în decurs de trei luni statul pârât trebuie să plătească reclamantelor sumele menționate în tabelul din anexa, care trebuie să fie convertite în moneda națională a statului pârât la cursul de schimb la data efectuării plății; (b) la sfârșitul termenului menționat de trei luni până la calculul final al sumelor menționate, va fi aplicat un interes simplu în valoarea ratei pozitive limită a nașterii centrului european al pârâtului, în termen de șapte luni de la data declarării, în perioada în care a fost adăugată cererea, iar cererea de trei puncte de procent va fi supusă cererii de plată a instanței naționale a pârâtului la cursul plății la data efectuării plății; (b) la sfârșitul termenului menționat de trei luni până la data pronunțării judecății finale a sumelor menționate,
va fi aplicat un interes simplu în valoarea ratei limită a nașterii centrale a pârâtului european al pârâtului, în termen de șapte de șapte ani de la data declarării, în cauză, în perioada în care a fost adă cererea de trei puncte de plată, iar cererea de trei puncte de procent din partea părții de trei puncte de valoare a pârâtului în cauză va fi supusă în valoarea cererii naționale a pârâtului în cauză în fiecare zi de depus.
Suma acordată ca despăgubire a cheltuielilor judiciare și alte cheltuieli în fiecare cerere (în euro) [2] 4565/14 19.12.2013 Igor Stepanovici HIMCHAK 1968 Mihail Oleksandrovici Tarahkal m. Kiev Micic Oleg Vladimirovici m. Lviv Din 04.12.2013 până la 05.12.2013 eliberarea din custodie cu detenție Ruslan Yakovenko v. Ucraina (Ukraina nr. 5425/11, pp. 68-70, ECHR 2015) nu există Punctul 3 din art. 5 din Convenție - absența unor motive întemeiate și suficiente pentru reținerea în custodie în timpul anchetei pre-judiciare 06.06.2015 până la 31.02.2015 06.06.2015 până la 04.12.2013, eliberarea din custodie cu detenție cu detenție cu detenție Ruslan Yakovenko v. Ucraina (Ukraina nr. 5425/11, pp. 68-70, ECHR 2015) Nu există nici o plângere depusă împotriva oricărui deținut în custodie în conformitate cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la București, respectiv cu art. 2 din Tratatul de la Bucureția de la București, respectiv cu București, respectiv cu Tratatul de la București, respectiv cu București, respectiv cu Tratatul de la București, respectiv cu București, cu art. 2 din Tratatul de la București, cu art. 2 din Legea de la România,
cu art. 2 din Legea de la România, cu art. 2 din Legea de la România, cu art. 2 din Legea de la România, cu art. 2 din Legea, cu art. 2 din Legea de la România, cu Legea, cu art. 2 din Legea de la România, cu Legea, cu art. 2 din Legea de la România, cu Legea, cu art. 2 din Legea, cu art. 2 din Legea de
ЄВРОПЕЙСЬКИЙ СУД З ПРАВ ЛЮДИНИ
П’ЯТА СЕКЦІЯ
СПРАВА «ХІМЧАК І БІЛИК ПРОТИ УКРАЇНИ»
CASE OF KHIMCHAK AND BILYK v. UKRAINE (Заяви № 4565/14 та № 42209/15) РІШЕННЯ СТРАСБУРГ 10 червня 2021 року Це рішення є остаточним, але може підлягати редакційним виправленням. У справі «Хімчак і Білик проти України» Європейський суд з прав людини (П’ята секція), засідаючи комітетом, до складу якого увійшли: Стефані Моро-Вікстром (Stéphanie Mourou-Vikström) , Голова, Йован Ілієвський (Jovan Ilievski) , Маттіас Гуйомар (Mattias Guyomar) , судді, та Вікторія Марадудіна (Viktoriya Maradudina) , в.о. заступника Секретаря секції, після обговорення за зачиненими дверима 20 травня 2021 року постановляє таке рішення, що було ухвалено у той день: ПРОЦЕДУРА 1. Справу було розпочато за заявами, поданими у різні дати, зазначені в таблиці у додатку, до Суду проти України на підставі статті 34 Конвенції про захист прав людини і основоположних свобод (далі – Конвенція).
2. Про заяви було повідомлено Уряд України (далі – Уряд). ФАКТИ 3. Відомості щодо заявників та інформація про заяви наведені у таблиці в додатку. 4. Заявники скаржилися на незаконність тримання їх під вартою. Вони також висунули інші скарги відповідно до положень Конвенції. ПРАВО
ОБ’ЄДНАННЯ ЗАЯВ
5. Беручи до уваги схожість предмету заяв, Суд вважає за доцільне розглянути їх спільно в одному рішенні.
