KAMILOVA ET AUTRES c. RUSSIE

RESPONDENT

RUS

HOTĂRÂRE

09.07.2021

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Affaire communiquée

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

KAMILOVA ET AUTRES c. RUSSIE (CtEDO, 2021)

HUDOC · oficial

Postat pe 26 iulie 2021 SECȚIUNEA 3 Cererea nr. 7743/17 Patimat KAMILOVA și altele împotriva Rusiei introduse la 18 ianuarie 2017 raportate la 9 iulie 2021 EXPOSAT DE FAPTE Lista recurentelor figurează în anexă. Acestea au fost reprezentate de avocați ai organizației neguvernamentale Memorial Human Rights Centre (HRAC), situat la Moscova. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de recurente, pot fi rezumate după cum urmează. Operațiunea antiteroristă din Guimry La momentul faptelor, recurentele locuiau în locul menționat Vrenny care făcea parte din satul Guimry (district Untsukulski, Republica Daguestan). La 18 septembrie 2014, la Guimry a fost lansată o operație antiteroristă, iar în districtul Untsukulski s-a emis un regim special împotriva terorismului. În cadrul acestei operații, forțele de securitate au percheziționat de mai multe ori locuințele recurentelor. Acestea, împreună cu familiile lor, precum și majoritatea locuitorilor din Vrenny, au fost forțați să-și părăsească locuințele și să fie cazați temporar la rudele lor din Guimry. Atunci când recurentele s-au întors la Vrenny la 26 noiembrie 2014, ele au constatat că satul era în ruine și fără infrastructură, că locuințele lor erau nelocuibile deoarece erau grav deteriorate și că mai multe obiecte și mobilier dispăruseră sau erau distruse. Potrivit actelor de inspecție stabilite de autoritățile locale, bunurile recurentelor erau complet distruse. A se vedea, de asemenea, fotografiile anexate la prezenta cerere. Încercarea recurentelor de a deschide o anchetă penală La 23 decembrie 2014, recurentele au solicitat deschiderea unei anchete penale împotriva forțelor de securitate pentru abuz de putere, susținând că perchezițiile repetate, distrugerea și furtul bunurilor lor au fost ilegale. La 2 ianuarie, 7 martie, 3 iunie și, respectiv, 20 decembrie 2015, diferiții anchetatori au făcut patru decizii de refuz de a deschide o anchetă penală. În aceste decizii, anchetatorii rezumau afirmațiile recurentelor, cele ale unui funcționar din districtul Untsukulski, care indicau că militarii nu au folosit forță fizică împotriva recurentelor și că dosarul de judecată (a se vedea infr. (a) erau în curs de pregătire și au ajuns la concluzia că acțiunile forțelor de securitate au fost în conformitate cu art. 11 din Legea privind combaterea terorismului (a se vedea partea Deciziile din 2 ianuarie și 7 martie au fost anulate prin control ierarhic, iar deciziile din 3 iunie și 20 decembrie de către Tribunalul Districtual Untsukulski din 2 noiembrie 2015 și, respectiv, 18 iulie 2016. Tribunalul a reproșat anchetatorului că nu a stabilit identitatea persoanelor implicate în operațiunea antiteroristă și, prin urmare, nu le-a audiat. Într-o scrisoare din 14 ianuarie 2020, recurentele au informat Curtea că nu mai au informații cu privire la cererea lor de a deschide o anchetă penală. Acțiunile în despăgubire a prejudiciului formulate de recurente în 2017-2018, recurentele au desemnat Ministerul de Finanțe Federal în fața Tribunalului Districtului Tverskoi din Moscova, solicitându-le să plătească diferite sume ca compensație a prejudiciului pe care le considerau a fi suferit în cadrul operațiunii antiteroriste din Guimry. Prin intermediul a cinci hotărâri, Tribunalul a respins acțiunile și, pe de o parte, a considerat că despăgubirea prejudiciului în această situație era reglementată de art. 18 din Legea federală privind combaterea terorismului și de Decretul guvernului din 15 februarie 2014 nr 110 adoptat în temeiul acestei legi (a se vedea partea □ Dreptul