СТВЕРДЖУВАНЕ ПОРУШЕННЯ ПУНКТУ 1 СТАТТІ 5 КОНВЕНЦІЇ
6. Заявники скаржилися, головним чином, на незаконність тримання їх під вартою. Вони посилалися на пункт 1 статті 5 Конвенції, який передбачає таке: Пункт 1 статті 5 «1. Кожен має право на свободу та особисту недоторканність. Нікого не може бути позбавлено свободи, крім таких випадків і відповідно до процедури, встановленої законом: ... (c) законний арешт або затримання особи, здійснене з метою до провадження її до компетентного судового органу за наявності обґрунтованої підозри у вчиненні нею правопорушення або якщо обґрунтовано вважається необхідним запобігти вчиненню нею правопорушення чи її втечі після його вчинення;» 7. Суд повторює, що стаття 5 Конвенції разом зі статтями 2, 3 та 4 Конвенції гарантує основні серед фундаментальних права, які захищають фізичну недоторканність особи, і відповідно, важливість цієї статті є першочерговою.
Її головною метою є запобігання свавільному або несправедливому позбавленню свободи (див. рішення у справі «Бузаджі проти Республіки Молдова» (Buzadji v. the Republic of Moldova) [ВП], заява № 23755/07, п. 84, ЄСПЛ 2016 (витяги), з подальшими посиланнями). 8. Коли постає питання про «законність» взяття під варту, у тому числі чи було дотримано «порядок, встановлений законом», Конвенція по суті посилається на національне законодавство та встановлює зобов’язання забезпечувати дотримання його матеріальних і процесуальних норм. Однак дотримання національного законодавства недостатньо: пункт 1 статті 5 Конвенції вимагає, щоб будь-яке позбавлення свободи відповідало меті захисту особи від свавілля (див.
рішення у справі «С.В. проти Німеччини» ( S., V. and A. v. Denmark) [ВП], заяви №№ 35553/12, 36678/12 та 36711/12, п. 74, 22 жовтня 2018 року, з подальшими посиланнями). 9. У керівній справі «Руслан Яковенко проти України» ( Ruslan Yakovenko v. Ukraine) заява № 5425/11, пп. 68-70, ЄСПЛ від 04 червня 2015 року) Суд уже встановлював порушення щодо питань, аналогічних тим, що розглядаються у цій справі (див. таблицю у додатку). 10. Розглянувши всі надані матеріали, Суд не вбачає жодних фактів або аргументів, здатних переконати його дійти іншого висновку щодо прийнятності та суті цих скарг. З огляду на свою практику з цього питання Суд вважає, що у цій справі тримання заявників під вартою не відповідало вимогам пункту 1 статті 5 Конвенції.
11. Отже, ці скарги є прийнятними та свідчать про порушення пункту 1 статті 5 Конвенції. іНШІ стверджувальні порушення відповідно до усталеної практики Суду 12. Заявники подали інші скарги за пунктом 3 та 4 статті 5 Конвенції, які також порушували питання за Конвенцією з огляду на відповідну усталену практику Суду (див. таблицю у додатку). Ці скарги не є явно необґрунтованими у розумінні підпункту «а» пункту 3 статті 35 Конвенції та не є неприйнятними з будь-яких інших підстав. Тому вони мають бути визнані прийнятними. Розглянувши всі наявні у нього матеріали, Суд доходить висновку, що вони також свідчать про порушення Конвенції у світлі його висновків у рішенні у справі «Харченко проти України» (Kharchenko v. Ukraine) (заява № 40107/02, п. 86, від 10 лютого 2011 року) та « Корбан проти України » ( Korban v. Ukraine) ( заява № 26744/16, пп.
158-81, від 04 липня 2019 року).
ІНШІ СКАРГИ
13. Заявник у заяві № 42209/15 подав також інші скарги за пунктом 1 статті 5 Конвенції (щодо періоду з 01 квітня 2014 року до 26 лютого 2015 року), пунктом 3 статті 5 Конвенції та статті 13 Конвенції. 14. Суд вважає, що з огляду на всі наявні у нього матеріали та належність оскаржуваних питань до сфери його компетенції, ці скарги не відповідають критеріям прийнятності, встановленим у статтях 34 та 35 Конвенції, та не виявляють жодних ознак порушення прав і свобод, гарантованих Конвенцією або протоколами до неї. Отже, ця частина заяви № 42209/15 має бути відхилена відповідно до пункту 4 статті 35 Конвенції.