intern relevant Pe de altă parte, potrivit instanței, a fost vorba despre măsuri de susținere a populației de către autorități, care nu sunt destinate reparării integrale a prejudiciului suferit. În cele din urmă, instanța consideră că Ministerul de Finanțe nu era un pârât adecvat ( Acțiunile împotriva hotărârilor au fost respinse (a se vedea datele din anexă). Acțiunile administrative formulate de reclamante și indemnizațiile obținute de acestea La 1 În februarie 2018, recurentele au formulat o acțiune administrativă în fața Tribunalului Districtual Sovetski din Makhatchkala (republicul Daugetan) prin reducerea unei deficiențe a autorităților locale și republicane în pregătirea dosarului de judecată pentru prejudiciu în temeiul Decretului din 15 februarie 2014 n 110. Prin hotărârea din 3 iulie 2018, Tribunalul a respins acțiunea ca fiind întârziată și, de asemenea, a considerat că autoritățile nu au fost pasive, ci lucrau pe dosarul de judecată. La 26 februarie 2019, Curtea Supremă de la Dagustan a confirmat această hotărâre în apel. La 18 decembrie 2018, recurentele, cu excepția dlui M. Magamayeva, au formulat o acțiune administrativă împotriva administrației districtului Untsukulski, susținând o deficiență a acesteia în pregătirea dosarului de judecată. Prin hotărârea din 12 martie 2019, Tribunalul Districtual Untsukulski a acceptat această acțiune. La 16 iulie 2019, Curtea Supremă de la Dagustan a respins apelul la administrația districtului. În cele din urmă, printr-o hotărâre din 31 mai 2019, Tribunalul Districtual Sovetski din Makhatchkala a primit o nouă acțiune formulată de recurente împotriva administrării districtului Untsukulski și împotriva Ministerului Internelor din Dagustan. Tribunalul a indicat că, la 29 noiembrie și 2 În decembrie 2014, a fost acordat ajutor umanitar persoanelor strămutate din Vremenny și că, printr-o ordonanță a guvernului Daugetan din 25 februarie 2015, au fost puse la dispoziție fonduri pentru lucrările de reparații la Vremenny și la 40 de mobil-homes ( ) au fost furnizate pentru a instala persoanele strămutate. Tribunalul a considerat că, independent de aceasta, pârâtii nu au respectat termenele prevăzute pentru pregătirea dosarului de judecată. Printr-o scrisoare din 20 octombrie 2020, recurentele au informat Curtea că au primit diferite sume ca ajutor financiar În conformitate cu art. 16 alineatul (1) din Codul civil, în cazul în care persoana sau bunurile sunt afectate de acte legale, în conformitate cu art. 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului sau cu art. 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului sau cu art. 16 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 20 decembrie 1999 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 83, 27.3.1999, p. 1). În conformitate cu art. 11 din Legea federală din 6 martie 2006 nr. 35-FZ privind combaterea terorismului, în cazul în care regimul antiterorism este instituit, persoanele responsabile de operațiuni au dreptul, în special, de a intra liber în locuințe și de a muta locuitorii în locuri sigure, cu obligația de a le furniza locuințe temporare. În conformitate cu art. 18 alineatul (2) din aceeași lege, prejudiciul cauzat în cursul unei operațiuni antiteroriste prin intermediul actelor legale este reparat în conformitate cu modalitățile stabilite de guvernul federal. În temeiul acestui articol, la 15 februarie 2014, guvernul a adoptat un decret nr. 110 privind bugetul pentru prevenirea și repararea consecințelor situațiilor de urgență și de dezastre. Acest decret conține o procedură de plată a indemnizațiilor pentru populația civilă afectată de operațiunile antiteroriste și împarte competențele și obligațiile între diferitele autorități în acest scop. Dispozițiile relevante referitoare la infracțiunea penală a abuzului de putere, astfel cum sunt interpretate de Curtea Supremă a Rusiei, sunt expuse în hotărârea Roman Zakharov c. Rusia [GC] [n 47433/06, §§ 21-24, CEDH 2015]. GRIFS care invocă articolele 3 și 8 din convenție și art. 1 din Protocol 1 La Convenție, recurentele se plâng că locuințele lor au fost percheziționate de mai multe ori fără rețetă, jefuite și deteriorate și că au fost forțate să își părăsească locuințele în grabă, fără nici o asistență din partea autorităților și fără a putea lua cu ele cazurile lor. Toate recurentele se plâng, de asemenea, că a fost efectuată nicio anchetă efectivă cu privire la aceste obiecții și că acestea au fost efectuate cu privire la art. 13 din Convenție, precum și la aspectele procedurale ale art. 3 și 8 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Suferința mentală suferită de reclamante ca urmare a faptelor invocate a fost suficient de gravă pentru a atinge pragul de severitate al articolului 3 din Convenție? În cadrul convenției, art. 3 a fost încălcat ( mutatis mutandis Dulaș c. Turcia, nr. 25801/94, §§ 54-55, 30 ianuarie 2001 și Govedarski c. Bulgaria, nr 34957/12, § 50-66, 16 februarie 2016) Dreptul recurentelor de a-și respecta domiciliul protejat de art. 8 din convenție a fost încălcat ca urmare a : percheziții la domiciliul lor, deplasări forțate, degradări ale locuințelor și pierderea bunurilor mobile (Doiran și alții c. Turcia , n 8803/02 și 14 alții, § 157 160, CEDH 2004 VI (extracturi), Karimov și alții c. Rusia , n 29851/05, § 140-142, 16 iulie 2009 § 157 160, CEDH 2004 VI (extracturi), Karimov și alții c. Rusia , n 29851/05, § 140-142, 16 iulie 2009 § 140-142, 16 iulie 2009, Khamzayev și alții c. Rusia, n 1503/02, § 216-220, 3 mai 2011, Alpatu Israilova c. Rusia, n 15438/05, § 83, 14 martie 2013 și Taziyeva și alții c. Rusia, n 50757/06, § 51-59, 18 iulie 2013) Drepturile recurentelor protejate prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție au fost încălcate ( Karimov și altele, citată anterior, § 140-142 și Khamzayev și altele, menționate anterior, § 216-220) Recurentele pot pretinde că sunt victime, în sensul articolului 34 din Convenție, ale încălcării prezumate a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, ținând cont de despăgubirile pe care le-au primit Recurentele dispun de una sau mai multe căi de atac interne efective, în sensul articolului 13 din Convenție, pentru a-și exprima obiecțiile? În sensul articolului 35 din Convenție, părțile sunt invitate - să indice datele respective la care recurentele s-au putut reinstala la domiciliul lor - să furnizeze documentele privind indemnizațiile obținute de reclamante, precum și orice alte măsuri reparatorii luate de autorități. Guvernul este invitat să furnizeze o copie completă a dosarului penal ( материала доследственнй проверки, уголовие дело ) privind plângerile penale ale recurentelor împotriva forțelor de securitate. Pentru pierderea bunurilor mobile sume pe care recurentele le-au plătit pentru repararea locuințelor lor Acțiune civilă în reparații: judecată de 1 instanță, apel, spargeri (date) Patimat KAMILOVA 1979 Închiriere (договор безвозмезто ползования 600 000 RUB 103 200 RUB 6 iunie 2018, 16 ianuarie, 3 iunie 2019 Dzhamilya GADZHIYEVA 1963 Bail social 500 000 RUB 383 826 RUB 24 ianuarie, 16 iulie, 10 septembrie 2018 și 6 februarie 2019 Madina MAGAMAYEVA 1968 Proprietate imobiliară 500 000 RUB Nu există nicio sumă, la data la care a fost introdusă cererea 21 martie, 24 august, 17 decembrie 2018 și 14 martie 2019 Napisat PATAKHOVA 1961 Proprietate imobiliară (casa individuală din care o parte este deținută) 400 000 RUB 404 000 RUB 21 februarie, 20 septembrie, 27 noiembrie 2018 și 7 februarie 2019 Aminat SUPYANOVA 1968 Proprietate imobiliară 400 000 RUB 384 394 RUB 4 septembrie, 18 decembrie 2017, 2 aprilie și 27 iunie 2018