ЗАСТОСУВАННЯ СТАТТІ 41 КОНВЕНЦІЇ
15. Стаття 41 Конвенції передбачає: «Якщо Суд визнає факт порушення Конвенції або протоколів до неї і якщо внутрішнє право відповідної Високої Договірної Сторони передбачає лише часткове відшкодування, Суд, у разі необхідності, надає потерпілій стороні справедливу сатисфакцію.» 16. З огляду на наявні в нього документи та свою практику (див., зокрема, згадане рішення у справі «Малик проти України» (Malyk v. Ukraine) (заява № 37198/10, від 29 січня 2015 року) Суд вважає за доцільне присудити суми, зазначені у таблиці в додатку та відхилити будь-які додаткові вимоги заявників щодо справедливої сатисфакції. 17. Суд вважає за належне призначити пеню на підставі граничної позичкової ставки Європейського центрального банку, до якої має бути додано три відсоткові пункти.
ЗА ЦИХ ПІДСТАВ СУД ОДНОГОЛОСНО
Вирішує об’єднати заяви; Оголошує скарги щодо незаконного тримання під вартою та інші скарги відповідно до усталеної практики Суду, зазначені у таблиці в додатку, прийнятними, а решту скарг у заяві № 42209/15 неприйнятними; Постановляє , що ці скарги свідчать про порушення пункту 1 статті 5 Конвенції у зв’язку з незаконним триманням під вартою; Постановляє, що було порушення Конвенції щодо інших скарг відповідно до усталеної практики Суду (див.
таблицю у додатку); Постановляє, що: (a) упродовж трьох місяців держава-відповідач повинна сплатити заявникам суми, зазначені у таблиці в додатку, які мають бути конвертовані в національну валюту держави-відповідача за курсом на день здійснення платежу; (b) із закінченням зазначеного тримісячного строку до остаточного розрахунку на зазначені суми нараховуватиметься простий відсоток ( simple interest ) у розмірі граничної позичкової ставки Європейського центрального банку, яка діятиме в період несплати, до якої має бути додано три відсоткові пункти. Відхиляє решту вимог заявників щодо справедливої сатисфакції . Учинено англійською мовою та повідомлено письмово 10 червня 2021 року відповідно до пунктів 2 та 3 Правила 77 Регламенту Суду.
Вікторія Марадудіна ( Viktoriya Maradudina ) В.о. заступника Секретаря Стефані Моро-Вікстром ( Stéphanie Mourou-Vikström ) Голова ДОДАТОК Перелік заяв зі скаргами за пунктом 1 статті 5 Конвенції (незаконне тримання під вартою) №. № заяви, дата подання П.І.Б. заявників, дата народження П.І.Б. представника та місцезнаходження Період незаконного тримання під вартою Конкретні скарги Відповідне рішення національного суду Інші скарги за усталеною практикою суду Сума, присуджена в якості відшкодування матеріальної та моральної шкоди кожному заявнику (в євро) [1] Сума, присуджена в якості відшкодування судових та інших витрат у кожній заяві (в євро) [2] 4565/14 19.12.2013 Ігор Степанович ХІМЧАК 1968 Михайло Олександрович Тарахкало м. Київ Мицик Олег Володимирович м. Львів З 04.12.2013 до 05.12.2013 звільнення з-під варти із затриманням «Руслан Яковенко проти України» ( Ruslan Yakovenko v. Ukraine ) № 5425/11, пп.
68-70, ЄСПЛ 2015) немає Пункт 3 статті 5 Конвенції - відсутність обґрунтованих та достатніх підстав тримання під вартою під час досудового розслідування – тримання під вартою з 06.06.2013 до 04.12.2013, наведення судом підстав, які з часом стали неналежними . 2 600 250 42209/15 21.08.2015 Олег Миколайович БІЛИК 1981 Олег Вікторович Гуріч м. Київ З 27.02.2015 до 02.03.2015 звільнення з-під варти із затриманням; Руслан Яковенко проти України, « Ruslan Yakovenko v. Ukraine » № 5425/11, пп. 68-70, ЄСПЛ 2015) немає Пункт 4 статті 5 - надмірна тривалість судового перегляду тримання під вартою – апеляційні скарги заявника на обвинувальний акт від 22.09.2014, від 19.11.2014 та від 03.02.2015 розглядались 31.10.2014, 13.01.2015 та 27.02.2015 відповідно, тобто апеляційний розгляд тривав від 24 днів до майже двох місяців, а отже, був надмірним.
2 340 [1] Та додатково будь-який податок, що може нараховуватися заявникам. [2] Та додатково будь-який податок, що може нараховуватися заявникам .